Acasă Blog Pagină 300

Prima Poteca tematică din România va fi inaugurată în Parcul Natural Porțile de Fier

Foto: Facebook/Cu Apele Curate
Foto: Facebook/Cu Apele Curate

Cu ocazia Zilei Pământului, comunitatea ”Cu Apele Curate” a anunțat inaugurarea primei poteci tematice ”Între Natură și Istorie”. Evenimentul va avea loc în Parcul Natural Porțile de Fier, vineri, 26 aprilie, la ora 10:00:

Prima Poteca tematică se află pe malul Dunării, lângă Centrul de Vizitare Porțile de Fier

Dacă ai străbătut până acum măcar o porțiune din clisura Dunării, știi deja că este o zonă unică în România, cu peisaje și forme de relief care se schimbă la fiecare câțiva kilometri parcurși. Tocmai de aceea, prima Poteca tematică  pe care o inaugurăm se oprește într-un loc mai puțin explorat de turiști, deși se află pe malul Dunării, la o aruncătură de băț de sediul Centrului de Vizitare Porțile de Fier”, se arată în comunicatul publicat pe contul de Facebook.

”Golful Cernei – locul în care Cerna se varsă în Dunăre, la Orșova, reprezintă un bun prilej de a explora această formă de relief nu foarte întâlnită în țara noastră”

Clădirea Centrului de Vizitare Porțile de Fier, punct de pornire, oferă o priveliște deosebită asupra golfului.

Construcția reprezintă un punct de atracție, având o arhitectură inspirată dintr-o cetate medievală (Tricule – Trei Turnuri), ce a fost de parțial acoperită de lacul de acumulare

Considerat un adevărat muzeu geologic în aer liber, parcul adăpostește peste 1668 de specii de plante și peste 5200 de specii de animale. Printre ele se numără și Țestoasa lui Hermann (Testudo hermanni), specie protejată în România, care poate fi întâlnită numai aici”, au mai transmis membrii comunității ”Cu Apele Curate”.

Ziua Pământului. Cristian Popescu Piedone: Planeta suferă în tăcere | „Primul lucru pe care îl voi face în calitate de primar general al Capitalei“ | VIDEO

Sursă - Cristian Popescu Piedone

Cristian Popescu Piedone, candidatul PUSL la Primăria Capitalei, a participat, luni, 22 aprilie 2024, de Ziua Pământului, la o dezbatere de conștientizare asupra importanței protejării mediului înconjurător.

„Planeta, cea care ne oferă atât de multe, suferă în tăcere. Noi, oamenii, uităm cât de important este să avem grijă de ea. Ne gândim prea puțin la ziua de mâine, la viața pe care o vor avea nepoții noștri pe acest pământ.

Uităm că tot ceea ce facem noi astăzi, se va reflecta în calitatea vieții de peste zeci sau sute de ani.“, a scris Cristian Popescu Piedone.

Candidatul PUSL a stat de vorbă cu studenții, cadrele didactice, omenii de afaceri și reprezentanții societății civile. El a atras atenția asupra problemei protecției mediului și spațiilor verzi din București.

„Copaci netoaletați, parcuri în care nu s-a mai plantat absolut nimic, toate acestea reprezintă un pericol pentru sănătatea noastră. Construcțiile haotice din parcuri, pe luciurile de apă, contribuie și ele la distrugerea mediului înconjurător.

Lucrurile trebuie să se schimbe! Să ne unim cu toții pentru protejarea planetei, căci ea ne este casă tuturor!“, a mai scris Piedone.

Cristian Popescu Piedone: Greșelile ecologice s-au făcut, dar pot fi îndreptate

În cuvântarea ținută în fața audiotriului, Cristian Popescu Piedone a vorbit despre greșelile trecutului și i-a invitat pe cei prezenți la acțiune în vederea îndreptării acestora.

„Trecutul nu ni-l mai dă nimeni înapoi. Greșelile ecologice s-au făcut. Acum, când respirăm un aer poluat, încercați să îndreptați greșelile trecutului și să asigurați viitorul copiilor și nepoților dumneavoastră“, a spus Piedone.

