Acasă Blog Pagină 379

Un viitor mai verde pentru București: Compania SALUBRIZARE SECTOR 5 S.A. invită cetățenii să i se alăture în construirea unui viitor mai sustenabil

Sursă foto: Facebook/Salubrizare 5
Sursă foto: Facebook/Salubrizare 5

Compania SALUBRIZARE a publicat un nou anunț care precizează că toți locuitorii din Sectorul 5 al Capitalei pot contribui activ la sortarea responsabilă a deșeurilor din comunitatea din care fac parte.

Potrivit societății, domeniul legislativ în această sferă, atât la nivel intern, cât și extern, este amplu dezvoltat.

Cu toate acestea, tipurile de deșeuri sunt străine multora, motiv pentru care societatea încurajează, în mod constant, colectarea selectivă a deșeurilor prin asigurarea recipientelor pentru precolectare (eurocontainere, europubele sau saci).

Compania SALUBRIZARE SECTOR 5 S.A este conștientă de multitudinea beneficiilor colectării selective, conform Ghidului Colectare Selectivă și Legislația în vigoare privind colectarea selectivă a deșeurilor, publicat pe site:

  • Economisim materie primă și energie;
  • Reducem poluarea aerului și a apei;
  • Îmbunătățim condițiile de igienă urbană;
  • Reducem costul de producție al ambalajelor;
  • Reducem cantitățile de deșeuri ce ajung la depozit;
  • Se diminuează semnificativ costurile și protejăm natura;
  • Se evită amenzile aplicabile pentru nerespectarea reglementărilor în vigoare;
  • Ajutați la conservarea resurselor naturale ale pământului;
  • Se recuperează materialele reciclabile care ulterior se transformă în materie primă;
  • Se reduce poluarea poluanți din aer, apă și sol, precum și a mediului înconjurător;
  • Se reduce consumul de energie și se conservă resursele naturale;
  • Ajută la menținerea unui mediu mai curat.

Cheia succesului constă în depozitarea deșeurilor

În ceea ce privește întrebarea ”Cum se pot depozita aceste deșeuri, astfel încât să construim un viitor mai sustenabil?”, societatea SALUBRIZARE SECTOR 5 S.A.a punctat următoarele aspecte:

Deșeurile menajere (nereciclabile) – care reprezintă toate deșeurile care nu se pot recicla (ex. resturi alimentare, coji de fructe și legume, etc). Culoarea desemnată pentru acest tip de deșeuri menajere este NEGRU.

Plastic & Metal (Deșeu ambalaje din plastic 15 01 02)- în această categorie intră toate obiectele din plastic și metal care se pot recicla (ex. cutii și diverse recipiente, pet-uri, jucării, piese de la aparate stricate, doze de bere și de sucuri, piese metalice diverse, etc). Culoarea desemnată pentru acest tip de deșeuri reciclabile este GALBEN.

Hârtie (Deșeu ambalaje din hârtie-carton 15 01 01)- toate obiectele din hârtie care se pot recicla (ex. caiete, foi de hârtie imprimate/neimprimate, maculatură, ziare, reviste, cutii carton, etc. Acestea nu trebuie să fie întregi, trebuie doar să fie realizate din hârtie). Culoarea desemnată pentru acest tip de deșeuri reciclabile este ALBASTRU.

Sticlă (Deșeu ambalaje din sticlă 15 01 07) – sunt toate obiectele din sticlă care se pot recicla (ex. sticle băutură, borcane, geamuri, etc. Acestea nu trebuie să fie neapărat întregi, trebuie doar să fie realizate din sticlă). Culoarea desemnată pentru acest tip de deșeuri reciclabile este VERDE.

”Mizele legate de mediu reprezintă un element vital pentru fiecare dintre noi”

Conchidem prin a afirma că invitația este deschisă tuturor, indiferent de sectorul din care facem parte, întrucât mizele legate de mediu sunt un element vital pentru fiecare dintre noi, indiferent de sectorul ori statul din care facem parte”, se arată în comunicatul transmis de societate.

Primarul Sectorului 5 face apel la colaborare între echipa Infrastructură și comunitate: ”Încă mă lupt cu mentalitățile celor care batjocoresc și distrug bunurile comunitare”

Captură video/Facebook: Cristian Popescu Piedone
Captură video/Facebook: Cristian Popescu Piedone

Primarul Sectorului 5 din București, Cristian Popescu Piedone, lansează un apel la comunitate pentru a pune stop distrugerii bunurilor comunitare.

Echipa Infrastructură 5 depune eforturi constante pentru a moderniza Sectorul 5 din București

Prin eforturi susținute și o gestionare eficientă a resurselor, au fost finalizate numeroase proiecte pentru comunitatea locală.

Echipa Infrastructură 5 a contribuit activ la modernizarea și extinderea rețelei de drumuri, rezultând în îmbunătățirea semnificativă a mobilității în sector.

De asemenea, există numeroase proiecte de reabilitare a trotuarelor sau a noilor parcări care au sporit siguranța pietonilor și a șoferilor.

În plus, echipa Infrastructură 5 a investit în parcuri și spații verzi, creând medii prietenoase pentru relaxare și recreere.

Cu toate acestea, în ciuda eforturilor considerabile și investițiilor în proiecte recente, încă există persoane care distrug bunurile comunitare.

