Pe parcursul programului Săptămâna Verde, instituția Apele Române a încurajat copiii din București, dar și din țară să învețe despre cât de importantă este apa pentru natură, viețuitoare și oameni.
Cei mici au învățat despre rolul și importanța apei prin activități distractive, inițiate de instituție: povești, experimente, ore de desen sau activități de pictură și colaj.
În cadrul programului, școlarii și preșcolarii au descoperit ce se întâmplă cu apa în momentul în care ia contact cu diverse substanțe, au fost mirați că uleiul rămâne la suprafață și au fost încântați să amestece în apă soluții, inclusiv solide
Copiii au înțeles faptul că apa capată culori diverse sau mirosuri doar atunci când este poluată.
”Ceilalți și-au dorit să fie niște mici ”pictori” care să reprezinte apa prin desen. Câțiva dintre ei au preferat să fie ”exploratori” și s-au delectat răsfoind enciclopedii și cărți despre întinderile mari de apă și animale marine. La final, cu toții și-au exprimat atașamentul și recunoștința față de resursa vitală printr-un colaj din picături inedit, numit Iubesc apa”, a precizat instituția Apele Române.
Apele Române: ”În Săptămâna Verde, peste 2000 de copii din București, dar și din țară au ales să iubească apa și să ducă mai departe acasă, familiei și prietenilor, mesajul acestor zile”
”Acțiunile de la nivelul celor 11 bazine hidrografice au fost variate, copiii surprinzându-ne ca de obicei prin creativitate și spontaneitate. Pentru că avem mii de fotografii și cu evenimentele organizate de colegii noștri de la nivel bazinal vom dedica o postare separată activităților din teritoriu organizate în Săptămâna Verde”, au transmis Reprezentanții Apelor Române.
Concursul ”Iubesc Apa”: Partenerii Apele Române si Asociatia CSR Nest acordă premii în valoare totală de 3650 de lei
În egală măsură, instituția a reamintit de concursul ”Iubesc Apa”. Competiția se desfășoară până în 10 aprilie, la ora 16.00.
Participanții sunt invitați să scrie într-o postare pe contul de social media o poveste de spre rolul și importanța apei, postare însoțită de tag-urile #iubescapa #apeleromane #worldwaterday #csrnest @Apele Romane @CSR Nest @IubescApa.
”Alege să participi și poți fi unul dintre cei șase Ambasadori ai Apei. Felicitări și mult succes tuturor!”, se arată în textul publicat pe contul de Facebook.
Prin intermediul unei hotărâri de Guvern aprobată, Ministerul Mediului anunță că România va fi dotată cu un sistem de supraveghere video special dedicat transportului de lemn, la nivel național.
Această investiție va dezvolta capacitatea de control, monitorizare și supraveghere a pădurilor, prin intermediul unui sistem informatic integrat, finanțat prin PNRR.
Sistemul de supraveghere video dedicat transportului de lemn va fi asemănător celui pentru verificarea valabilităţii rovinietei
”Acest sistem, asemănător celui pentru verificarea valabilităţii rovinietei, va cuprinde şi o reţea de camere video amplasate pe întreg teritoriul naţional şi va fi interconectat cu sistemul de trasabilitate a materialelor lemnoase SUMAL 2.0”, a transmis ministrul Tanczos Barna.
Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) va finanța un proiect în valoare de 46 de milioane de euro, dedicat Componentei 7 – Transformare Digitală, Digitalizare în domeniul mediului.
Acesta va presupune implementarea unor servicii informatice integrate de supraveghere, control și monitorizare a fondului forestier, utilizarea de soluții digitale pentru păduri și monitorizarea transportului de masă lemnoasă
Potrivit reprezentanților Ministerului, analizând compoziția spectrală a pixelilor, pot fi derivați parametri precum indicele de vegetație, estimarea stării de sănătate a pădurilor (uscăciune, defoliere, incendii) și a habitatelor.
