Acasă Blog Pagină 669

Marea Britanie | Locuitorii au strâns 100.000 de lire și au salvat o pădure seculară din estul Londrei

Sursă - Unsplash

În Marea Britanie s-au strâns 100.000 de lire pentru cumpărarea și salvarea unei parcele de pădure seculară din sud-estul Londrei, potrivit The Guardian.

Cetățenii din districtul Brockley s-au mobilizat exemplar, școlile au organizat târguri de vânzări de prăjituri, muzicienii au organizat concerte iar un grup de teatru a realizat o piesă cu povestea salvării pădurii pentru a strânge fonduri.

Locuitorii sud-estul Londrei au anunțat cu mândrie, vineri, că au câștigat cursa contra cronometru de strângere a sumei de 100.000 de lire sterline pentru a cumpăra Gorne Wood, o parcelă de pădure seculară care a supraviețuit în Londra, de la niște dezvoltatori imobiliari.

Pădurea este localizată între niște grădini și calea ferată și reprezintă un ultim fragment al Great North Wood, o pădure care se întindea cândva între Deptford și Selhurst.

De-a lungul timpului, în acea pădure au crescut stejari, arțari de câmp și ulmi, care au oferit adăpost pentru numeroase specii endemice sau pe cale de dispariție.

Terenul pe care se află mica pădure a fost declarat parc public în urmă cu 100 de ani, în semn de recunoștință pentru cercetașii Brockley, dar în anii 1980 a fost vândut de administratorii căilor ferate.

Ulterior, mica pădure a intrat într-o stare de degradare și a atras gunoaie, consumatori de droguri și persoane certate cu legea.

Ca urmare a acestui fapt, Campania pentru Protecția Angliei Rurale (CPRE – caritatea rurală) a pus pădurea în topul celor 10 spații verzi din Londra care aveau nevoie să fie salvate.

Marea Britanie. O pădure din estul Londrei a fost salvată de locuitori

În 2021, militanții comunitari conduși de Fundația Fourth Reserve, care gestionează o rezervație naturală care se află pe același tronson de cale ferată, au lansat o campanie pentru a strânge bani pentru cumpărarea terenului.

Totuși, aceștia au trebuit să se miște rapid, deoarece întrebuințarea sitului ca activ de valoare comunitară era pe punctul de a expira, iar terenul risca să fie pierdut de comunitate pentru totdeauna.

În primă fază, în 2017, Anna-Maria Cahalane, care locuiește în apropiere de pădure, a observat în că locul se afla într-o stare deplorabilă. Aceasta a luat legătura cu proprietarul.

„Practic ni s-a spus că nu este treaba noastră”, a spus ea.

„Acest lucru a declanșat o mulțime de îngrijorări cu privire la parcela în sine”, a adăugat ea.

Locuitorii au intrat în pădure și au descoperit că era un sit de importanță pentru conservarea naturii și au comandat studii ecologice pentru a stabili valoarea acestuia.

După analiză, Gorne Wood a fost desemnat drept bun de valoare comunitară, iar proprietarul a fost împiedicat să-l vândă fără acordul comunității.

Apoi, în 2020, locuitorii au solicitat cu succes ca locul să fie desemnat drept „pădure seculară”, adică să se ateste faptul că locul fost împădurit în mod continuu timp de 400 de ani.

„Ne-am uitat la hărțile din 1600 pentru a vedea cum s-a dezvoltat zona în ceea ce privește locuințele și am văzut că acest mic petic din Great North Wood a rămas până acum”, a spus Cahalane.

„Chiar și la bombardamentele din cel de-al Doilea Război Mondial, când coliba cercetașilor a fost bombardată și toate casele au fost bombardate, copacii au supraviețuit. Cu cât am aflat mai multe despre sit, cu atât a devenit mai special”, a mai spus Cahalane.

Pădurea a fost salvată, dar abia peste doi ani pădurea arputea intra în administrarea consiliului

Comunitatea din Marea Britanie a lansat o campanie pentru a strânge bani și a cumpăra Gorne Wood, după ce consiliul Lewisham a spus că nu deține fonduri. Prin urmare, până vineri, oamenii au strâns 114.000 de lire sterline.

Lupta nu s-a încheiat, însă. Consiliul Lewisham a fost de acord să-și asume administrarea în numele comunității, dar procesul este complex și ar putea dura până la doi ani.