După trei toamne aproape trecute, încă mă lupt cu mentalitățile celor care batjocoresc și distrug bunurile comunitare! De multe lucrări făcute în ultima vreme cu trudă multă și destui bani… s-a ales praful!”, a declarat edilul.

Este nevoie de o colaborare strânsă între echipa Infrastructură și comunitate

Primarul propune soluții concrete pentru revitalizarea zonelor abandonate de ani de zile și aducerea confortului urban în comunitățile neglijate.

Totuși, Cristian Popescu Piedone a subliniat că aceste inițiative vor avea succes doar dacă cetățenii se respectă reciproc și își asumă responsabilitatea pentru bunurile comunitare.

Avem soluții pentru revigorarea zonelor abandonate ani în șir de majoritatea administrațiilor locale! Avem soluții să aducem confortul urban în toate comunitățile ignorate-n ultimele trei decenii! Avem însă nevoie ca cetățenii să se respecte unii pe alții și să se îngrijească împreună de bunurile comunitare!”, a adăugat edilul.

Cristian Popescu Piedone: ”Îmi doresc să fim o echipă, să facem imposibilul… posibil în toate cartierele sectorului nostru!”

Printre nemulțumirile exprimate se numără aruncarea gunoiului pe fereastră, distrugerea spațiilor verzi, blocarea accesului comun și vandalizarea băncilor și a altor obiecte publice.

Nu înțeleg de ce îți arunci gunoiul pe fereastră! Nu înțeleg de ce rupi pomul abia sădit! Nu înțeleg de ce blochezi cu bunuri personale accesul comun pe scările și holurile blocurilor! Nu înțeleg de ce transformi grădina publică în propria magazie cu diverse! Nu înțeleg de ce distrugi bănci, aparate de joacă, garduri, coșuri! Ce ziceți, oameni buni? Putem fi o echipă? Eu sunt convins că putem!”, se arată în textul publicat pe contul de Facebook.

Baterii de diamant produse din deșeuri nucleare, noile descoperiri ale cercetătorilor

Sursă - Unsplash

Oamenii de știință vor să producă diamante din deșeuri nucleare. Acestea ar putea fi apoi utilizate ca ca baterii, notează IFL Science.

Acum 7 ani, cercetătorii de la Universitatea din Bristol au anunțat că au realizat un prototip de baterie. Ei au spus că au transformat deșeurile nucleare într-un diamant. Teoretic, tehnologia ar putea oferi o modalitate de a face față unei părți a problemei deșeurilor nucleare. Concomitent, ar oferi o sursă de energie mai potrivită pentru anumite cerințe decât orice disponibil în prezent. Cercetătorii au însă un concurent cu ambiții mult mai mari, NDB.

Echipa condusă de profesorul Tom Scott a demonstrat că poți încălzi carbonul radioactiv pentru a-l transforma în gaz și a-i permite să se condenseze în diamante artificiale. Scopul acestora nu este estetic, ci pentru că, pe măsură ce carbonul-14 se descompune în azot-14, eliberează electroni sub formă de radiație beta. Dacă diamantele sunt dopate corespunzător, în loc să fie făcute din carbon pur, pot genera energie. Ea va fi direcționată în firele conectate la diamant. Cu alte cuvinte, o sursă de energie electrică care va dura mii de ani.

Echipa lui Scott a plasat diamantul cu carbon 14 într-un diamant cu carbon stabil 12. Astfel, a limitat riscul ca materialul radioactiv să deterioreze orice din jurul său sau să fie deteriorat în sine.

Diamante din deșeuri nucleare. Compania NDB spune că a avansat cercetările

Compania NDB (care vine de la Nano Diamond Battery) susține că a avansat în cercetarea inițială prin utilizarea microdiamantelor în jurul sursei de radiație pentru a îndepărta căldura și a crea noi funcții de siguranță suplimentare. De asemenea, ei anunță că folosesc mai mulți radioizotopi diferiți, mai degrabă decât lenți, ce eliberează doar carbon-14.

Cu toate acestea, există câteva întrebări serioase dacă NDB supraapreciază potențialul produsului lor. Siteul lor web are o imagine stilizată a unei mașini, ceea ce sugerează că ar putea fi folosită pentru a înlocui bateriile cu litiu-ion în transport. CEO-ul lor vorbește despre introducerea produsului în smartphone-uri, iar siteul lor oferă produsele ca sursă de energie pentru centrele de date în cazul unor întreruperi externe.

Cu toate acestea, există o problemă intrinsecă. Dacă izotopul folosit are un timp de înjumătățire lung, precum carbonul 14, puterea va fi atât de mică, încât alimentarea unui smartphone va fi puțin probabilă. Sursele cu durată de înjumătățire mai scurtă au un potențial pentru o putere mai mare inițial, dar aceasta se va pierde destul de repede. În plus, spre deosebire de bateria actuală a telefonului, nu va fi ușor de reîncărcat.

Trecerea la ambalaje reutilizabile ar putea duce la eliminarea a un trilion de sticle și pahare de plastic

Sursă - Unsplash

Un nou raport lansat astăzi subliniază nevoia urgentă de ambalaje reutilizabile pentru băuturi. Aceasta e privită ca o soluție la criza globală a plasticului, scrie grupul de promovare a oceanelor, Oceana.

