Acasă Blog Pagină 438

Mircea Fechet: ”Am lansat apelul de proiecte pentru înființarea de păduri urbane”

Sursă foto: Facebook/Mircea Fechet
Sursă foto: Facebook/Mircea Fechet

Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a anunțat ieri, 27 septembrie, că a lansat apelul de proiecte pentru înființarea de păduri urbane.

Programul beneficiază de fonduri venite din Planul Național de Redresare și Reziliență, iar suma totală care a fost alocată este de 30 de milioane de euro.

Mircea Fechet: ”Deschidem astăzi un nou capitol al luptei noastre pentru un aer mai curat și un mediu mai sănătos în orașele din România”

Am lansat apelul de proiecte pentru înființarea de păduri urbane, prin PNRR, cu o alocare totală de 30 de milioane de euro. Aceste mini-păduri vor fi niște insule de biodiversitate care vor proteja populația de praf, vor reduce poluarea și vor stoca mai mult dioxid de carbon decât o pădure obișnuită, datorită metodei de plantare: pe o porțiune restrânsă de teren se plantează un mix de specii de arbori și arbuști”, a transmis miinistrul, prin intermediul unui comunicat publicat pe contul de Facebook.

Ministrul Mediului a abordat și problematica poluării, aducând în discuție calitatea aerului din multe orașe ale României, dar și problemele cu praful, problemele cu particulele de PM2.5 și PM10.

Sunt convins că aceste investiții vor acționa ca niște veritabili doctori în acele comunități și vor aduce un aer mai curat”, a adăugat oficialul.

Proiectele pot fi depuse atât de unitățile administrativ teritoriale, cât și de instituții de învățământ

Îmi doresc să văd cât mai multe astfel de proiecte, astfel încât să ne putem atinge ținta de a ajunge până la 31 decembrie 2023 la o suprafață de 500.000 mp și până la 30 iunie 2026 la o suprafață de 3.150.000 mp de astfel de păduri. Haideți să construim împreună orașe mai verzi și mai sustenabile!”, a conclus ministrul Mediului din România.

”Cimitirul deșeurilor spațiale”: Unde depozităm zecile de mii de sateliți de îndată ce sunt scoși din funcțiune?

Captură video/Youtube
Captură video/Youtube

Platforma online InfoClima prezintă un nou articol semnat de Cristian Omat, articol care abordează problema deșeurilor spațiale și locația lor de depozitare într-un context global.

InfoClima, despre problematica deșeurilor provenite din spațiu: ”Unde depozităm zecile de mii de sateliți de îndată ce sunt scoși din funcțiune?”

Răspunsul dezvăluit în acest material sugerează o destinație surprinzătoare, anume punctul Nemo din Pacificul îndepărtat.

În cadrul acestui articol informativ, autorul explorează istoria punctului Nemo și preocupările legate de poluarea apelor oceanice planetare, inclusiv prezenta metalelor, metalelor grele și a substanțelor toxice în această zonă izolată.

Punctul Nemo, un cimitir spațial ce poluează Pacificul?

Punctul Nemo, situat în Pacificul de Sud, este o regiune izolată de o vastă întindere, cu cel mai apropiat țărm aflat la o distanță de peste 2.688 de kilometri.

Această zonă este în afara rutelor maritime și este cunoscută sub numele de ”cimitirul deșeurilor spațiale”, deoarece găzduiește resturile a sute de sateliți, trepte de rachetă și nave spațiale care au fost decomisionate pe parcursul a peste șase decenii de explorare spațială.

Punctul Nemo este destinat să devină locul de aterizare pentru resturile Stației Spațiale Internaționale (ISS), care urmează să fie scoasă din funcțiune în anul 2030 și apoi deorbitată în 2031

În egală măsură, trebuie luat în calcul impactul asupra florei și faunei marine, punând sub semnul întrebării riscul deteriorării ecosistemelor ca urmare a lipsei unei legislații globale care să limiteze numărul de sateliți aflați în orbită.