Până atunci, locuitorii din Brockley s-ar putea să fie nevoiți să mai suporte starea deplorabilă în care se află Gorne Wood.

Programul Rabla Plus | Bani mai mulți pentru mașinile electrice și plug-in hybrid

Sursă - Unsplash

Programul Rabla Plus ar urma să beneficieze de fonduri suplimentare de la Administrația Fondului pentru Mediu în acest an, conform dcnews.

Președintele AFM Laurențiu Neculaescu a spus că anul trecut a existat „o tendință a românilor“ de a cumpăra mașini electrice și hybrid.

„Programul Rabla Clasic este cel mai vechi program derulat de Administrația Fondului pentru Mediu.

Am ajuns la al 19-lea an de când administrația îl finanțează.

Dai o rablă la schimb, primești un voucher și te duci să-ți cumperi o mașină nouă.

Din ceea ce am observat din derularea acestui program pe parcursul anului trecut, în momentul în care am venit și cu Programul Rabla Plus, cel destinat mașinilor electrice sau hibride plug-in, am văzut o tendință a românilor de a se duce mult mai mult în zona acestora decât în zona de mașini clasice“, potrivit lui Neculaescu.

Programul Rabla. Bani mai mulți pentru mașinile electrice și hybrid plug-in

Prin urmare, mașinile electrice și mașinile hybrid plug-in vor beneficia de un buget cu 15% mai mare decât anul trecut.

Ca urmare a acestui lucru, anul acesta, Programul Rabla Clasic va avea un buget cu aproximativ 10% mai mic decât cel de anul trecut, dar Programul Rabla Plus va avea un buget cu 15% mai mare decât anul trecut“, a spus Laurențiu Neculaescu.

Sursă – Unsplash

Condițiile pentru a beneficia de Programul Rabla Plus și Programul Rabla Clasic

În ceea ce privește condițiile care trebuie îndeplinite de către un solicitant pentru a beneficia fie de o primă de casare pentru Rabla Clasic sau de un ecotichet pentru Rabla Plus, Ghidurile de Finanțare expun următoarele mențiuni pentru cetățeni, conform ȘtirileKanalD:

  • are domiciliul sau reședința în România;
  • are îndeplinite obligațiile de plată a taxelor, impozitelor, amenzilor și contribuțiilor către bugetul de stat și bugetul local, conform prevederilor legale în vigoare;
  • s-a înscris la un producător validat în vederea achiziționării unui autovehicul nou, obținând nota de înscriere;
  • a predat autovehiculul uzat unui colector autorizat;
  • a radiat din evidența circulației autovehiculul uzat;
  • a prezentat producătorului validat informații privind distrugerea și radierea din evidența circulației a autovehiculului uzat;
  • achiziționează autovehiculul nou de la producătorul validat care a eliberat nota de înscriere.
Sursă – Unsplash

Teoria e bună, practica(…) ne lasă cu „gunoiul la ușă”. Ordonanța care blochează primăriile și operatorii de salubritate, deși la dezbateri publice au tăcut mâlc

Foto ȘtireaVerde.ro

Legislația aplicabilă gestionării deșeurilor nu poate fi pusă total în practică, după cum ȘtireaVerde a mai relatat argumentat. De data aceasta, este vorba despre Ordonanţa de Urgenţă nr. 133/2022 pentru modificarea şi completarea Ordonanţa de urgenţă nr. 92/2021 privind regimul deşeurilor, precum şi a Legii serviciului de salubrizare a localităţilor nr. 101/2006. Acest act normativ a dus deja blocaje în ceea ce privește colectarea gunoiului în Sectorul 1 București, după cum am anunțat. Puteți(re)citi pe larg aici.

Iată, însă, ce ne-a menționat Ministerul Mediului cu privire la această Ordonanță de Urgență, la solicitarea noastră:

„Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a avut consultări pe toată perioada elaborării proiectului de OUG133/29.09.2022 cu toții operatorii de colectare, sortare, depozitare a deșeurilor și cu reprezentanții UAT-urilor pe tema aplicării acestui OUG. Prezentul act normativ s-a aflat în dezbatere publică atât pe site-ul MLPDA, cât și pe site-ul  MMAP, în luna august 2022. Totodată, a fost organizată și o dezbatere publică, în data de 7 septembrie 2022, la care au participat atât reprezentanți ai autorităților (MMAP, MLPDA, ANRSC), cât și ai tuturor factorilor implicați în gestionarea deșeurilor din România”, au transmis oficialii Ministerului Mediului.

