3.4 C
București
miercuri, 27 noiembrie, 2024
Acasă Blog Pagină 433

O nouă lege a pescuitului, depusă în Parlament: ”Să începem să ne gândim mai mult la natură”

Foto: jurnaldebacau.ro
Foto: jurnaldebacau.ro

O nouă lege a pescuitului a fost depusă în Parlament, cerându-se sprijinul tuturor deputaților și senatorilor de Constanța pentru aprobarea ei.

Coinițiatorul este deputatul PNL, Bogdan Bola. Acesta susține că noul act normativ își propune să fie mult mai prietenos cu mediul înconjurător și insistă ca restul paralametarilor să studieze proiectul legislativ, arată Ziua de Constanța.

Ne dorim ca prin Legea Pescuitului să stopăm aceasta degringoladă şi să începem să gândim mai mult pentru natură. Astfel, proporțional cu distrugerea habitatelor acvatice, prin îndiguiri și barări, acțiune dublată de intensificarea pescuitului, capturile au scăzut într-o 100 de ani, în perioada 1920-2020, de la 24 de mii de tone la doar 2.7 mii tone. Dacă ne uităm la specii, sturionii s-au decimat, de la 10570 de exemplare de nisetru pescuite comercial în 1904 la numai 23 de în 2004. Toate acestea sunt conectate și din păcate, greșelile unei generații se răsfrâng asupra următoarelor, acest lucru fiind vizibil pentru oricine dorește să vadă asta: dacă în 1924 erau aproape 10 mii de pescari comerciali, în ziua de astăzi mai sunt doar 4000, aceștia raportând în medie, în ultimii 10 ani, doar 36 de kg de pește pe lună de pescar”, a declarat Bogdan Bola.

Legea depusă în Parlament dorește să readucă în echilibru cele 3 elemente primordiale: habitatele acvatice, resursele acvatice și pescarii

Deputatul PNL a mai precizat că, într-un domeniu care exploatează o resursă care se află sub apă şi nu este uşor vizibilă, corupția a devenit ceva aproape firesc, iar actuala legislaţie s-a dovedit a fi prea permisivă şi incapabilă să ofere instrumentele necesare autorităților de reglementare şi control.

Estimările specialiştilor indică o piaţă neagră a peştelui care ajunge la 80% din cantitatea totală de peşte exploatat din habitate naturale.

Toate lacunele legislative, supralegiferarea printr-un hățiș de ordine de ministru, uneori chiar contradictorii, hotărâri și decizii, degringolada instabilităţii şi predictibilităţii legislative, precum şi slăbiciunea instituţiilor ne-au adus în acest punct terminus, în care ori facem ceva ori pierdem definitiv această resursă şi acest sector economic”, susține deputatul PNL.

Proiectul de act normativ vine să amendeze prevederile actuale ale actelor normative care reglementează pescuitul în România, cum ar fi:

Refacerea habitatelor acvatice, reglementarea pescuitului, trasabilitatea peștelui și a produselor din pește, dezvoltarea comunităților tradiționale de pescari, transparența decizională, dezvoltarea de infrastructură verde, înmulțirea zonelor de protecție și de refacere biologică, program multianual de repopulări și populări de susținere și pentru prima dată în istorie alocarea unui procent de 35% din încasări, înființarea primei stațiuni de conservare și cercetare pentru sturioni din regiune, pedepsirea aspră a braconajului, chiar si cu pedepse între cinci și opt ani, digitalizarea pescăriei, programe de conservare și refacere a populațiilor sălbatice de pești și protecția consumatorului.

Sursa foto

Lacul Techirghiol, inaccesibil turiștilor. Analizele vor stabili dacă este vorba despre poluare

Captura video

În cursul zilei de azi vor fi făcute publice rezultatele analizelor, stabilindu-se dacă apele din Lacul Techirghiol sunt poluate sau este vorba despre o creștere a numărului de alge.

La acest moment, Techirghiol este acoperit cu o pătură, cel mai probabil, vegetală. Substanța este urât mirositoare, motiv pentru care mulți turiști evită contactul cu apa sau cu renumitul nămol terapeutic.