Potrivit acestuia, Primăria Capitalei nu s-a ocupat niciodată în ultimii 34 de ani de intabularea domeniului public. Așa au apărut cazuri de retrocedări în interiorul parcurilor sau altor zone verzi din București. Problemele din Parcul IOR au fost detaliate în nenumărate rânduri de ȘtireaVerde.ro.

„Ca viitor primar general, primul lucru pe care îl voi face va fi intabularea spațiului verde și al domeniului public“, a precizat Piedone.

De asemenea, Pădurea Băneasa și Pădurea Jadarmeriei, potrivit promisiunilor lui Piedone, vor fi retrocedate Primăriei Capitalei și intabulate.

„Aceste păduri vor fi redate cetățenilor cu utilitatea de parc“, a mai zis Piedone.

Două străzi din București au devenit funcționale datorită lucrărilor echipei Infrastructură 5

Captură video: Infrastructură 5
Captură video: Infrastructură 5

Societatea Infrastructură 5 a precizat că, începând de astăzi, 22 aprilie, strada Munții Carpați și strada Floretei au devenit funcționale.

Infrastructură 5: ”Echipa noastră depune eforturi zilnice pentru a repara zonele care necesită îmbunătățiri”

În sectorul 5, schimbările sunt vizibile și palpabile. Deși pare că sunt multe aspecte de îmbunătățit, se vede cu ochiul liber faptul că infrastructura se îmbunătățește treptat, zonă cu zonă”, se arată în comunicatul publicat de companie pe contul de Facebook.

În egală măsură, membrii societății din Sectorul 5 al municipiului București au precizat că reparațiile sunt prioritizate astfel încât zonele aglomerate sau intens afectate să beneficieze de resursele necesare îmbunătățirii infrastructurii. 

Modernizarea străzii Cobadin a fost efectuată într-un timp foarte scurt

Cetățenii din zonă se bucură acum de o zonă nouă, curată, modernizată și practică”, au transmis membrii societății, în data de 15 aprilie.

La o zi după finalizarea lucrărilor, primarul Cristian Popescu Piedone a revenit să facă verificări.

În urma eforturilor echipei formată din peste 60 muncitori și 20 de utilaje, cetățenii sectorului 5 se bucură de peste 12.000 m2 modernizați:

  • 308 locuri de parcare noi de reședință;
  • Resistematizarea rutieră prin implementarea unor noi sensuri unice care oferă fluidizare și accesibilitate traficului rutier;
  • Scări de bloc care dispun acum de rampă de acces pentru persoanele cu dizabilități;
  • Trotuare noi și iluminat public pentru confortul și siguranța cetățenilor;
  • Spații verzi refăcute și peste 200 arbuști plantați;
  • Marcaje rutiere.

Au fost publicate instrucțiunile privind gestionarea deșeurilor periculoase

Sursă foto: Pixabay
Sursă foto: Pixabay

Ministerul Sănătăţii a publicat recent instrucţiunile privind modalitatea de gestionare a deşeurilor periculoase.

În egală măsură, a fost făcută publică şi procedura de decontare a cheltuielilor suportate de unităţile sanitare în acest proces.

Medicamentele se află pe lista deșeurilor periculoase și trebuie colectate separat

Medicamentele expirate sau care nu mai sunt folosite vor putea fi predate la spitalele publice sau private în puncte special amenajate, în curtea fiecărui spital.

Potrivit noilor reglementări, medicamentele se vor colecta diferenţiat de cele rezultate din activitatea medicală a spitalului, pe mai multe categorii.

Astfel, deşeurile de medicamente, inclusiv citostaticele şi cele citotoxice, se vor colecta în recipiente de carton sau plastic, prevăzute în interior cu sac de polietilenă, care să nu permită scurgeri de lichid.

De asemenea, recipientele trebuie prevăzute cu un sistem anti-retur, pentru a împiedica recuperarea deşeurilor.