Cu doar câteva zile înainte ca primarul Sectorului 1 București, Clotilde Armand, să ceară derogare de la Ministerul Mediului pentru aplicarea acestui act normativ, reprezentanții acestei instituții publice ne transmiteau că „vor lua toate măsurile legale pentru aplicarea acestei Ordonanțe”.

De la teorie la practică. Oficial, la dezbatere, niciun operator sau edil nu a spus că această Ordonanță nu poate fi aplicată

De la teorie la practică e cale lungă(…) Neoficial, mai mulți operatori de colectare și sortare a gunoiului au invocat unele prevederi care vor duce la „blocaje”, având în vedere situația reală a României, mai ales a Capitalei, în ceea ce privește ridicarea/depozitarea gunoiului. În mod oficial, niciunul dintre participanți nu a spus franc, la dezbatere, „această Ordonanță este imposibil de pus în practică”.

Spre exemplu, în ceea ce privește Sectorul 1 București, „blocajele” au rezultat, potrivit susținerilor edilului Armand, din cauza procedurii de atribuire a contractelor pentru „eliminarea deșeurilor prin depozitare”. Însă, actul normativ prevede mult mai multe obligații pentru primării, nepregătite, iată, pentru aplicarea regulilor din Ordonanța mai sus amintită.

ȘtireaVerde a cerut, în mod oficial, detalii despre posibilitatea de aplicare a acestui act normativ, însă, doar Primăria Sector 2 și cea a Sectorului 5 București ne-au răspuns. De asemenea, nici operatorii de salubrizare nu au curaj să spună public ce anume nu funcționează corect pentru ei.

Colectare individuală „din poartă în poartă” în lege. În practică, doar la stadiu de proiect

În ceea ce privește sistemele de colectare individuală din „poartă în poartă” și insulele
ecologice dotate cu recipiente/containere dedicate pentru colectarea separată a
deșeurilor reziduale, Primăria Sector 2 București a aplicat la Programul Operațional Infrastructură Mare pentru achiziționarea infrastructurii necesare colectării selective. Proiectul în valoare totală de 26.936.502.36 lei a fost admis, contractul de finanțare semnat și procedura de achiziție lansată. Proiectul trebuie finalizat până la data de 31 decembrie 2023.

Oficialii Primăriei Sector 5 București menționează că „au în vedere amenajarea unor insule ecologice”, astfel încât să existe colectarea separată. Cu alte cuvinte, tot la stadiu de proiect, însă, Ordonanța amintită este de Urgență și se pune în aplicare. Doar ministrul Mediului, Barna Tánczos, poate da derogare, așa cum i s-a solicitat deja.

De ce este neclară OUG 133/2022. Noțiuni confuze pentru operatori și primari

ȘtireaVerde a realizat o selecție a celor mai „criticate” articole din OUG 133/2022, în urma informațiilor culese de la factorii implicați în gestionarea deșeuerilor.

Confuziile pentru operatori încep încă de la primele articole ale textului de lege menționat mai sus. Spre exemplu, expresia „tratare mecano-biologică” este introdusă imperativ, deși nici măcar Capitala nu are o astfel de posibilitate. Operatorii spun că este necesar să rămână doar mențiunea „instalații de tratare și/sau depozite de deșeuri”.

De asemenea, în mod neclar apare și obligația sortare, tratare eliminare „anaerobă/aerobă” , însă, doar la art 2 al acestei OUG, fără să se coreleze cu celelalte articole din același act normativ. Orice lege, OUG trebuie să fie suficient de clară în dispoziție, astfel încât să se poată numi constituțională.

Obligații fără aplicabilitate

De asemenea, nu este precizat care este termenul de acordare al autorizării de funcționare pentru colectori de către UAT. Mai mult decât atât, nu sunt detaliate toate costurile pe care un operator de salubritate le poate include în calcularea tarifelor aplicate OIREP-urilor. Operatorii colectare, sortare, tratare, depozitare deșeuri trebuie să acționeze numai în baza unor contracte de delegare, ceea ce, iată, nu există în acest moment, în toată țară.

Primăriile au obigația să implementeze un sistem de gestionare, pe 4 fracții, a deșeurilor de hârtie, metal, plastic și sticlă din deșeurile municipale format din stații de transfer și stații de sortare, după caz, împreună cu puncte de colectare/sisteme de colectare individuală din „poartă în poartă″, centre de colectare prin aport voluntar și insule ecologice, se arată în textul OUG 133/2022.