În plus, articolul lui Cristian Omat dezvăluie informații despre lipsa de date oficiale referitoare la prăbușirile satelitare în Marea Neagră, subliniind preocupările legate de gestionarea și monitorizarea adecvată a acestor incidente potențial periculoase.

Volkswagen va suspenda producția pentru mai multe modele de mașini electrice

Sursă foto: Pixabay
Sursă foto: Pixabay

Compania germană Volkswagen se confruntă cu o cerere deosebit de slabă pentru anumite modele de mașini electrice, dar și cu o concurență crescută venită din partea Tesla și a producătorilor auto chinezi.

Modelele Volkswagen care nu vor mai apărea pe piața auto sunt ID.3 și Cupra Born

Prin urmare, Volkswagen a anunțat va opri producția mașinilor electrice ID.3 și Cupra Born la fabricile din Zwickau și Dresda, Germania, din cauza unei cereri mai slabe, conform informațiilor furnizate de Reuters și raportate de Mediafax.

Compania a decis să reducă producția de vehicule în perioada sărbătorilor de toamnă din Saxonia, care va avea loc între 2 și 13 octombrie, la uzina Volkswagen din Zwickau.

Pentru moment, nu există informații despre numărul de angajați care vor fi concediați de companie

Cu privire la impactul asupra forței de muncă, compania auto din Germania a ales să nu ofere comentarii detaliate.

Cu toate acestea, la începutul lunii curente, a anunțat că nu va prelungi contractele pe durată determinată pentru 269 de angajați la uzina sa din Zwickau, uzină specializată în producția de vehicule electrice.

Producătorul auto german se confruntă cu o concurență tot mai acerbă, venită atât din partea Tesla, cât și din partea unui număr crescut de producători auto chinezi, iar cererea redusă de vehicule electrice pe piața europeană este afectată de inflația ridicată și reducerea subvențiilor.

Petiție adresată Ministerului Educației: Este nevoie de introducerea de cursuri de prim ajutor în școli

Captură video: Declic
Captură video: Declic

Comunitatea Declic a organizat o acțiune cu scopul de a atrage atenția asupra importanței introducerii cursurilor de prim ajutor în școli.

Sub denumirea ”Resuscitaţi cursurile de prim ajutor din şcoli”, evenimentul a avut loc în fața sediului Ministerului Educației.

Aici, membrii Declic au efectuat demonstrații practice de acordare a primului ajutor pe manechine.

Acestea au inclus tehnici precum loviturile inter-scapulare, manevra Heimlich și compresiile toracice, prezentate în plină stradă.

Declic: ”Fără cursuri de prim ajutor în școli, orice copil care are un accident, riscă să și moară”

Scopul principal al acțiunii a fost de a solicita Ministerului Educației, condus de Ligia Deca, să îndeplinească obligația de a introduce cursuri de prim ajutor pentru elevi, profesori și personalul non-didactic în școli, începând chiar din acest an școlar.

Comunitatea Declic a luat și inițiativa de a distribui o petiție care susține introducerea cursurilor, petiție semnată de aproape 50.000 de cetățeni.

Petiția poate fi semnată aici

Fără cursuri de prim ajutor în școli, orice copil care are un accident, riscă să și moară. 95% dintre persoanele din România care intră în stop cardio respirator mor, pentru că majoritatea covârșitoare (80%) a celor din jur nu știu să acorde primul ajutor”, se arată în textul petiției.

Reprezentanții organizației au subliniat că, cu mai bine de două luni de la promulgarea noilor legi ale educației, care prevăd implementarea cursurilor de prim ajutor în școli, situația s-a agravat.

Ei au adus în atenție faptul că în România, peste 70.000 de persoane mor anual din cauza lipsei acordării primului ajutor, iar 8 din 10 români nu sunt familiarizați cu aceste tehnici vitale.