Deșeurile de medicamente în stare lichidă trebuie colectate recipiente specifice

În privinţa deşeurilor de medicamente aflate în stare lichidă conţinute într-un recipient care poate înţepa sau tăia, trebuie colectate recipiente specifice acestora, prevăzute cu sistem de închidere temporară şi definitivă.

Costurile operaţiunilor de colectare şi distrugere vor fi asigurate prin transferuri de la bugetul de stat, prin cel al Ministerului Sănătăţii, către Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, gestionat de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.

Din laborator, direct în farfurie: carnea artificială câștigă teren

Sursă foto: Pixabay
Sursă foto: Pixabay

Carnea artificială câștigă teren: creați din carne ”crescută” din celule stem de porc în vase de fermentare din oțel, precum cele folosite la fabricarea berii, cârnații realizați din 28% grăsime de porc, îmbogățită cu mazăre texturată, năut, soia și proteine de grâu,  sunt prezentați ca fiind viitorul producției de carne durabile și etice, scrie Adevărul.

În laboratoarele Meatable din Olanda a fost organizată o degustare de astfel de produse, considerată o etapă crucială pe drumul spre comercializarea cărnii cultivate în laborator, înainte ca rețeta finală să fie înaintată pentru aprobarea reglementărilor.

Până de curând, singura țară în care erau permise astfel de degustări era Singapore, dar, în iulie 2023, Olanda a devenit primul stat membru al UE care a dat undă verde unor astfel de evenimente, după ce SUA au făcut același lucru la începutul aceluiași an.

Carnea artificială descurajează sacrificarea animalelor

Meatable este unul dintre tot mai multele startup-uri care speră să satisfacă apetitul mondial pentru carne fără a face rău animalelor sau a afecta mediul.

La început, acești cârnați vor fi probabil disponibili doar în meniurile restaurantelor.

Totuși, obiectivul Meatable este de a crea un produs de masă care să coste la fel ca un cârnat obișnuit, disponibil pentru consumatorii de pretutindeni, inclusiv pentru cei din Uniunea Europeană.

Nu este singura companie care s-a orientat către carnea cultivată în laborator.

Alte start-up-uri lucrează la fripturi de vită cultivate, bucăți de pui și de porc, foie gras, somon de calitate și chiar carne de caracatiță.

Românii sunt invitați să voteze Destinaţia Anului 2024

Sursă foto: Pixabay
Sursă foto: Pixabay

A început votul publicului în competiţia Destinaţia Anului 2024, cel mai important proiect de promovare a turismului intern românesc.

În perioada 15 aprilie – 8 mai, românii pot să voteze şi să-şi susţină destinaţiile preferate pe http://www.destinatiaanului.ro.

Dacă în 2023 competiţia a consemnat aproximativ 300.000 de voturi din partea publicului, anul acesta se aşteaptă peste 500.000 de voturi.

Ediţia 2024 a competiţiei a înregistrat un număr record de înscrieri: 300 de destinaţii turistice, de trei ori mai multe decât în 2023 şi un număr dublu de finalişti faţă de ediţia anterioară: 129. 35 dintre cele 41 de judeţe, plus Municipiul Bucureşti, au înscris cel puţin o destinaţie anul acesta.

Judeţul Braşov conduce cu nouă destinaţii în lista finalistelor, urmat de judeţele Sibiu şi Suceava, cu câte şapte, şi de judeţul Prahova, cu şase finaliste.

Competiţia ”Destinaţia Anului” s-a extins şi în Republica Moldova

În 2024, în premieră, competiţia s-a extins şi în Republica Moldova, astfel încât lista de finaliste numără şi şapte destinaţii de peste Prut, care concurează alături de cele din România şi pot fi votate atât de publicul din România, cât şi de cel din Basarabia.

Destinaţiile câştigătoare vor fi alese pe baza punctajului calculat pe trei paliere: votul publicului pe platforma www.destinatiaanului.ro, votul juriului şi pe baza rezultatelor cercetării Destinaţii Vizionare.

La categoria Cea mai bună promovare, câştigătoarele vor fi alese exclusiv prin decizia juriului care în această etapă este format din peste 200 de membri.