„Cireașa de pe tort”. ECO SUD a contestat licitațiile lansate de ADI București

Amendată drastic de Garda de Mediu, pentru nelegalitățile de la depozitul de deșeuri „Vidra”, societatea ECO SUD SA a scos „artileria” grea, deși se află și acum în control pentru activitatea pe care o desfășoară.

Chiar dacă nu are vreun interes vizibil financiar să participe la licitațiile derulate de Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Gestionarea Deșeurilor Municipale în București, deoarece această firmă nu apică tariful de 80 de lei pentru depozitarea gunoiului, a contestat procedurile deschise de această entitate și Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor a admis această petiție în parte. Cu toate acestea, doar o instanță definitivă se poate pronunța asupra legalității procedurilor de achiziție lansate de ADI București. Până atunci, scurgerea timpului este în defavoarea tuturor: cetățeni, primari, salubriști, sortatori, operatori de reciclare.




 

România riscă noi proceduri de infringement. Cât de afectat este Mediul

Pădurea Băneasa. Foto: Izi Travel

Comisia Europeană a avertizat 14 state membre printre care și România că riscă din nou proceduri de infringement. De această dată vorbim despre poluare, pescuit, protecția naturii, domenii în care România nu și-a făcut treaba și nu și-a indeplinit angajamentele cu privire la reducerea emisiilor poluante. Este vorba despre Programul Natura 2000 pe care țara noastră nu l-a respectat alături de celalte 13 state.

Practic, nici celelalte state din Uniunea Europeană nu au respectat angajamentele făcute de reducere a poluării. Vizate sunt: Bulgaria, Danemarca, Irlanda, Spania, Cipru, Letonia, Lituania, Luxemburg, Ungaria, Austria, Polonia, Portugalia, și Suedia. Așadar cei din Comisia Europeana impută României faptul că amoniacul, unul dintre factorii poluanți care provine din sectorul agricol este prinicipalul poluant în legătură cu care statele, printre care și țara noastră, nu își respectă promisiunile. Drept urmare, ca soluție, Comisia a trimis deja scrisori tuturor statelor care sunt vizate, evident printre ele numărându-se și România.

România are la dispoziție două luni să remedieze problema

În aceste scrisori Comisia reamintește obligațiile acestor țări și faptul că mai au două luni la dispoziție pentru a remedia deficiențele pe care cei de la instituția europeană le-au constat. Actul pe care l-au semnat toti cei implicați, este pactul verde european și prin care se urmărește reducerea la zero a poluării. Mai exact, este vorba despre poluarea aerului cea care afecteaza în mod direct sănătatea umană, acesta fiind motivul pe care care Comisia ține foarte mult la implentarea acestui program: Natura 2000. Iar în ceea ce privește țara noastră, instiutuția Europeană a constatat că nu a fost repsectată nicio obligație, de aceea a fost deschisă procedura de infrigiment. De altfel, România până acum nu a propus toate ariile care ar trebui să fie conservate cum se cuvine, iar cele pe care le-a propus sunt incomplete. Mai exact acestea nu includ toate speciile și tipurile de habitate care necesită protecție, așa cum se cerea.

Citește și: România are 19 dosare active de infringement, iar Ministerul Mediului face campanii de promovare(doar) online

ONU adoptă noi principii de mediu, mai ales în contextul războiului

foto ilustrativ. sursa: Pixabay

Guvernele au convenit asupra unui set de linii directoare pentru a proteja mediul în timpul și după război, cea mai semnificativă actualizare legală a acestei probleme din ultimii 50 de ani. Vorbim despre 27 de principii juridice privind protecția mediului în legătură cu conflictele armate (PERAC) care au fost adoptate de Adunarea Generală a ONU la 7 decembrie. Aceasta a marcat sfârșitul unui deceniu de muncă a Comisiei de drept internațional pentru a proteja mai bine mediul în timpul războiului și ocupațiilor. Experții nu văd noile linii directoare ca pe o soluție miraculoasă pentru a opri distrugerea mediului în timpul războiului. Ei speră că va ridica profilul problemei și va ajuta la prioritizarea mediului după încheierea conflictelor. „Este un nou mod de a gândi întregul ciclu de viață al conflictului”, spune Doug Weir, director de cercetare și politici la Observatorul Conflictului și Mediului (CEOBS).