Raportul, realizat de grupul de promovare a oceanelor Oceana, arată că doar o creștere cu 10% a ambalajelor reutilizabile pentru băuturi până în 2030 ar putea elimina peste 1 trilion de sticle și pahare de plastic de unică folosință și ar putea preveni intrarea a până la 153 de miliarde de astfel de recipiente în oceanele și căile navigabile ale lumii. Comparativ, cele 1 trilion de recipiente ar putea ajunge până la Lună și înapoi de peste 300 de ori.

Liderii mondiali în domeniul băuturilor, inclusiv The Coca-Cola Company și PepsiCo, au sisteme reutilizabile enorme existente în întreaga lume. Companiile s-au angajat să crească volumul de băuturi în ambalaje reutilizabile cu peste 10% până în 2030. Oceana notează că aceste companiile trebuie să îndeplinească aceste angajamente. Grupul lansează o provocare pentru toți producătorii de băuturi din lume. Ambalajul reutilizabil este o soluție circulară dovedită care poate reduce dramatic și rapid cantitatea de plastic.

„Am petrecut prea mult timp urmărind fantezii circulare. Cantități uriașe de plastic continuă să inunde oceanele noastre”, a declarat Matt Littlejohn, vicepreședinte la Oceana.

„Ambalajele din plastic de unică folosință din sectorul băuturilor numai în 2022 ar putea ajunge până la soare și înapoi. Adăugarea de conținut reciclat la sticle și pahare nu va răsturna acest turn de plastic de unică folosință. Modul de a face cu adevărat diferența este înlocuirea plasticului de unică folosință cu ambalaje reutilizabile. Avem nevoie de companii și guverne care să nu mai parieze greșit cu reciclarea. Trebuie să acorde prioritate extinderii și restabilirii sistemelor de ambalare reutilizabile. Trecând la această soluție circulară reală, putem reduce drastic cantitatea de deșeuri de plastic. Deșeurile ajung în oceanele noastre, în pântecele balenelor și țestoaselor și apoi pe plaje.”, a mai spus el.

Multe companii au început deja să treacă la ambalaje reutilizabile

Raportul dezvăluie prezența semnificativă a sistemelor de ambalare reutilizabile la scară largă în întreaga lume. În Filipine, de pildă, 40% din volumul tuturor băuturilor nealcoolice ambalate vândute sunt în sticle reutilizabile. În plus, raportul evidențiază câteva sisteme promițătoare de pahare reutilizabile la scară largă, inclusiv TURN, r.World și Re-uz. Ele sunt prezente în SUA și Europa. Aceste sisteme au fost deja adoptate de companii și organizații importante, cum ar fi Live Nation. Aceasta a anunțat recent că va trece la sistemul de cupe reutilizabile TURN la multe dintre festivalurile și locațiile sale pentru a-și reduce impactul asupra mediului. Furnizorul francez Re-uz va fi partenerul de livrare al Jocurilor Olimpice și Paralimpice din 2024. Compania își va ține angajamentul de a reduce la jumătate amprenta de plastic de unică folosință a Jocurilor de la Paris, comparativ cu Jocurile de la Londra 2012.

„Companiile au responsabilitatea de a crește ambalajele reutilizabile în locul ambalajelor de unică folosință, a adăugat dr. Dana Miller.

„Mările noastre abia așteaptă. Avem nevoie de soluții reale dovedite, cum ar fi reutilizarea. Ele pot reduce poluarea cu plastic la scară chiar acum.”, a mai spus directorul de Inițiative Strategice Oceana.

Fostul Europarlamentar Claudia Țapardel susține acțiunea de protest pentru Salvarea Parcului IOR de mafia imobiliară

Claudia Țapardel

Este innaceptabilă nepăsarea sau oricare alt interes ascuns al Primarului General al Capitalei, care deși mai are la îndemâna două căi excepționale pentru atacarea în instanță a deciziei definitive de retrocedare a celor 12 hectare ale Parcului IOR, unul dintre parcurile emblematice ale Capitalei, refuză să acționeze în această direcție”, susține Claudia Țapardel.

În condițiile în care la Bruxelles, discuțiile privind sustenabilitatea, protejarea mediului înconjurător și a spațiilor verzi, a calității aerului, ocupă un loc principal pe agenda liderilor și decidenților europeni, preocuparea fiind, de altfel, una mondială, “auto-intitulatul Salvator al Bucureștiului, Nicușor Dan”, își dă oare mâna cu mafia imobiliară și refuză să stopeze retrocedarea parcului IOR, deși are la îndemână toate pârghiile juridice necesare pentru a acționa”, a continuat Țapardel.

În consecință, Organizația PSD Sector 3 va organiza Joi, 16 Noiembrie 2023, începând cu ora 16:00, un miting de protest în fața Primăriei Capitalei, pentru a-l determina pe Primarul Nicușor Dan să continue demersurile juridice pentru a opri retrocedarea celor 12 hectare din Parcul IOR.

Acest demers de protest va fi însoțit și de depunerea dosarelor cu semnăturile strânse de la bucureșteni, și în special de la locuitorii sectorului 3, pe baza petiției “Împreună Salvăm Parcul IOR”.

În calitate de fost Consilier General al Municipiului București am mai văzut un abuz similar cu acesta în cazul Parcul Bordei. Cred că ne amintim cu toții de celebrul Constanda, care de mai bine de 15 ani încearcă să stoarcă bani de la bugetul Capitalei. Și îmi este teamă că istoria se repetă acum cu Parcul IOR.