Câştigătoarele competiţiei de anul acesta vor fi anunţate pe 21 mai, pe scena Ateneului Român.

Scad înmatriculările la mașinile full-electrice

Sursă foto: Pixabay
Sursă foto: Pixabay

După multe luni de creștere, înmatriculările de mașini full-electrice noi au scăzut cu 11% luna trecută, scrie HotNews.

Datele ACEA arată că întreaga piață auto din UE a crescut cu 4.4%, spre 2.73 milioane mașini în primele trei luni ale anului. Dintre acestea, aproape un milion au fost pe benzină și 332.000 full-electrice.

Mașinile diesel au scăzut cu 11%, spre 355.000 unități, mai transmite sursa citată.

În cursul lunii, piața auto totală a scăzut cu 5%, iar cea a electricelor, cu 11%, mai ales că mai multe țări au diminuat subvențiile oferite pentru cumpărarea acestor mașini, iar unele țări au oprit programele care încurajau achiziția electricelor.

Cota de piață a full-electricelor a scăzut de la 14% acum un an, la 13% în prezent.

În luna martie, doar 660 de autoturisme full-electrice au fost înmatriculate în România

În România s-au înmatriculat 660 de mașini electrice luna trecută, scădere de 36% față de martie 2023.

La trei luni, totalul pentru România a fost de 3.400 de mașini (creștere de 8% față de Q1 2023).

Germania este cea mai mare piață UE, cu peste 81.000 de electrice, iar Franța s-a apropiat de 80.000.

Cea mai mare piață europeană pentru mașinile full-electrice este Regatul Unit, cu 84.000 de unități (+11%).

22 aprilie – Ziua Pământului. Tema aleasă în 2024 este „Planetă vs. Plastic”

Sursă - Unsplash

Ziua Pământului este sărbătorită pe 22 aprilie în fiecare an. Ziua este cunoscută și ca Ziua Internațională a Mamei Pământ. Scopul zilei este de a crește gradul de conștientizare cu privire la diverse probleme care amenință mediul și pun în pericol planeta. Printre acestea se numără creșterea rapidă a nivelurilor de poluare, defrișările și încălzirea globală. Țări și organizații din întreaga lume se unesc pentru a promova conștientizarea necesității critice de a conserva mediul, potrivit NDTV.

Anul acesta se aniversează cea de-a 54-a Zi a Pământului. Suntem într-un moment în care poluarea este la niveluri nemaivăzute până acum, iar temperaturile bat record după record. Mii de oameni din întreaga lume organizează campanii și își asumă angajamente pentru a îmbunătăți sănătatea planetei. Ziua Pământului este sărbătorită prin diverse seminarii, evenimente și concerte. Aceste mișcări moderne de mediu ajută lumea să realizeze nevoia de însănătoșire a planetei.

Ziua Pământului – Istoria evennimentului

Gaylord Nelson, senator și ecologist american, și Denis Hayes, absolvent al Universității Harvard, au organizat întâia oară Ziua Pământului. Potrivit BBC, Nelson și Hayes au planificat evenimentul deoarece erau îngrijorați de daunele aduse mediului în SUA. Principala problemă semnalată era o scurgere de petrol în Santa Barbara, California, în 1969.

Pe 22 aprilie 1970, 20 de milioane de cetățeni americani au ieșit pe străzile din oraș pentru a protesta împotriva crizelor de mediu, cum ar fi poluarea apei, scurgerile de petrol, incendiile în pădure, poluarea aerului etc. Protestul a creat o mișcare ce s-a răspândit în mai multe orașe. Tot mai mulți oameni s-au alăturat treptat revoluției pentru a face din aceasta unul dintre cele mai mari proteste de pe glob.

Tema din acest an este „Planetă vs. Plastic”, care își propune să crească conștientizarea publicului cu privire la efectele dăunătoare pe care le are poluarea cu plastic atât asupra sănătății umane, cât și asupra mediului.