Mediul a fost mereu o victimă a războiului

Mediul a fost întotdeauna o victimă a războiului, dar invazia Rusiei în Ucraina a făcut acest lucru deosebit de vizibil. O conștientizare tot mai mare a importanței protecției mediului a fost susținută de o monitorizare îmbunătățită și de capacitatea rețelelor sociale de a transmite rapid știri. În ultimele luni, mass-media s-a concentrat pe cea mai mare centrală nucleară din Europa, Zaporojie, care a fost capturată de forțele ruse în martie trecut. Infrastructura uzinei a fost deteriorată de bombardamente, potrivit Energoatom, compania de stat ucraineană care conduce fabrica. Acest lucru a crescut riscul de incendii și scurgeri de hidrogen și material radioactiv. În decembrie, o dronă de atac a fost înregistrată zburând deasupra unei alte centrale nucleare din țară. Au existat, de asemenea, atacuri pe scară largă asupra infrastructurii militare și civile, iar pădurile țării au fost afectate de incendii uriașe. Luptele intense de-a lungul frontului Donbas, în est, au deteriorat instalațiile industriale, poluând râurile și zonele umede.

Animalele și ecosistemele, în pericol

 „Nu există niciun colț sigur în țara noastră, așa că toate animalele sunt toate sub amenințare – precum și ecosistemele în care trăiesc”, a declarat ministrul ucrainean al mediului, Ruslan Strilets, la Conferința COP15 ONU privind biodiversitatea de la Montreal, în decembrie anul trecut. El a acuzat Rusia că a făcut fără sens Convenția ONU privind diversitatea biologică. Noile principii PERAC nu sunt obligatorii din punct de vedere juridic pentru statele, dar se speră că vor fi implementate prin legislația națională, manuale de pregătire militară, îndrumări de afaceri și comunicarea cu grupurile armate nestatale. Un principiu cheie cere statelor să facă întreprinderile și filialele care operează în și din țara lor responsabile pentru daunele aduse mediului și sănătății umane cauzate în timpul războiului.

Corporațiile trebuie să fie mai responsabile

Bazându-se pe Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului și elementele legii neobligatorii – instrumente sau acorduri care nu sunt aplicabile din punct de vedere legal – Weir a descris acest lucru drept o mișcare „relativ radicală” a Comisiei de drept internațional de a face corporațiile mai responsabile. Un exemplu în acest sens ar fi asigurarea faptului că resursele naturale sunt provenite din punct de vedere etic. Conflictul violent a sporit de mult oportunitățile pentru exploatarea ilegală a lemnului și rămâne o problemă serioasă.  Alte principii se concentrează asupra ocupației într-un mod pe care Weir îl descrie drept „în liniște radical”, introducând ideea că ocupanții ar trebui să utilizeze resursele naturale ale teritoriilor ocupate într-un mod durabil. Spre sfârșitul unei dezbateri la ONU, aceste aspecte în special au fost salutate cu căldură de către delegatul palestinian. Noile principii PERAC sunt mai extinse și acoperă subiecte importante precum drepturile popoarelor indigene, utilizarea resurselor naturale, comportamentul corporativ în zonele de conflict și efectele războiului asupra zonelor marine. Ei fac acest lucru prin adunarea elementelor din legislația mediului, drepturile omului și securitatea, precum și practicile existente ale statelor și organizațiilor internaționale. Richard Pearshouse, directorul pentru mediu și drepturile omului la ONG-ul Human Rights Watch, cu sediul în SUA, a salutat atenția globală asupra problemei, spunând că este de obicei trecută cu vederea din cauza concentrării asupra victimelor umane imediate.

Clotilde Armand, măsuri disperate. Cui cere primarul Sectorului 1 păsuire pentru problema gunoiului – Documente

Clotilde Armand - Foto Facebook

După ce a primit notificare de la Romprest că din 29 ianuarie cei de la compania de salubritate nu vor mai avea unde să ducă gunoiul, Clotilde Armand cere păsuire. Primarul Sectorului 1 a făcut o adresă către mai multe instituții cărora le cere să o ajute în acest blocaj. Vizate sunt Ministerul mediului, Agenția Națională pentru Protecția Mediului, Romprest și alte instituții implicate în această situație. Astfel primarul cere prorogarea termenului de 29 ianuarie pentru a avea timp să iasă din blocaj.