De asemenea, oamenii veniți la tratament au precizat că mirosul este insuportabil, iar mai multe persoane au decis să amâne concediile până când situația va fi remediată.

Autoritățile au luat probe şi aşteaptă analizele de laborator, pentru a vedea dacă este vorba despre o poluare produsă de om, sau de o explozie de alge, în urma ploilor, urmate de călduri sufocante, precizează Știrile Pro Tv.

Cel mai probabil este vorba despre o explozie de alge, dar cercetătorii nu exclud o posibilă deversare.

Fiind şi o conductă acolo este posibil să fie şi influenţa conductei. Este posibil să fie și o înflorire cu alge”, a precizat Mihaela Munteanu, cercetător științific Institutul GeoEcoMar Constanța.

Lacul Techirghiol este acoperit de o pătură vegetală, care se întinde pe o lăţime de cel puţin 50 de metri

Reprezentanţii Sanatoriului susţin că dacă este vorba despre o înmulţire spontană şi necontrolată a unor alge, nimeni nu poate interveni pentru că acestea ar ajuta, de fapt, la refacerea stratului de nămol. Însă, dacă numărul lor va creşte, algele vor fi adunate, mai arată sursa citată.

Sigur că algele sunt un element neplăcut pentru pacienţii noştri. Dacă vremea va fi însorită şi apa caldă, ele se vor înmulţi. În urmă cu câţiva ani le-am adunat”, a declarat Dr. Olga Surdu, de la Sanatoriul Balnear Techirghiol.

Un lac imens din Antarctica a dispărut de pe hartă

Sursa foto: Unsplash
Sursa foto: Unsplash

Un lac înghețat din Antarctica a dispărut fără urmă, iar oamenii de știință au stabilit că perioada în care s-a produs această dispariție este iarna anului 2019. Potrivit estimărilor făcute de savanți, în jur de 600 – 750 de milioane de metri cubi de apă ar fi dispărut în ocean. Studiul a fost făcut public în jurnalul Geophysical Research Letters.

Autorii au reușit să folosească imagini prin satelit cu lacul acoperit de gheață pentru a stabili intervalul de timp al evenimentului. Dispariția ar fi avut loc într-o săptămână sau chiar mai puțin, precizează publicația Descoperă.ro.

Conform studiilor realizate de oamenii de știință, apele lacului s-ar fi scurs în ocean, din cauza propriei sale greutăți.

Schimbările climatice vor duce la dispariția mai multor lacuri și ghețari din Antarctica

Noi credem că greutatea apei acumulată în acest lac adânc a creat o fisură în banchiza de sub lac, un proces cunoscut drept hidrofractură, astfel cauzând apa să se scurgă în ocean”, a explicat Roland Warner, autor coordonator al studiului și glaciolog la Programul Australian Antarctic de la Universitatea din Tasmania.

Există, de asemenea, șansa ca mai multe lacuri din Antarctica și Arctica să dispară în viitor din cauza schimbărilor climatice, mai arată sursa citată.

Pe măsură ce temperaturile cresc la nivel global, banchizele și ghețarii se vor topi și vor crea mai multe lacuri în urma acestui proces. Asta ar putea duce la mai multe evenimente de hidrofracturare și un risc mai crescut al destabilizării banchizelor, potrivit Futurism.

Topirea calotelor glaciare din Antarctica va duce la creșterea nivelului oceanului planetar

Mai mult, conform celor mai recente studii, o treime din întreaga calotă glaciară din Antarctica riscă să se prăbușească în mare. Universitatea din Reading a precizat că topirea este legată de temperaturile globale, temperaturi care se află într-o continuă creștere.

Banchizele de gheață sunt tampoane importante care împiedică ghețarii de pe uscat să curgă liber în ocean și să contribuie la creșterea nivelului mării. Când se prăbușesc, este precum un dop uriaș care este scos dintr-o sticlă, permițând să se verse în mare cantități inimaginabile de apă din ghețari”, a declarat dr. Ella Gilbert, cercetător în cadrul Departamentului de Meteorologie al Universității din Reading, Marea Britanie, potrivit IFL Science.