De aceea îmi doresc ca toți Bucureștenii, toți oamenii de bună credință, toate ONG-urile care conștientizează importanța parcurilor, a spațiilor verzi, a calității aerului și a unei calități a vieții într-un București mult prea sufocat de poluare, să înțeleagă că acesta este, în primul rând, un demers civic și să participe alături de noi la mitingul de Joi.

E timpul să ne unim forțele și să îi transmitem Primarului General că parcul este al comunității, al copiilor și familiilor noastre și că el este dator să acționeze în interesul bucureștenilor” a încheiat, Claudia Țapardel.

Stare de urgență în Islanda. Un vulcan stă să erupă și ar putea distruge un întreg oraș. Au fost 24.000 de cutremure în ultimele 2 săptămâni | VIDEO

Sursă - Unsplash

Un oraș din Islanda, cu 4.000 de locuitori, ar putea fi devastat de erupția unui vulcan, potrivit experților. Grindavik, care este aproape de capitala Reykjavik, ar putea suferi daune grave în câteva ore sau zile, potrivit The Guardian, citat de Science Alert.

„Magma se află acum la o adâncime foarte mică. Ne așteptăm la o erupție în cel mai scurt timp de câteva ore sau câteva zile”, a declarat Vidir Reynisson. El este șeful Protecției Civile și Managementului Situațiilor de Urgență din Islanda.

Anterior, Islanda a declarat stare de urgență. Până acum s-au produs 2.000 de cutremure – 1.000 numai în noaptea de sâmbătă, potrivit Icelandic Met Office. Acestea au lovit sud-vestul peninsulei Reykjanes, semnalând un risc crescut de erupție vulcanică.

Ca răspuns la creșterea activității seismice, Laguna Albastră, renumită pentru spa-urile geotermale și pentru hotelurile de lux din apropiere de Grindavik, a fost închisă ca măsură de precauție.

Departamentul pentru Protecție Civilă și Managementul Situațiilor de Urgență a anunțat starea de urgență. A fost invocată activitatea seismică intensă de la Sundhnjukagigar, la nord de Grindavik.

Animalele sălbatice și domestice din zona de pericol nu vor putea fi salvate din cauza alunecărilor de teren din Reykjanes, conform Departamentului. Zona este momentan închisă traficului uman, până la noi ordine.

Icelandic Met Office (IMO) a avertizat că o erupție ar putea avea loc „în câteva zile”, ceea ce a sporit îngrijorările. În orașul Grindavik, situat la doar 3 kilometri de epicentrul seismic, a fost activat un plan de evacuare.

Zeci de mii de cutremure în ultimele săptămâni. Un vulcan stă să erupă

Două cutremure substanțiale, cu o magnitudine de 5,2 la nord de Grindavik, au fost resimțite până în capitala Reykjavik. Ele au provocat spaimă în rândul populației, dar și pagube. Poliția islandeză a închis un drum către Grindavik, din cauza pagubelor provocate de cutremur.

De la sfârșitul lunii octombrie, peninsula Reykjanes a suferit 24.000 de cutremure. IMO a observat o acumulare de magmă sub pământ la o adâncime de aproximativ 5 kilometri. Astfel, îngrijorările privind o erupție iminentă au crescut semnificativ.

În timp ce IMO sugerează că magma care ajunge la suprafață este mai probabil să dureze câteva zile decât ore, zona potențială de impact este monitorizată îndeaproape. Zona seismică cea mai activă nu este îndreptată spre Grindavik. Cu toate acestea, există măsuri preventive.

După ce au fost latente timp de câteva secole, au existat trei erupții pe peninsula Reykjanes din 2021. Acestea se aflau în locații îndepărtate și nu amenințau infrastructura critică sau zonele populate.

În plus, centrala geotermală Svartsengi, un furnizor cheie de energie electrică și apă pentru 30.000 de locuitori din peninsula Reykjanes, a pus în aplicare planuri de urgență pentru a proteja instalația și forța de muncă în cazul unei erupții.

Societatea de Salubrizare a Sectorului 5 din București: ”Colectarea mobilierului uzat reprezintă o parte integrantă a economiei circulare”

Sursă foto: Pixabay
Sursă foto: Pixabay

Conceptul de economie circulară devine tot mai relevant în sectorul mobilierului uzat din Sectorul 5 al Bucureștiului.

Este motivul pentru care societatea de Salubrizare a Sectorului 5 subliniază importanța unui sistem de colectare a mobilierului uzat pentru a încuraja practicile sustenabile în industrie.

De ce este important un sistem de colectare mobilier uzat în comerțul cu mobilă?

Potrivit societății, conceptul de economie circulară apare din ce în ce mai frecvent în dezbaterea privind sustenabilitatea.

Ideea este simplă: o economie sub forma unui cerc, teoretic fără sfârșit, în care resursele naturale sunt conservate și refolosite, producția este eficientă și ciclul de viață al produsului extins. Chiar dacă lumea este încă departe de acest ideal, din ce în ce mai multe situații bazate pe principiile economiei circulare apar în anumite sectoare ale industriei, inclusiv în comerțul cu mobilă”, se arată în comunicatul publicat de societatea de Salubrizare a Sectorului 5.