Mai mult, fiecare minut în care nu se acordă ajutor medical scade șansele de supraviețuire cu 10%.

Peștii din Dunăre înoată în plastic. Cel mai cuprinzător studiu privind poluarea pe fluviu | VIDEO

Sursă - Unsplash

Peștii din Dunăre trăiesc într-un mediu extrem de nociv, poluat cu mari cantități de plastic, scrie Asociația Mai Mult Verde.

Aproape 100 de tone de plastic sunt purtate anual în apele Dunării pe teritoriul României. Dintre acestea:

  • 48,5 tone sunt microplastic;
  • 48 de tone sunt macoplastic;

Studiul a fost efectuat în perioada 2022-2023 în parteneriat cu Global Water Partnership România. Proiectul a fost susținut de Lidl România în cadrul programului Cu Apele Curate. Este, de asemenea, cel mai cuprinzător astfel de studiu efectuat în România până în prezent.

Cele mai mari rate de transport anual au fost înregistrate la stația de pelevare Moldova Veche. Prin urmare, Dunărea intră în țară cu mari cantități de plastic.

Alte stații de prelevare au fost la Gruia, în aval de Porțile de Fier II, și la Isaccea, după confluența cu Prutul.

Peștii din Dunăre se scaldă în plastic

„Deși probele au fost prelevate în condițiile unui an secetos (2022), cu debite sub medie, rezultatele obținute sunt comparabile cu valorile obținute prin extrapolare la debitele medii multianuale. Se impune o monitorizare continuă, multianuală, cu un număr mai mare de măsurători pe principalele secțiuni dintre afluenți, pentru a identifica evoluția dinamică a prezenței particulelor de microplastic în apa Dunării, a surselor acestuia și a măsurilor de ameliorare.” a spus Doru Mitrana, președintele Asociației Mai Mult Verde.

Potrivit studiului, la Moldova Veche au fost înregistrate între 93 și 100 de tone de plastic pe an. Valorile scad simțitor după Porțile de Fier I și II. Cele două baraje servesc drept bazine de decantare pentru plasticul care intră în România. Cele mai mari cantități de plastic au fost găsite între suprafața apei și 60 de centimetri adâncime. Totuși, a fost găsit plastic până spre fundul Dunării.

Potrivit studiului, microplasticele sunt transportate pe aluviuni, pe floră și pe faună. Acest lucru are un efect devastator asupra biosferei acvatice din fluviu.

„Studiul acesta reprezintă un sprijin pentru organizațiile guvernamentale care pot direcționa eforturi către prevenirea poluării cu microplastic. Totodată, informațiile sunt relevante pentru comunitatea de cercetători și activiști de mediu, comunitate care poate interveni prin activități de remediere sau pervenire a acestui tip de poluare. Tot lanțul trofic este afectat de acest tip de poluare, iar consecințele sunt diverse. Situația este gravă și trebuie a acționat cu răspundere.” spune coordonatorul studiului, Ionuț Procop – președinte Global Water Partnership (GWP) România.

Tipurile de microplastic din Dunăre

Cercetarea s-a axat și pe tipul de microplastic din apele Dunării. Astfel, 52%-86% este reprezentat de polietilenă. 12%-26% este reprezentat de polipropilenă. Polietilena este prezentă în majoritatea ambalajelor și produselor de uz casnic, în timp ce polipropilena se găsește în produse precum capace, dopuri, electrocasnice, țevi etc.

În apele Dunării a mai fost găsit polistiren, copolimerul EVA etilen-vinil-acetat, celuloza și poliuretanul.

Crește numărul rinocerilor din Africa, deși braconajul continuă să amenințe specia

Sursă foto: Pixabay
Sursă foto: Pixabay

Activiștii pentru protecția mediului au anunțat o veste îmbucurătoare pentru conservarea speciei: numărul rinocerilor de pe continentul african este în creștere, conform informațiilor furnizate de AFP, potrivit Radio Eco Natura.