1126 de PET-uri, adunate de voluntari: ”Turda nu este groapa de gunoi a nimănui”

Foto: Trashtag Turda
Foto: Trashtag Turda

Turda: 1126 de PET-uri au fost adunate sâmbătă, 3 iulie 2021. Acțiunea de igienizare face parte din campania ”Natura fără 1 milion de PET-uri”.

Campania a început încă din luna martie, fiind o inițiativă cetățenească, fără sponsorizări, fără alte interese. Este vorba despre cetățeni simpli, care participă la o acțiune națională de curățenie.

De asemenea, prin interesul comun și organizare, se insistă asupra conștientizării problemei poluării cu PET-uri.

Trashtag Turda: ”Cu superficialitate în gândire și în acțiune, nu vom progresa niciodată”

Ne-a prins ploaia… Cred că a fost cea mai grea acțiune de până acum, să scoatem PET-urile din rigolă, să le golim, să le „compactăm” ca să ocupe mai puțin loc. Asta e mizeria umană. Unde omul stă mai mult de 30 de minute, se înconjoară de mizerii. Abandonează tot ce nu mai are nevoie: că-i muc de țigară, că-i gumă de mestecat, bilet de autobuz, sămânță, ambalaj, PET”, a precizat Edith Klaubert, reprezentant Trashtag Turda.

Mai mult, Trashtag Turda a precizat că superficialitatea este din ce în ce mai prezentă în stilul de viață românesc, fiind motivul pentru care mulți aleg să nu se mai gândească la consecințe atunci când vine vorba despre mediu.

Superficialitatea…boală națională la români. Este contagioasă, se răspândește de la cel ce a gândit superficial o problema, către ceilalți din jurul lui. Te scoate din neliniștea căutării și a înțelegerii-și ceea ce este mai grav-determina o stare de acceptare, de comoditate. Fără a-ți mai pasă de consecințele nefaste, îți spui: Merge și-așa!. Cu superficialitate în gândire și în acțiune, nu vom progresa niciodată!!”, au precizat reprezentanții Trashtag Turda pe contul de socializare.

”O muncă de Sisif, cu doar cu șase voluntari”

Acțiunea de igienizare a fost încheiată cu succes, deși numărul de participanți a fost unul relativ mic, la acțiune participând doar șase persoane.

Voluntarii au precizat, pe contul de socializare, că a fost o muncă de Sisif, dar s-a meritat numai pentru satisfacția de a ști că un loc din Turda este mai curat.

Luna iulie a început cu recensământul berzelor din Mureș

Foto: Pixabay
Foto: Pixabay

Ornitologii din Mureș au început recensământul cuiburilor de barză: păsările vor avea câte două inele, pentru a fi ușor de identificat.

Fiecare pui de barză este măsurat, iar datele sunt introduse în cataloage speciale. Apoi, li se atașează inelele de identificare, cu un cod al României și altul, individual, al pasării. Numărul scris trebuie să fie destul de mare pentru a putea fi citit și cu binoclul, de la distanță, precizează Știrile Pro Tv.

Nu a venit încă momentul în care puii să zboare, lucru care îi ajută pe ornitologi să studieze cuiburile în amănunt, dar și să măsoare păsările.

Iulia Vizi, reprezentant Grupul Milvus: ”Suntem bucuroși că cei opt pui sunt bine. Sperăm să îi vedem că trec cu bine de această perioadă de vară. Sunt anunțate destule zile secetoase. Să sperăm că o să găsească mâncare destulă.”

Berzele din județul Mureș au câte un custode care le monitorizează evoluția. De asemenea, persoana este aleasă dintre localnicii care au în preajma casei un cuib de berze și va fi atentă și în cazul condițiilor meteo extreme. Astfel, cel desemnat va anunța, în permanență, dacă păsările sunt în pericol.

Recensământul berzelor: acțiuni de inelare și supraveghere video permanentă

În județul Mureș sunt observate berzele din 20 de localități, iar acțiuni de inelare au loc și în județul Harghita. Au fost montate și camere de supraveghere speciale, în apropierea cuiburilor. Camerele transmit online tot ce se întâmplă cu puii și părinții lor, mai arată sursa citată.