Ce oportunități oferă economia circulară în comerțul cu mobilă? Și cum aplică deja companiile această idee în practică? Oare pentru colectare mobilier uzat se întreprind acțiuni?

În contextul economiei circulare, se conturează oportunități remarcabile pentru comercianții de mobilă. Practic, aceștia pot contribui la conservarea resurselor naturale și reducerea deșeurilor.

Companiile din diverse sectoare, inclusiv modă, cosmetice și IT, își adaptează strategiile pentru a răspunde cererii crescânde pentru soluții durabile.

Producătorii de mobilă încep să adopte practici precum colectarea mobilierului uzat pentru refolosire sau reciclare, aliniindu-se principiilor economiei circulare.

În timp ce alte industrii demonstrează deja succesul acestor inițiative, crește speranța că și comerțul cu mobilă va contribui la construirea unei economii circulare, eficiente și sustenabile.

Din ce în ce mai multe companii recunosc cererea tot mai mare pentru soluții durabile care să protejeze mediul înconjurător

Producători internaționali din industria de fashion preiau hainele vechi și transformă o parte din țesături în articole vestimentare noi. Numeroase start-up-uri închiriază îmbrăcăminte. Producătorul de cosmetice Lush oferă clienților un produs gratuit atunci când returnează cinci vase de plastic. Companii IT repară PC-urile și laptopurile uzate și le vând – cererea în acest sector a crescut exponențial în timpul pandemiei de coronavirus”, au explicat reprezentanții societății de Salubrizare, prin intermediul unui text publicat pe contul de Facebook.

COMUNICAT DE PRESĂ Federaţia Naţională pentru Protecţia Animalelor – FNPA

Sterilizare caine - Foto FNPA

Către

Parlamentul României

Guvernul României

Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor

Ø  pentru că profesia de medic veterinar este una nobilă pe care am ales-o pentru apărarea vieţii şi sănătăţii animalelor şi nu pentru uciderea lor;

Ø  pentru că activitatea de ucidere a câinilor este dezonorantă şi descalificantă;

Ø  pentru că eutanasia reprezintă o procedură strict medicală, individuală şi se aplică doar animalului afectat de o boală netratabilă ce-i provoacă suferinţe majore;

Ø  pentru că în Codul Deontologic se prevede că: „Medicul veterinar se va abţine să practice eutanasia, cu excepţia cazurilor când aceasta pune capăt suferinţelor unui pacient irecuperabil„;

Ø  pentru că „eutanasia” câinilor sănătoşi, în scopul reducerii numărului de câini fără stăpân, este de fapt o crimă;

Ø  pentru că nu putem asimila meseria de medic veterinar cu cea de ucigaş plătit;

considerăm că legislația actuală, prin care uciderea este prevăzută ca mijloc de reglare a numărului câinilor fără stăpân, este abuzivă, denaturează termenul de eutanasie, nu ne reprezintă opinia cu privire la gestionarea câinilor fără stăpân, induc ideea că o problemă poate fi rezolvată doar prin ucidere, este imorală, complet ineficientă şi aduce mari prejudicii societăţii.

Facem APEL la instituțiile care au competențe legislative, instituțiile ce pot formula puncte de vedere în cadrul inițiativelor /proceselor legislative, pentru STOPAREA programului de EUTANASIE a câinilor fără stăpân și instituirea urgentă a unui PROGRAM NAŢIONAL DE STERILIZARE A CÂINILOR CU ŞI FĂRĂ STĂPÂN – singurul program care poate conduce la REZOLVAREA EFICIENTĂ, ETICĂ ŞI ONORANTĂ a situaţiei animalelor comunitare. 

SEMNATARI: 224 Medici Veterinari 

Carmen ARSENEPreşedinte

Federaţia Naţională pentru Protecţia Animalelor (FNPA)

SEMNATARII SCRISORII DESCHISE pentru Stoparea Eutanasiei şi Implementarea unui Program Naţional de Sterilizare a Câinilor cu şi fără stăpân