Conform datelor Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii (UICN), la sfârșitul anului trecut, în Africa trăiau 23.290 de rinoceri, înregistrând o creștere de 5.2% față de anul 2021.

UICN a atribuit această creștere, de 4.2%, a numărului de rinoceri negri, care acum numără 6.487 de exemplare, unei combinații de inițiative de protecție și gestionare biologică.

Numărul rinocerilor albi a crescut cu 5.6%, atingând un total de 16.803 de exemplare, reprezentând prima creștere în această populație din 2012.

De-a lungul decadelor, populația de rinoceri a fost grav afectată de braconaj, cu cererea susținută pe piața din țările asiatice, unde coarnele lor sunt utilizate în medicina tradițională, în ciuda absenței unor dovezi științifice privind efectele terapeutice

Africa de Sud adăpostește aproape 80% din totalul rinocerilor de pe glob, și, din păcate, braconierii au început să vizeze tot mai mult rezervațiile naturale private pentru obținerea coarnelor de rinocer.

Aceste coarne sunt extrem de valoroase pe piața neagră, cu prețuri care rivalizează cu cele ale aurului și cocainei, fiind evaluate la 60.000 de dolari pe kilogram.

Cu toate acestea, creșterea recentă a populației de rinoceri este o veste îmbucurătoare pentru eforturile de conservare a acestei specii amenințate.

Extincția rinocerilor este o problemă gravă și complexă, mai mulți factori contribuind la aceasta

Braconajul: Braconajul este unul dintre cei mai critici factori care au contribuit la declinul populației de rinoceri. Vânătorii ilegali urmăresc rinocerii pentru coarnele lor, care sunt considerate valoroase pe piața neagră, fiind folosite în medicina tradițională sau ca trofee de vânătoare.

Pierderea habitatului: Defrișarea pădurilor și dezvoltarea urbană au dus la distrugerea habitatului natural al rinocerilor. Aceasta îi forțează să se concentreze în zone restrânse, sporind astfel riscul de conflict cu oamenii și vulnerabilitatea lor la braconaj.

Schimbările climatice: Schimbările climatice pot avea un impact indirect asupra acestor mamifere prin modificarea habitatului lor natural, schimbarea disponibilității resurselor alimentare și apariția unor noi boli sau paraziți.

În egală măsură, poluarea apei și a solului, precum și perturbarea activităților umane, cum ar fi construcția de infrastructură sau turismul nereglementat, pot avea un impact negativ asupra rinocerilor și a habitatului lor.

Crocodilii dintr-o mlaștină au salvat de la moarte un câine, în loc să-l mănânce | Imagini emoționante | VIDEO

Sursă - Freepik

Crocodilii au ales să salveze un câine, în ceea ce cercetătorii descriu drept „comportament sensibil care sugerează empatia între specii”, potrivit Sky News.

Trei crocodili au salvat un câine care căuta refugiu într-un râu – într-o posibilă etapă de „empatie emoțională”.

Câinele a fost urmărit de o haită de maidanezi. Acesta a intrat în apele puțin adânci ale râului Savitri, în Maharashtra din India.

Câinele nu zărise cei trei crocodili din apropiere, care au început să se apropie de el. Animalul putea fi cu ușurință o pradă pentru aceștia.

Reptilele adulte – descrise de Institutul pentru Fauna Sălbatică din India drept „prădători oportuniști” – au împins câinele în siguranță către mal.

Aceștia l-au ghidat într-o zonă a malului în care nu se aflau maidanezii. Astfel, câinele s-a aflat în afara oricărui pericol.

Potrivit Journal of Threatened Taxa, fost o acțiune care s-ar putea să se datoreze „comportamentului conștient care sugerează empatia între specii”. Incidentul „curios” este considerat necaracteristic crocodililor.