„ Vă rugăm să ne comunicați o soluție de ieșire din acest blocaj, cu rugămintea de a face demersuri în vederea prorogării termenului legal de delegare a activităților de salubrizare în cauză (29.01,2023), potrivit competențelor dumneavoastră, inclusiv prin asigurarea unei perioade de tranziție, cu acceptarea actualului cadru de raporturi juridice contractuale de depozitare, tratare și sortare a deșeurilor, fără a se suspenda autorizațiile de mediu existente până la intrarea în legalitate a tuturor operatorilor de salubrizare pe flux, întrucât Sectorul 1 al municipiului București și asociația intercomunitară în cauza se află în curs de derulare a procedurilor de atribuire a activităților de eliminare prin depozitare a deșeurilor.

Clotilde cere ajutor în problema gunoiului

De sortare a deșeurilor reciclabile în stații de sortare, activitate în competența exclusivă a Sectorului 1 și de tratate mecanico-biologice, cu mențiunea că asociația de dezvoltare intercomunitară se află momentan în stadiul de primire a ofertelor pentru delegarea depozitării până la 01.02.2023 și în procedura de întocmire și aprobare a documentelor de atribuire a tratării mecanico-biologică, iar Sectorul 1 în stadiul de întocmire și aprobare a documentației pentru delegarea sortării în stațiile de sortare a deșeurilor reciclabile”, spune Clotilde în solicitarea ei. Romprest a anunțat în cursul zilei de astăzi că de pe data de 29 ianuarie nu vor mai avea unde să ducă gunoiul, drept urmare Primarul Sectorului 1 trebuie să ia măsuri.

Curtea de Conturi: Bucureștiul nu știe câte spații verzi are. Primarul Capitalei, chemat în judecată să dea explicații

Pădurea Băneasa. Foto: Izi Travel

Curtea de Conturi a României îl trage la răspundere pe Primarul Capitalei pentru faptul că din 2013 până acum nu a fost făcut niciun registru al spațiilor verzi, deși este prevăzut în lege. Mai exact, curtea reține: “nerealizarea corespunzătoare a Registrului Spațiilor verzi al Municipiului București recepționat în anul 2013 care nu este aprobat de CGMB sau de primarul general al Municipiului București și care nu permite actualizarea informațiilor, obținerea de rapoarte și nu furnizează fișa spațiului Verde, contrar prevederilor legale”. Drept urmare, Asociația pentru Dreptul Urbanismului a chemat în judecată Primarul General și Consiliul General al Municipiului București pentru a îi obliga să facă registrul spațiilor verzi.

Dosarul a fost înregistrat la Tribunalul București, cu numarul18839/3/2021, iar prima decizie data este următoare.  “Obligă pârâţii să demareze de îndată auditul spaţiilor verzi, să elaboreze strategia privind conservarea şi dezvoltarea spaţiilor verzi, să elaboreze de îndată registrul spaţiilor verzi, să stabilească normele privind actualizarea periodică, să emită dispoziţie sau hotărâre de înfiinţare a registrului spaţiilor verzi, să pună la dispoziţia publicului modalitatea de utilizare a sumelor alocate din buget”.

Curtea de Apel a întors dosarul la Tribunal București. Nu se cunoaște numărul spațiilor verzi

Doar că Primarul General și Consiliul general al Primăriei Capitalei au făcut recurs la această decizie. Iar Curtea de Apel București a admis recursul, iar cauza s-a întors înapoi la rejudecare la Tribunalul București.  „În orice caz, Bucureștiul trebuia încă din 2011 să aibă Registrul Spațiilor verzi conform Legii nr. 24/2007. Acest instrument este esențial întrucât prin el se asigura protejarea, conservarea, dezvoltarea și administrarea spațiilor din București, iar autoritatea nu și-a îndeplinit obligația legală nici până în prezent, a declarat pentru Știrea Verde, Alexandru Pânișoară– președintele Asociației pentru Dreptul Urbanismului”. Dosarul urmează să primească termen la Tribunalul București și rămâne de văzut dacă magistrații de acolo își vor menține poziția cu privire la subiect.