  1. Dr. Bogdan Tancău
  2. Dr. Cătălin Iosifescu
  3. Dr. Carmen Ştefănescu
  4. Dr. Ramona Dan
  5. Dr. Claudiu Ioasim
  6. Dr. Noemi Kiss
  7. Dr. Rafael Ciobanu
  8. Dr. Anca Vişoiu
  9. Dr. Ioan Răzvan Suteu
  10. Dr. Ovidiu Roşu
  11. Dr. Roxana Săplăcan
  12. Dr. Rudi Hofmann
  13. Dr. Luiza Nedelcu
  14. Dr. Palosi Csaba
  15. Dr. Carmen Voinescu
  16. Dr. Daniel Luca
  17. Dr. Alexandra Stanciu
  18. Dr. Eva Bujeniţă
  19. Dr. Ioana Ocnărescu
  20. Dr. Dee Attila Levente
  21. Dr. Ionuţ Dănescu
  22. Dr. Bogdan Cordos
  23. Dr. Ciprian Ober
  24. Dr. Madaras Peter
  25. Dr. Sebe Cristinel
  26. Dr. Gabriel Vişoiu
  27. Dr. Nica Ana Maria
  28. Dr. Valentin Duană
  29. Dr. Alexandra Mehedinţi
  30. Dr. Giuchici Ana-Maria
  31. Dr. Druga Mihai Daniel
  32. Dr. Andreea Stoian
  33. Dr. Paul Vilcu
  34. Dr. Iulia Milin
  35. Dr. Adrian Laurențiu Feneșan
  36. Dr. Eliza Elena Pârvu
  37. Dr. Sorin Micaş
  38. Dr. Sabina Proca
  39. Dr. Ciprian Ofițeru
  40. Dr. Andrei Tudorache
  41. Dr. Alexis Beatrice Gîrloanţă
  42. Dr. Mihai Iana
  43. Dr. Cătălin Funieru
  44. Dr. Vlad Al-Khalaileh
  45. Dr. Valentina Claudia Modran
  46. Dr. Andreea Stănică Fulger
  47. Dr. Mirela Beatrice Pastai
  48. Dr. Sorin Mitu
  49. Dr. Georgiana Tonciu
  50. Dr. Iosif-Mihail Kaluczi
  51. Dr. Anca Cioran
  52. Dr. Nicolae Bercaru
  53. Dr. Alina Nichifor
  54. Dr. Carmen Pricop
  55. Dr. Mihai Grigorie
  56. Dr. Vancea Mihai
  57. Dr. Chirică Nicoleta
  58. Dr. Guțu Loredana
  59. Dr. Anda Popescu
  60. Dr. Ghete Mălina
  61. Dr. Ionescu-Maximilian Alexandru
  62. Dr. Petrichei Anca Mihaela
  63. Dr. Tudor Cristian Bogdan
  64. Dr. Anna Kiss
  65. Dr. Ioana Ion
  66. Dr. Mara Căpîlnean
  67. Dr. Ioan Cubin
  68. Dr. Radu Tudor
  69. Dr. Cosmin Muresan
  70. Dr. Mihaela Niculae
  71. Dr. Ioana Bilici
  72. Dr. Adina Feher
  73. Dr. Ciprian Ober
  74. Dr. Iuliu Scurtu
  75. Dr. Ramona Dorca
  76. Dr. Ioan Duţă
  77. Dr. Gheorghe Oţelea
  78. Dr. Cristian George Oţelea
  79. Dr. Maria Popescu
  80. Dr. Felicia Oţelea
  81. Dr. Alexandru Motoi
  82. Dr. Ana Maria Iosef
  83. Dr. Iulia Georgiana Mira
  84. Dr. Nicoleta Gherghe
  85. Dr. Claudia Sorina Vlad
  86. Dr. Vlad Săplăcan
  87. Dr. Costel Cărbunaru
  88. Dr. Iuliana Zuber
  89. Dr. Adrian Popa
  90. Dr. Cristinel Sebe
  91. Dr. Ion Măndoiu
  92. Dr. Ana-Maria Nica
  93. Dr. Andreea Pribilean
  94. Dr. Teodora Cristina Copos
  95. Dr. Brunhilda Marian
  96. Dr. Oana Badelita
  97. Dr. Șandor Manases
  98. Dr. Raluca Ionaș
  99. Dr. Georgiana Bianca Pop
  100. Dr. Răzvan Ioan Suteu
  101. Dr. Lidia Zahiu
  102. Dr. Julia Zalanyi
  103. Dr. Răzvan Oachis
  104. Dr. Agnes Oachis
  105. Dr. Olga Salamatina
  106. Dr. Simon Cubin
  107. Dr. Magyar Maria Elisabeta
  108. Dr. Aurelian Dan
  109. Dr. Constantin Stancu
  110. Dr. Simona Vizitiu
  111. Dr. Silviu Hostinar
  112. Dr. Adrian Popa
  113. Dr. Madaras Peter
  114. Dr. Szentkuti Farkas
  115. Dr. Szopos Adel
  116. Dr. Pusok It
  117. Dr. Stinea Diana
  118. Dr. Rares Urcan
  119. Dr. Cătălina Neag
  120. Dr. Daniela Oros
  121. Dr. Sonia Pascu
  122. Dr. Timea Orban
  123. Dr. Sidonia Bogdan
  124. Dr. Cristian Ilie Pop
  125. Dr. Julia Bernadett Pop
  126. Dr. Rareş Bucur
  127. Dr. Andrada Zapârțan
  128. Dr. Iulia Sasarean
  129. Dr. Laping Mihaly
  130. Dr. Orsolya Sarpataki
  131. Dr. Daniela Neagu
  132. Dr. Gabriela Liliana Banu
  133. Dr: Ana Maria Coteneanu
  134. Dr. Mircea Ștefanache
  135. Dr: Necula Tiana
  136. Dr. Sebastian Dombi
  137. Dr. Andrei Silviu Viorel
  138. Dr. Mihai Teodorescu
  139. Dr. Daniel Duţă
  140. Dr. Cezara Alexa
  141. Dr. Mihaela Pisau
  142. Dr. Cristina Stamate
  143. Dr. Georgiana Gurban
  144. Dr. Daniela Călin
  145. Dr. Mihai Nădrag
  146. Dr. Alina Iancu
  147. Dr. Ionel Tuluca
  148. Dr. Radu Pojală
  149. Dr. Adrian Căţoiu
  150. Dr. Alina Savu
  151. Dr. Robert Vizitiu
  152. Dr. Nicolae Oros
  153. Dr. Cornel Stoenescu
  154. Dr. Andreea Conicescu
  155. Dr. Nicu Marius
  156. Dr. Costel Cărbunaru
  157. Dr. Janina Dumitru
  158. Dr. Bogdan Popa
  159. Dr. Dan Ştefănescu
  160. Dr. Alexandra Vintilă
  161. Dr. Georgiana Cătălina Moscu
  162. Dr. Gabriela Ali
  163. Dr. Elena Berbece
  164. Dr. Mădălina Vatrautas
  165. Dr. Andra Fecioru
  166. Dr. Oana Spatariu
  167. Dr. Alexandra Roşu
  168. Dr. Ionescu Alexandru
  169. Dr. Maria Bianca Maxim
  170. Dr. Iulia Vărzaru
  171. Dr. Sorin Nicoară
  172. Dr. Florentina Iliuță
  173. Dr. George Daniel Costache
  174. Dr. Irina Francesca Ungurean
  175. Dr. Crista Alexandra Danciu
  176. Dr. Raluca Elena Ciobanu
  177. Dr. Amalia Sabau
  178. Dr. Adriana Maria Popa
  179. Dr. Razvan Marius Bristan
  180. Dr. Mihaela Ionela Corb
  181. Dr. Irina Giurgiu
  182. Dr. Alina Apetroaiei
  183. Dr. Maria Emilia Madalina
  184. Dr. Corina Mihăescu
  185. Dr. Târlă Alina
  186. Dr. Marin Daniela
  187. Dr. Manea Alexandra
  188. Dr. Ştefan Vrabie
  189. Dr. Dragoş Dragomir
  190. Dr. Octavian Feraru
  191. Dr. Andreea Petraru
  192. Dr. Radu Cheran
  193. Dr. Ene Cristian
  194. Dr. Elena Nenciulescu
  195. Dr. Nicolae Ciuculescu
  196. Dr. Alexandra Sutoiu
  197. Dr. Ana Rusescu
  198. Dr. Monica Secui
  199. Dr. Alexandra Florea
  200. Dr. Ruxandra Tenia
  201. Dr. Ovidiu Suteu
  202. Dr. Egics Szidonia
  203. Dr. Maria Cengher
  204. Dr. Gal Gergely
  205. Dr. Daniel Luca
  206. Dr. Szabo Zsuzsa Andrea
  207. Dr. Benkő Attila Oszkár
  208. Dr. Ana-Maria Manescu
  209. Dr. Bogdan Stefan Achim
  210. Dr. Dan Petrila
  211. Dr. Livioara Rotariu
  212. Dr. Livia Petre
  213. Dr. Silvia Tiolan
  214. Dr. Silvia Aftene
  215. Dr. Alex Lupu
  216. Dr. Bogdan Lupu
  217. Dr. Florin Comsa
  218. Dr. Daniel Bastea
  219. Dr. Andra Nițu
  220. Dr. Mihaela Olariu
  221. Dr. Florin Rădulescu
  222. Dr. Lidia Zahiu
  223. Dr. Gheorghe Radu
  224. Dr. Cezar Pali