Pe perioada monitorizării se urmărește și procesul de migrație, ornitologii precizând că păsările se mută în funcție de locurile în care găsesc hrană.

Papp Tamaș, ornitolog: ”Avem destul de multe berze care vin din Turcia și din Israel. Din păcate, prea puține din Africa, deși știm că ele iernează acolo, dar sunt puțin ornitologi acolo”.

Ziua Dunării, sărbătorită prin ecologizare: ”Am îngrijit Dunărea noastră, a tuturor”

Foto: Facebook, Asociația 37
Foto: Facebook, Asociația 37

Dunavățu de Jos, sat în comuna Murighiol din județul Tulcea, a decis să sărbătorească Ziua Internațională a Dunării prin ecologizare, grijă pentru viitor și implicare.

Comunitatea din satul Dunavățu de Jos a demarat nouă acțiune de igienizare, de data aceasta pe malurile brațului Sf. Gheorghe și ale canalului Dunavăț, acolo unde, în fiecare an, ajung foarte mulți dintre turiștii care vizitează această parte a Deltei Dunării.

Demersul este parte din proiectului „Deltă curată. Comunitate responsabilă„, coordonat de Asociația 37, alături de Școala Gimnazială din Murighiol și de Seneca Ecologos, susținut de Lidl, a precizat Radio Eco Natura.

Proiectul se desfășoară pe parcursul a șase luni, include campanii de igienizare periodice, sesiuni de formare și informare a localnicilor și turiștilor, precum și ateliere educaționale pentru copii în cadrul taberei de vară.

Ecologizare coordonată de Asociația 37: ”Ziua Dunării ar trebui să fie în fiecare zi”

Dar pentru că trebuia să aibă și o zi a ei specială am marcat-o alături de comunitatea de oameni inimoși din Dunavățu de Jos, în felul nostru, prin prima activitate a proiectului ”Deltă curată. Comunitate responsabilă”.

Înainte să purcedem la colectarea peturilor plutitoare am  parcurs instalația creată de Seneca EcoLogos pentru a înțelege mai bine cu ce ne confruntăm. Niciunul din deșeurile pe care le colectăm din apă nu va dispărea în timpul vieții noastre.

Am asamblat harta deltei noastre pentru copiii ce v-au să vină în tabăra de vară, apoi, echipați cu clești, mănuși și saci, ne-am împărțit în echipe ca să putem acoperi o zonă cât mai mare de la brațul Sf. Gheorghe până la canalul Cocoș, târcolind lacul satului”, au precizat membrii Asociației 37.

Asociația 37 are peste 12 ani de experiență în dezvoltarea de proiecte culturale, artistice, editoriale și educaționale în diverse regiuni ale României.

Echipa sa este formată din istorici de artă, arhitecți, muzicieni, artiști vizuali și fotografi. Asociația realizează, de asemenea, activități de cercetare, organizare de workshop-uri, conferinţe şi ateliere în domeniul artei, arhitecturii, patrimoniului, dezvoltării durabile și mediului.

Le mulțumim oamenilor care și-au rupt din treaba zilnică a unui sezon turistic în plină desfășurare, pensiunilor care au pus la dispoziție propriile bărci pentru această acțiune, dar și celorlalte organizații din țară care astăzi s-au îngrijit de Dunărea noastră, a tuturor!”, au mai precizat membrii asociației pe pagina de Facebook.

Ghețarul Presena va fi acoperit cu un material special, pentru a fi evitată topirea

Foto: G4 Media
Foto: G4 Media

A început operațiunea de salvare de la topire a gheţarului Presena. Ghețarul este situat în regiunea de nord a Italiei și va fi acoperit, cu scopul de a fi protejat de căldura din timpul verii.

Climatologii care se luptă să salveze de la topire gheţarul Presena din nordul Italiei îl vor acoperi cu benzi lungi de pânză care vor reflecta razele solare. Astfel, se va putea împiedica dispariţia zăpezii de dedesubt, relata Reuters, în cursul zilei de joi, citată de Agerpres.