Crocodilii dintr-o mlaștină au salvat de la moarte un câine, în loc să-l mănânce

Specia de crocodil poate crește până la 5 metri și 450 kg. Ea este cunoscută că reprezintă o amenințare majoră pentru oamenii care intră în apele din din India, Sri Lanka, Pakistan și Nepal.

Se are în vedere și că bunătatea crocodililor s-ar fi putut datora lipsei lor de poftă de mâncare. Totuși, cercetătorii întăresc ideea că a fost vorba de empatie între specii.

„Având în vedere că atacatorul se afla în raza de atac și ar fi putut devora cu ușurință câinele, niciunul dintre crocodili nu l-a atacat și a ales în schimb să-l împingă spre mal. Acest lucru înseamnă că nu le era foame”, au spus cercetătorii.

„Propunem că acesta este un caz de comportament simțitor al atacatorului care are ca rezultat „empatie emoțională” între specii”, mai spun ei.

Timișoara a găsit noi soluții pentru gestionarea deșeurilor medicale și veterinare

Sursă foto: Pixabay
Sursă foto: Pixabay

Noul regulament privind gestionarea deșeurilor medicale și veterinare a fost aprobat de Consiliul Local Timișoara, stabilind obligațiile pentru producătorii și generatorii autorizați de deșeuri medicale pe teritoriul municipiului.

Începând din 2024, toți operatorii trebuie să completeze un Plan de gestionare a deșeurilor medicale, folosind un formular standardizat

Această procedură va permite o monitorizare clară a întregului proces de eliminare a deșeurilor medicale, asigurând astfel siguranța și transparența în gestionarea acestor deșeuri, transmite publicația Renașterea.

Regulamentul, adoptat prin HCL 392/2023, are ca scop crearea unui cadru unitar și legal pentru gestionarea deșeurilor medicale, cu accent pe cele periculoase, pentru a preveni poluarea mediului și a proteja sănătatea publică.

Deșeurile vizate de acest regulament includ medicamentele, substanțele chimice, și alte deșeuri cu potențial de infecție rezultate din activitățile medicale și veterinare, în conformitate cu legislația națională și internațională.

Primăria Timișoara solicită tuturor operatorilor să completeze planul anual de gestionare a deșeurilor medicale până la data de 1 martie 2024 pentru activitățile desfășurate în anul precedent

Regulamentul și planul de gestionare a deșeurilor sunt disponibile online, iar operatorii sunt îndemnați să acceseze link-ul specificat în comunicat pentru a-și înregistra documentele.

Ca parte a procesului de digitalizare, planurile de eliminare a deșeurilor pot fi trimise online, împreună cu copiile contractelor încheiate cu operatorii autorizați de deșeuri medicale, la adresa de e-mail primariatm@primariatm.ro.

Pentru operatorii care nu pot utiliza această metodă, documentele pot fi depuse fizic la sediul Primăriei Timișoara, la Camera 12, pe C.D. Loga, nr. 1.

Lege: Medicamentele expirate și neutilizate sunt considerate deșeuri periculoase

Reamintim că, în data de 21 septembrie, Camera Deputaților a aprobat un nou proiect de lege cu privire la medicamentele expirate și neutilizate.

Prin urmare, acestea sunt declarate deșeuri periculoase, deputații impunând o notificare publică în acest sens.

Astfel, deșeurile periculoase vor fi colectate atât de spitalele de stat, cât și de cele publice.

Concentrația de tritiu din apele de la Fukushima rămâne sub nivelul minim

Sursă foto: Pixabay
Sursă foto: Pixabay

Guvernul nipon a vorbit despre concentrația de tritiu în apele din jurul centralei nucleare de la Fukushima, transmițând că aceasta rămâne sub nivelul minim.