Tema a fost aleasă ținând cont de convenția istorică a ONU privind materialele plastice, care se anticipează că va fi adoptată până la sfârșitul anului 2024. Regatul Unit este una dintre cele peste 50 de țări care au cerut să se pună capăt poluării cu plastic până în 2040.

Consumi burger, friptură și alte produse pe bază de carne? Cel mai probabil ingerezi și foarte mult microplastic

Sursă - Unsplash

Majoritatea proteinelor din carne și plante conțin microplastic, a descoperit un nou studiu citat de Yahoo News.

Se cunoștea deja prezența prolifică a microplasticului în pești și crustacee. Totuși, s-a cercetat mai puțin modul în care proteinele precum carnea de vită și pui sunt afectate de poluarea în plină expansiune.

Microplasticele și nanoplasticele sunt particule minuscule care se descompun din produsele mai mari din plastic. Un număr tot mai mare de studii au arătat că acestea pot deteriora celulele din corpul uman. Ele pot duce la efecte grave asupra sănătății, inclusiv cancer, boli pulmonare și malformații congenitale.

Cel mai recent studiu a descoperit că 90% dintre proteine – inclusiv carnea de porc, vită, pui, tofu și trei alternative diferite pe bază de plante – conțin la fel de mult plastic ca și peștele.

S-a constatat că alimentele foarte procesate, cum ar fi fileul de pește, nuggets de pui, tofu și burgeri pe bază de plante conțin mai multe microplastice pe gram decât proteinele procesate minim, cum ar fi pieptul de pui, dar diferența a fost neglijabilă din punct de vedere statistic.

Microplastic descoperit în produsele pe bază de carne

Studiul a aruncat, de asemenea, lumină asupra tipurilor de microplastic găsite. Aproape jumătate au fost identificate ca fibre și aproximativ o treime ca fragmente de plastic.

Folosind datele sondajului, autorii au estimat că un adult american poate consuma aproximativ 11.500 de microplastice pe an. Expunerea potențială poate ajunge până la 3,8 milioane de microplastice.

„Se pare că nu se poate scăpa de microplastic, indiferent ce mănânci”, a spus dr. Britta Baechler, director asociat pentru știința materialelor plastice la Ocean Conservancy, care a făcut parte din echipa de cercetare.

Microplastic, descoperit în sol vechi de 1900 de ani

Sursă - Freepik

Pe măsură ce gradul de conștientizare a microplasticelor și a impactului lor negativ asupra sănătății crește, oamenii optează pentru produse alternative. Acum, cercetătorii au identificat 16 tipuri de polimeri microplastici în probe de sol care datează din secolul I sau al II-lea după Hristos. Acestea au fost găsite la peste 7 metri adâncime, potrivit MSN.

Cercetarea a fost realizată de cercetători de la Universitatea din York din Anglia. Ulterior, a fost publicată într-un jurnal numit Science of the Total Environment.

John Schofield, profesor și director de studii la Departamentul de Arheologie al Universității din York, a spus:

„Se pare că este un moment important, confirmând ceea ce ar fi trebuit să ne așteptăm. Ceea ce anterior se credea a fi depozite arheologice curate, pregătite pentru investigație, sunt contaminate cu materiale plastice. E vorba de depozitele prelevate și depozitate la sfârșitul anilor 1980”, a spus el.

Microplastic – prezent în tot mai multe locuri

Microplasticele sunt bucăți de plastic minuscule care se găsesc în lucruri de zi cu zi precum țigări, haine și produse de înfrumusețare. Sunt mai mici decât un bob de orez. Practic, au dimensiuni mai mici de 5 mm.

Potrivit cercetătorilor, produsele de înfrumusețare au conținut în mod obișnuit microplastic, până în 2020.

Microplasticele pot duce la probleme de sănătate la oameni, inclusiv stres oxidativ, leziuni ale ADN-ului, probleme ale organelor, tulburări metabolice, reacții imune, neurotoxicitate și daune asupra reproducerii sau dezvoltării.

Studiile sugerează, de asemenea, o legătură între expunerea la microplastice și diferite boli cronice.