O specie de animal considerată dispărută a fost redescoperită după 60 de ani. Prima filmare din istorie | VIDEO

Sursă - Unsplash

Speciile pierdute, sau cele observate doar foarte rar, sunt adesea considerate dispărute sau cu un areal foarte limitat. Unul dintre motivele pentru care este greu de cuantificat este că majoritatea acestor specii trăiesc în zone îndepărtate, inaccesibile și sunt evazive. Unele specii ies doar noaptea sau se ascund în vizuini și peșteri. Acum, noi imagini au dezvăluit o specie de animal nemaivăzută din 1961. E vorba de echidna cu cioc lung a lui Attenborough, potrivit IFL Science.

Echidna cu cioc lung a lui Attenborough (Zaglossus attenboroughi) este numită după redactorul și cercetătorul naturalist Sir David Attenborough. Specia a fost surprinsă pentru prima dată de o cameră video în Munții Cyclops din Indonezia. Echipa, condusă de ONG-ul indonezian Yayasan Pelayanan Papua Nenda (YAPPENDA), a reușit să obțină imaginie cu echidna. Cercetătorii au utilizat mai mult de 80 de camere operate de la distanță pentru a surprinde animalul. Specia este cunoscută și ca „payangko” în limba Tepera.

„A vedea fotografii cu această specie endemică este atât încurajator, cât și inspirator. Payangko ocupă un loc special în tradițiile locuitorilor indigeni din Cyclops. Este emblematic pentru eforturile de conservare din Munții Cyclops. Sperăm că această poveste inspiră un interes reînnoit și motivează o protecție sporită pentru acest loc unic”, a declarat Malcolm Kobak, cofondatorul YAPPENDA, într-un comunicat de presă trimis către IFLScience.

Echidna cu cioc lung a lui Attenborough este una dintre cele patru specii de monotreme. Face parte dintr-un grup destul de ciudat de animale care înglobează și ornitorincul. Ele reprezintă, de asemenea, un colț unic al istoriei naturale. Monotremele s-au dezvoltat independent de alte mamifere în urmă cu 200 de milioane de ani.

Echidna cu cioc lung a lui Attenborough, specie de animal considerată dispărută

Până acum, singura dovadă a acestei specii de echidna a fost un singur exemplar de muzeu colectat de un botanist olandez în 1961. Recent, expedițiile de teren au căutat să găsească specia evazivă. Deși au existat semne care sugerau că specia încă trăiește, cum ar fi găurile făcute de nasul echidnei, au lipsit datele reale de observări sau imaginile surprinse pe camere.