Angajații Ministerului japonez al Mediului au efectuat teste de radioactivitate asupra probelor de apă prelevate din diferite locații din jurul centralei începând cu data de 24 august, și până în prezent, nu au fost detectate nivele anormale sau care să depășească standardele locale sau internaționale.

Probele au fost colectate săptămâna trecută în unsprezece locații diferite din prefectura Fukushima, situată în nord-estul Japoniei

Printre aceste locații se numără și puncte în apropierea zonei în care se află gura tunelului de evacuare, precum și altele aflate la o distanță de 50 de kilometri.

Conform datelor furnizate de autoritățile japoneze, toate măsurătorile efectuate până acum indică faptul că concentrațiile de tritiu au rămas sub nivelul minim de detectare.

În prezent, Guvernul de la Tokyo are în plan continuarea monitorizării nivelurilor de tritiu o dată pe săptămână, transmite G4 Media.

Centralele nucleare au generat milioane de tone de apă contaminată, fie prin procesele de răcire a reactoarelor deteriorate și a combustibilului topit în urma accidentului nuclear din 2011, fie prin infiltrarea apei de ploaie de-a lungul anilor

Această apă este supusă unui proces complex de filtrare, care elimină majoritatea elementelor radioactive periculoase, cu excepția tritiului, un izotop natural, înainte de a fi stocată în rezervoare în vederea evacuării.

Această apă tratată este cunoscută sub numele de ”deversarea de la Fukushima”. În prezent, există peste 1.000 de rezervoare pe amplasamentul centralei, iar se așteaptă ca operațiunea de deversare să continue pentru cel puțin 30 de ani.

Emmanuel Macron lansează un „plan ecologic” pentru a reduce dependența Franței de combustibilii fosili

Sursă - Emmanuel Macron Facebook

Emmanuel Macron a dezvăluit un „plan ecologic” național pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră ale Franței, conform The Guardian.

Acesta vrea să reducă emisiile 55% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990. De asemenea, Emmanuel Macron vrea să pună capăt utilizării centralelor pe cărbune până în 2027.

Președintele francez a spus că va fi alocată o sumă suplimentară de 10 miliarde de euro pentru program. Acesta are 50 de puncte și a fost descris drept „ecologie à la Française”.

Planul a avut ca scop abordarea crizei climatice, asigurând în același timp că Franța rămâne competitivă în agricultură și industrie, a spus Macron.

Este esențial, a spus Macron, ca „Franța să ne reducă dependența de așa-zișii combustibili fosili, cărbune, benzină și gaze, pe care nu le mai producem, dar de care depindem”.

Scopul, a adăugat el, a fost reducerea acestei dependențe de la 60% la 40% până în 2030.

„Prioritatea pe care am stabilit-o este ca până în ianuarie 2027 să încetăm total utilizarea cărbunelui pentru producția noastră de energie electrică, a spus el.

Emmanuel Macron, plan ecologic pentru reducerea dependenței de combustibili fosili

Alte măsuri din plan includ accelerarea producției de mașini electrice. De asemenea, se vobește de noi proiecte pentru parcuri eoliene offshore, deschiderea mai multor fabrici de baterii electrice în nordul Franței. Se are în vedere și crearea unei hărți pentru a stabili unde pot fi găsite resurse naturale în Franța. Se caută zăcăminte de hidrogen gazos și elemente esențiale pentru bateriile cu litiu. În plus, se au în vedere investiții de stat de 700 de milioane de euro în rețeaua regională de trenuri.

Companiile responsabile pentru 50 dintre cele mai poluante situri industriale din Franța nu scapă de măsuri. Ele urmează să semneze un acord pentru reducerea poluării cu 45% înainte de 2030.

Macron a spus că statul va prelua controlul asupra prețurilor la electricitate luna viitoare. Astfel, oamenii vor fi încurajați să caute alternative, cum ar fi pompele de căldură. Președintele a promis că va tripla producția de pompe în următorii trei ani. De asemena, statul va instrui 30.000 de instalatori noi.