Se încearcă salvarea ghețarului Presena, un proces care a început încă din 2008

Aproximativ 70% din zăpadă poate fi salvată pe parcursul verii cu ajutorul învelişului de protecţie ce funcţionează în mod similar unui parasolar amplasat pe geamul unei maşini pentru a împiedica supraîncălzirea, precizează G4 Media.

Deasupra gheţarului şi înconjurată de vârfuri uimitoare, o echipă desfăşoară benzi de 5 metri lăţime şi 70 de metri lungime pentru a acoperi o suprafaţă de 120.000 de metri pătraţi de gheţar.

Operaţiunea de acoperire a gheţarului va dura o lună, iar acest proces are loc în fiecare an în Italia, începând cu anul 2008.

Studierea ghețarilor, strict legată de schimbările climatice

Gheţarii şi retragerea lor reprezintă, probabil, cea mai izbitoare manifestare a încălzirii globale în curs de desfăşurare”, a declarat Christian Casarotto, glaciolog la muzeul de ştiinţe din Trento, adăugând că masa gheţarului a scăzut continuu în ultimii 15-20 de ani.

De asemenea, Christian Casarotto  a adăugat că studierea gheţarilor devine astfel importantă pentru a înţelege direcţia în care ne îndreptăm şi pentru a o putea corecta.

Ghețarul Presena este un ghețar al grupului Presanella, situat la o altitudine cuprinsă între 2.700 și 3.000 metri, la aproximativ 4 kilometri sud de pasul Tonale.

Este accesibil din Val Presena, printr-o pistă militară militară sau din Passo Paradiso, spre vest de creasta Monticelli, prin intermediul unei telecabine.

România a ratat termenul limită pentru interzicerea produselor de unică folosință din plastic

Foto: cursdeguvernare.ro
Foto: cursdeguvernare.ro

Din data de 3 iulie, paharele, tacâmurile și paiele din plastic ar fi trebuit interzise în România. Țările Uniunii Europene au avut la dispoziţie doi ani pentru a pregăti eliminarea de pe piață a mai multor produse de unică folosinţă din plastic.

Cu toate acestea, România pare să nu fi înțeles o regulă clară, Guvernul ratând termenul limită pentru interzicerea acestor produse.

De asemenea, țara noastră riscă sancțiuni din partea UE dacă nu stopează rapid vânzarea farfuriilor, tacâmurilor și paielor de plastic.

Ministrul Mediului dă vina pe Ministerele Sănătății și Economiei

Din punctul de vedere al ministrului Mediului, vina ar aparține Ministerului Sănătății, care nu ar fi acordat niciun sprijin în susținerea proiectul ordonanței de urgență.

Și pentru că vina trebuie împărțită la doi, Tanczos Barna consideră că și Ministerul Economiei a contribuit la o întârziere a ordonanței. 

Nu prea am primit semnale nici sprijin nici de la Ministerul Sănătăţii, deşi ţigările şi filtrele acelea care sunt single-use practic sunt cumva, într-un fel, în ograda, în curtea Ministerului Sănătăţii. Ministerul Economiei, ca în România de obicei, nu ştie să calculeze un impact sau consecinţele interzicerii producţiei acestor produse din plastic”, a declarat Tanczos Barna într-o conferință de presă.

Explicațiile lui Tanczos Barna au constat în faptul că nu a existat o perioadă de tranziție necesară companiilor care au stocuri din mărfurile ce trebuie interzise.

Ministrul Mediului a precizat că problema care trebuie rezolvată este perioada de tranziţie

Trebuie să vedem cum reuşim să legăm această perioadă în care totul este permis cu perioada în care majoritatea acestor produse vor fi interzise atât la producători cât şi punerea lor pe piaţă din stocurile pe care le au comercianţii sau producătorii. Ar putea exista şi măsuri intermediare. Lucrăm la un act normativ, o ordonanţă, prin care măcar la festivaluri să interzicem din vara asta folosirea acestor produse care sunt în Directivă. Cred că ar fi un semnal bun, pozitiv, astfel încât măcar acolo unde imediat se poate implementa să dăm un semnal pozitiv”, a explicat joi ministrul Mediului, citat de Agerpres.