Această ultimă expediție, care a durat trei ani și jumătate în planificare, a dus echipa în zone periculoase. Cercetătorii au suferit răni, au fost atacați de lipitori și a făcut malarie. Echipa a stat în pădure timp de patru săptămâni. În tot acest timp, camerele nu au înregistrat niciun semn al monotremei, sau așa credeau ei. Pe ultimul card de memorie, însă, au fost surprinse imagini cu animalul mult căutat.

„Înainte de această expediție, știam doar patru specii de monotreme care au supraviețuit cu siguranță până în zilele noastre: unici supraviețuitori care protejează o istorie evolutivă unică și fragilă. Echidna cu cioc lung a lui Attenborough este un alt gardian esențial al acestei filiații străvechi. Găsirea ei după ani de trudă pregătitoare și săptămâni de disconfort pe teren a fost un moment pur de catharsis ”, a declarat James Kempton, cercetător postdoctoral la Universitatea din Oxford și conducătorul expediției.

Specia trebuie conservată

Cu atât de puțini oameni care au studiat specia, se știe puțin despre ecologia sau comportamentul acesteia. După ce anterior a fost presupusă „dispărută”, echidna cu cioc lung a lui Attenborough a devenit una dintre cele mai căutate specii pierdute. Este, de asemenea, o specie pe cale critică de dispariție pe Lista Roșie a IUCN. Odată cu redescoperirea sa, organizațiile implicate au cerut o mai bună protecție a habitatului său și a speciilor.

„Conform legislației indoneziene, doar două monotreme sunt enumerate ca specii protejate: echidna cu cioc scurt și echidna cu cioc lung vestic. Cu toate acestea, alături de echidna cu cioc lung din est, echidna cu cioc lung din Attenborough redescoperită nu este protejată. Este important să se întreprindă lucrări ulterioare pentru a evalua starea de conservare a acestor monotreme. E nevoie, de asemenea, să se asigure că sunt protejate în mod corespunzător”, a spus Amir. Hamidy, de la Secretariatul Autorității Științifice pentru Biodiversitate de la BRIN.

Regele Charles a evidențiat rolul extraordinar pe care mișcarea Tide Turners îl are în combaterea poluării cu plastic | VIDEO

Sursă - The Royal Family Facebook

Regele Charles a vizitat 50 de cercetași și ghizi pe plaja Nyali din sud-estul Kenya, în timpul unei vizite de săptămâna trecută. El a subliniat munca depusă de Tide Turners, o mișcare de tineret condusă de Programul Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) pentru combaterea poluării cu plastic, se arată pe siteul UNEP.

La întâlnire au participat cercetași și ghizi din toată țara. De-a lungul timpului, ei au educat mii de tineri despre cum să-și schimbe obiceiurile față de plastic. În plus, au avut un rol vital în curățarea plajelor din Kenya.

Vizita regală a evidențiat, de asemenea, lansarea cu succes a Tide Turners în peste 50 de țări. Proiectul a implicat peste 780.000 de oameni de la lansarea sa în 2019. Sute de mii de tineri au luat măsuri împotriva flagelului plasticului.

Programul Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) a lucrat cu cercetașii, ghizii și alți parteneri din Africa, India și Caraibe. Scopul a fost acela de a mobiliza mii de tineri să participe la lupta împotriva poluării cu plastic și a gunoiului marin.

Aggie Muriuki, 28 de ani, un designer de programe din Nairobi, a fost unul dintre voluntarii Tide Turner care l-au cunoscut pe Rege.

„The Tide Turners înseamnă că pot lucra cu tinerii pentru a contesta normele privind utilizarea plasticului. Aceste eforturi pot ajuta cu adevărat la poluare și pot conserva mediul, a spus ea.

Anul trecut, Muriuki a lucrat cu 2.000 de fete în școlile primare locale. Ea a organizat ateliere comunitare și programe de curățenie.

„Noi îndeplinim și un rol de advocacy”, a spus ea. „Putem să stăm alături de factorii de decizie și am reușit să informam politicul privind gestionarea deșeurilor.”, a mai adăugat Aggie.

Regele Charles, primul rege al climei

În fiecare an, 19-23 de milioane de tone de deșeuri de plastic se scurg în ecosistemele acvatice. Poluarea cu plastic poate modifica habitatele și procesele naturale. Ea reduce capacitatea ecosistemelor de a se adapta la schimbările climatice. Astfel, afectează direct mijloacele de existență a milioane de oameni, capacitățile de producție de alimente și bunăstarea socială.

După cum se subliniază în raportul UNEP Turning the Tap, lansat la începutul acestui an, este necesară o transformare la nivelul întregului sistem pentru a pune capăt poluării cu plastic. Aceasta înseamnă reducerea plasticului produs, eliminarea produselor de unică folosință și trecerea la sisteme de reutilizare și alternative care nu dăunează oamenilor și planetei. Și toate acestea trebuie să vină înaintea reciclării, care abordează sfârșitul vieții substanței, nu rădăcina problemei.

Inițiativele conduse de comunitate, cum ar fi Tide Turners, fac o diferență reală. Odată cu creșterea continuă a mișcării, comunitățile din Kenya și nu numai pot aștepta cu nerăbdare un viitor mai curat și mai durabil pentru toți.