Care sunt pașii pentru ca aviația să polueze mai puțin. Ce măsuri se iau la Bruxelles

Sursa: euractiv

Industria aviației se află într-o perioadă de transformare, deoarece pasagerii și autoritățile de reglementare de la Bruxelles solicită din ce în ce mai mult călătorii aeriene mai durabile. Un amestec de măsuri sunt pe masă pentru reducerea emisiilor, de la creșterea carburanților durabili pentru aviație până la ecologizarea aeroporturilor și trasarea rutelor mai eficiente. În acest moment se discută la Bruxelles despre acest aspect, astfel încât cei care fac legislația în UE și cei aflați în fruntea industriei aviației, încearcă să găsească o soluție pentru un zbor mai curat. Mai ales că opinia publică se întoarce împotriva industriilor poluante, iar parlamentarii analizează taxe ecologice din ce în ce mai punitive, trecerea la zboruri cu emisii scăzute de carbon va proteja succesul economic al sectorului aviației, a spus șeful aeroportului din Roma.

Combustibilii durabili, extrem de scumpi

Există statitiscii care arată că nu mai puțin de 90% dintre cei întrebați au acordat prioritate decarbonizării aviației, dar există bariere semnificative. Asta pentru că, combustibilul durabil pentru aviație (SAF) este de până la două până la opt ori mai scump decât combustibilul tradițional pentru avioane. Există  de asemenea și o lipsă de claritate și aliniere între autoritățile guvernamentale și de reglementare în ceea ce privește obiectivele de reducere a emisiilor, iar mulți din industria aviației sunt sceptici cu privire la rolul compensarea carbonului pentru a ajuta la atenuarea emisiilor, în timp ce SAF și alte măsuri se extind.

2050 ținta pentru emisii nete zero în aviație

Rămâne de văzut dacă și cei de la Bruxelles vor fi de acord cu această abordare sau vor veni cu alte propuneri inovative. Mai multe companii care învestesc în energii regenerabile, spun că într-un scenariu optimist până în 2050 s-ar putea atinge pragul de emisii nete zero. Totuși acest scenariu optimist presupune dezvoltarea și adoptarea mai rapidă a energiei electrice din surse regenerabile bazate pe progrese tehnologice care reduc costurile. Drept urmare, combustibilii sustenabili pentru aviație (SAF) produși din energie electrică (power-to-liquids sau „PtL”), precum și hidrogenul și aeronavele electrice cu baterii intră pe piață mai devreme și la scară mai mare. În scenariul prudent, SAF realizat din biomasă rămâne principala sursă de energie.

Clotilde Armand somată de Romprest în scandalul gunoaielor. Primăria Sectorului 1 are 3 zile să rezolve blocajul gunoaielor

Clotilde Armand, primarul sectorului 1 a fost somată de compania de salubritate Romprest, cu privire la faptul că din 29 ianuarie nu vor mai avea unde să ducă gunoiul. Mai exact cei de la salubritate spun că primarul nu a semnat contractul de delegare pentru activitățile de sortare și tratare a deșeurilor municipale. Asta deși a avut nu mai puțin de 120 de zile timp în care să facă acest lucru. Practic fără această semnătură, deșeurile colectate în sectorul 1 nu mai pot fi date mai departe de către cei de la Romprest către operatorii care se ocupă cu modul în care sunt tratate și sortate deșeurile colectate.

Din 29 ianuarie nu se mai pot colecta gunoaiele

Astfel în actele pe care cei de la Romprest au trimis o notificare în care spun că, ”începând cu data de 29 ianuarie ne vom afla în imposibilitatea obiectivă de a mai primi deșeuri municipale la stația de sortare / tratare situată în comuna Dragomirești Vale, sat Dragomirești Vale”. În același act se arată că , ”în termen de maxim 120 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, autoritățile administrației publice locale ale unităților / subdiviziunilor administrativ-teritoriale sau, după caz, asociațiilor de dezvoltare intercomunitară, … au obligația ca pentru activitățile de sortare, tratare… a deșeurilor municipale prestate de operatori numai pe baza autorizației de mediu, să atribuie contractele de delegare a gestiunii/activității respective”.