Paharele, tacâmurile și paiele din plastic ar fi trebuit interzise în România, începând cu ziua de azi, 3 iulie

Context: Datele Comisiei Europene (CE) arată că produsele de unică folosinţă din plastic au un impact negativ major asupra mediului înconjurător şi a sănătăţii oamenilor, 70% dintre deşeurile descoperite în apele şi pe plajele europene fiind produse din plastic, precizează G4 Media.

Directiva (UE) 2019/904 privind limitarea impactului unor produse de plastic asupra mediului a fost adoptată în urmă cu doi ani şi prevede zece categorii de produse: beţigaşe de urechi, farfurii şi tacâmuri de unică folosinţă, baloane şi beţe pentru acestea, ambalaje de mâncare, pahare din plastic pentru băuturi, alte ambalaje folosite pentru băuturi, filtre de ţigări, pungi de plastic, ambalaje din plastic, şerveţele umede şi alte produse de igienă din plastic.

Documentul forului european prevede şi faptul că, în conformitate cu politica UE privind deşeurile, statele membre trebuie să ia măsuri pentru a reduce consumul anumitor materiale plastice de unică folosinţă pentru care nu există nicio alternativă (căni de băut, inclusiv huse şi capace, şi recipiente cu alimente preparate pentru consum imediat), dar şi să monitorizeze consumul acestor produse de uz unic, precum şi măsurile luate şi raportează progresele înregistrate către Comisia Europeană, mai arată sursa citată.

Europa cere interzicerea creşterii animalelor pentru blănuri. România se opune

Foto: diez.md
Foto: diez.md

Deși mai multe țări doresc interzicerea creșterii animalelor pentru blănuri, România a decis să se opună proiectului european. Propunerea a venit în contextul pandemiei, când autoritățile sanitare au descoperit că nurcile pot lua coronavirusul de la oameni după care îl pot transmite înapoi.

Țările membre ale UE au cerut interzicerea permanentă a creșterii animalelor pentru blană, dar sunt și câteva state care se opun: previzibil, România se află printre acestea.

Multiple state membre UE au sprijinit inițiativa

Statele, conduse de Austria și Olanda au format o coaliție în acest sens. Mai mult decât atât, cele două țări au transmis o notă de informare CE, susținută și de Belgia, Germania și Luxemburg.

Germania

Ministrul german al Agriculturii, Julia Klöckner, a cerut o dezbatere publică privind această chestiune încă din noiembrie, când Germania deținea președinția rotativă a Consiliului UE.

Austria

De asemenea, ministrul austriac Rudolf Anschober a trimis o scrisoare deschisă comisarului UE pentru Sănătate, Stella Kyriakides, pentru a interveni pe marginea subiectului.

A sosit timpul ca UE să facă un pas în față pe această temă și să-și exprime respectul față de bunăstarea animalelor și dorința de a pune capăt unei activități economice care este, fără îndoială, dăunătoare pentru bunăstarea animalelor”, se arăta în scrisoare.

Italia

În ceea ce privește Italia, ministrul Agriculturii, Stefano Patuanelli, a comentat:

Astăzi nu există nicio justificare pentru reproducerea animalelor în vederea utilizării blănii. Vom acorda orice fel de sprijin pentru a găsi instrumentele legislative, pentru ca o poziție comună să existe în toate statele membre, astfel încât aceasta să nu mai fie permisă”.

Irlanda și Slovacia

Potrivit Știri pe Surse, Irlanda și Slovacia sunt și ele susținătoare ale inițiativei. Asftel vor fi următoarele țări din UE care vor scoate în afara legii creșterea animalelor pentru blana lor. Interzicerea va avea loc în 2022 și, respectiv, în 2025.