Primăria Sectorului 1 mai are 2 zile la dispoziție

Potrivit documentelor termenul până la care Clotilde mai are timp să schimbe ceva legat de acest aspect este cel de 28 ianuarie 2023. În cazul în care acest lucru nu se va rezolva, atunci locuitorii sectorului 1 vor înfrunta aceași situație cu care s-au mai confruntat și în trecut, adică gunoiul menajer va rămâne necolectat și se vor strange saci de deșeuri la fiecare colt de stradă. Garda de Mediu a amendat și de curând Primăria Sectorului 1 cu privire la modul în care sunt colectate gunoaiele. „Practic vornim de o zonă a Sectorului 1, Drumul Carierei, află în zona de vest a sectorului în care pe terenurile adiacente străzii sunt depozitate deșeuri de toate tipurile, municipal, plastic, metal și materiale de construcții preponderent. Această zonă reprezintă un real pericol pentru mediu și sănătate și chiar cu risc ridicat de incendiu.  Zona nu este în atenția administrației și situația se înrăutățește de la o zi la alta. Am sesizat Garda de Mediu care mi-a răspuns nu doar că au în observare zona și că știu situația, dar au și amendat de 3 ori la rând Primarul Sectorului 1 pentru neluarea măsurilor adecvate de igienizare, decontaminare și prevenire reapariției depozitelor de deșeuri necontrolate”, a declarat Alexandru Pânișoară– președintele Asociației pentru Dreptul Urbanismului, pentru Știrea Verde. Până la acest moment reprezentanții Primăriei Sectorului 1 nu au oferit un punct de vedere cu privire la documentele prezentate.

Primăria Sectorului 1 a fost amendată cu 300.000 de lei de Garda de Mediu

Sursă - Clotilde Armand Facebook

Primăria Sectorului 1, condusă de Clotilde Armand, a fost amendată de Garda de Mediu cu 300.000 de lei, potrivit Gândul.

Pe 18 ianuarie 2023, Alexandru Pânișoară, președinte al Asociației pentru Dreptul Urbanismului (ADU), anunța că sesizează Garda Națională de Mediu în legătură cu un focar de infecție de pe Strada Drumul Carierei din Sectorul 1.

Acesta a spus că „autoritatea publică nu ia nicio măsură, contrar obligațiilor legale“, iar situația este „inadmisibilă și alarmantă“.

În prezent, Alexandru Pânișoară îl acuză pe primarul din Sectorul 1, în cazul de față Clotilde Armand, că nu este preocupat de problemele societății și îmbunătățirea calității vieții în sector.

Chiar dacă are toate pârghiile necesare, primarul preferă să tergiverseze aceste activități în detrimentul cetățenilor.

„Autoritatea nu se preocupă să rezolve problemele, ci să conteste niște sancțiuni pe care, pe bună dreptate, le primește.

Da, legal, Clotilde Armand, ca primar, are obligația să se apere, altfel vine Curtea de Conturi și o întreabă de ce nu a contestat.

Dar, practic, în loc să se apuce să ia măsuri, să igienizeze zona respectivă, având – de altfel – toate instrumentele și mijloacele, Clotilde Armand nu o face.

Zona, în tot acest timp, se degradează din ce în ce mai mult. E un focar de infecție…“, spune Pânișoară.

Ce trebuia să facă Clotilde Armand

Pânișoară a detaliat și procesul legal care ar fi trebuit să fie aplicat de primarul Sectorului 1.

„Primul pas este ca primăria să notifice proprietarul că într-un anumit interval de timp trebuie să igienizeze terenul.

Dacă acesta nu reacționează, primarul are temei legal să dea dispoziție ca ADP-ul și Poliția Locală, însoțite chiar de Poliția Română, să intre pe terenul respectiv, să curețe tot ce este acolo, să emită o factură și să o transmită proprietarului, pentru ca acesta să suporte costurile operațiunii”, a spus Alexandru Pânișoară pentru Gândul.

Garda de Mediu, câștig de cauză și după contestațiile lui Clotilde Armand

Garda de Mediu susține că, după controlul efectuat de comisari, Primăria Sectorului 1 ar fi trebuit să „implementeze măsuri de prevenire a formării de stocuri de deșeuri care, prin cantitate sau natura lor, să poată genera fenomene de poluare sau risc de incendiu”.

Cu toate astea, Primăria Sectorului 1 a preferat să conteste cele 3 amenzi contravenționale, în valoare de 300.000 de lei.

Cu toate acestea, „Garda Națională a avut câștig de cauză” în urma acestor contestații.

Primăria Sectorului 1 a făcut apel.

„Am sesizat Garda Națională de Mediu cu privire la deșeurile de pe Drumul Carierei din Sectorul 1.

Sectorul 1 a fost amendat cu 300.000 de lei! În loc să ia măsuri să igienizeze zona, care arată din ce în ce mai rău, primarul Clotilde Armand a contestat în instanță amenzile, unde a pierdut.

Banii și sănătatea noastră! Incompetența ne costă și bani, și sănătate!”, a scris, ulterior, Pânișoară pe pagina sa de Facebook.