Marea Britanie se pronunța, încă din luna martie, împotriva importului de blănuri

În luna martie, Marea Britanie cerea interzicerea importurilor de blană din China. Protestul venea în condițiile în care o investigație a arătat abuzul pe scară largă, dar și nerespectarea protocoalelor de sănătate anti Covid-19. Prețul luxului: o moarte lentă, prin electrocutare și înjunghiere.

Estonia: primul stat Baltic care a interzis fermele de animale crescute pentru blănuri, încă de la începutul lunii iunie

55 de parlamentari estonieni au votat amendamentul ce prevede interzicerea reproducţiei şi sacrificării animalelor care sunt crescute exclusiv pentru blana lor.

Annaliisa Post, o reprezentantă a organizaţiei pentru bunăstarea animalelor Loomus, a declarat că, deși au existat foarte multe proteste, oamenii reușesc acum să se bucure de această schimbare în bine.

Milităm pentru acest lucru de mulţi ani şi suntem foarte bucuroşi că Estonia a devenit primul stat baltic care interzice fermele de animale crescute pentru blănuri”, a precizat Annaliisa Post.

Israelul a interzis vânzarea de blană către industria modei

Dincolo de granițele Europei, în cursul zilei de 9 iunie, Israelul a decis să interzică vânzarea de blănuri către industria modei. Astfel, statul a devenit prima țară din lume care a făcut acest lucru.

Ministrul pentru protecția mediului, Gila Gamliel a declarat că industria blănurilor provoacă moartea a sute de milioane de animale din întreaga lume. Militând pentru drepturile animalelor, ministrul a adăugat că acestea sunt supuse la cruzimi și suferințe de nedescris.

Anul 2021 va fi un an al extremelor: zile caniculare, dar și zile cu ploi torențiale

Foto: evz.ro
Foto: evz.ro

Zilele caniculare vor fi întrerupte doar de ploi și vijelii, iar anul 2021 va fi anul în care vor fi emise cele mai multe averitizări meteo. Vremea extremă a făcut ravagii încă din luna iunie, iar, în prezent, aproape toată țara se confruntă cu temperaturile caniculare.

Conform meteorologilor, traversăm o vreme a extemelor meteorologice și vorbim de o alternanță a fenomenelor de instabilitate atmosferică deosebit de accentuată: caniculă, disconfort termic accentuat și, din nou, instabilitate și vijelii puternice, grindină, ploi abundente.

Doar în luna iunie au fost întregistrate 71 de avertizări: zile caniculare, vijelii puternice, grindină și ploi abundente

Elena Mateescu, directorul ANM, a precizat că deja am înregistrat 37 de grade Celsius la Timișoara, Calafat, Zimnicea la ora 15.00 și 35 de grade la București-Afumați. Temperatura resimțită este extrem de ridicată – 38 până la 43 de grade, iar indicele temperatură-umezeală a depășit pragul critic de 80 în partea de est, sud și vest a țării.

Trebuie să conștientizăm aceste alternanțe de tipare de vreme deja din ce în ce mai extreme, pentru că trecem de la o extremă la alta în intervale scurte de timp. Chiar și prima zi a lunii lui Cuptor va debuta cu o vreme instabilă, la început în partea de vest, centru, nord-vest, în zona de munte și submontană, și apoi și în restul teritoriului, așadar vorbim de încă 2-3 zile de instabilitate atmosferică accentuată. O vreme a extremelor impune o conștientizare a fiecăruia dintre noi, și la nivel personal, și să luăm în considerare alertele meteorologice, astfel încât să diminuăm pe cât posibil impactul acestora”, a adăugat ”, a spus Mateescu, la Digi24.

Mai mult, directorul ANM a concluzionat că vorbim de un an 2021 al extremelor, pentru că în primele 6 luni din acest an, dar mai ales în luna iunie, ne-am apropiat de recordul avertizărilor emise în anul anterior.

Avem, în prezent, 71 de avertizări emise numai pentru luna iunie, în condițiile în care în 2019 am avut 65 pe întreg anul. Anul trecut am avut 160. Așadar, trebuie să luăm în considerare și această statistică care nu face decât să confirme prezența semnificativă a acestor fenomene și mai ales intensitatea lor”, a mai spus Mateescu.