Datorită frecvenței comparării imaginilor (o dată pe lună), se va putea analiza tendința în ceea ce privește impactul schimbărilor climatice.
Astfel, instituția va putea dezvolta măsuri precise de adaptare a politicilor de mediu.
În intervalul 10.01.2022 – 30.05.2022, Curtea de Conturi a desfășurat o misiune de audit la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Administrația Națională pentru Protecția Mediului, Garda Națională de Mediu, Administrația Fondului pentru Mediu, șapte unități administrativ-teritoriale județene și locale (Argeș, Bihor, Brașov, Constanța, Iași, Neamț și Municipiul București) și Agenții județene pentru protecția mediului, sub tema „Evaluarea riscului de infringement împotriva României privind gropile de gunoi din marile orașe„, în perioada 2015-2021.
Obiectivul general al acestei misiuni de audit a fost evaluarea riscului de declanșare a unei proceduri de infringement împotriva României în ceea ce privește depozitele de deșeuri din marile orașe și identificarea factorilor care contribuie la producerea acestui risc
Potrivit raportului, autoritățile centrale și locale de administrație au acționat insuficient și au monitorizat deficitar activitatea de management al deșeurilor, ceea ce face ca România să fie expusă la noi sancțiuni din partea Uniunii Europene din cauza gropilor de gunoi neconforme, a colectării în amestec, a nesortării și netratării corespunzătoare a deșeurilor municipale.
În ciuda oportunităților de a atrage fonduri europene pentru implementarea Sistemelor de Management Integrat al Deșeurilor (SMID) în toate județele, autoritățile locale nu au reușit să construiască un astfel de sistem. Chiar dacă Uniunea Europeană a finanțat activități de închidere a depozitelor neconforme prin Programul Operațional Infrastructura Mare (POIM) 2014-2020, Administrația Fondului pentru Mediu nu a accesat acest program de finanțare, astfel încât închiderea acestor depozite s-a realizat prin utilizarea resurselor financiare din bugetul statului.
În prezent, administratorii depozitelor de deșeuri sunt obligați să înființeze un fond pentru închidere și monitorizare post-închidere, dar legislația nu stabilește o sumă valorică specifică pentru acest fond, ci aceasta este stabilită de administrator prin proiectul de închidere
În cazul în care această obligație nu este respectată, sancțiunile sunt relativ reduse comparativ cu costurile de închidere, ceea ce poate face această opțiune convenabilă pentru administratori.
În ceea ce privește modul de reglementare a aplicării unor instrumente de mediu la nivel național, s-a constatat că autoritatea publică centrală în domeniul protecției mediului nu a adoptat cadrul legal de colectare a resurselor financiare necesare plății cotei de apel pe care statul român o datorează UE pentru deșeurile de ambalaje din plastic nereciclate.
Astfel, deși Uniunea Europeană a instituit statelor membre obligația de gestionare a întregii cantități de plastic pusă în piață, România și-a asumat obiectivul de reciclare minim stabilit de UE, respectiv reciclarea a minimum 22,5% din cantitatea de deșeuri din plastic pusă pe piață.
Statul român a impus operatorilor economici obligația de a recicla doar acest cuantum, iar reciclarea diferenței de 77,5% din cantitatea de deșeuri de plastic nu revine nimănui.
Întrucât Uniunea Europeană impune statelor membre plata unei contribuții de 0,8 euro/kg de deșeuri de ambalaje din plastic nereciclate, consecința este că statul român este obligat la plata anuală a acestei cote de apel
Echipa de audit a formulat recomandări de remediere pentru fiecare deficiență constatată, atât la nivelul structurilor de mediu, cât și la nivelul autorităților publice locale evaluate, privind:
îmbunătățirea infrastructurii necesare unui management eficient al deșeurilor;
creșterea gradului de colectare separată a deșeurilor;
introducerea indicatorilor de performanță ce reies din cadrul legal, în contractele de asigurare a serviciilor de salubritate;
îmbunătățirea monitorizării pe care trebuie să o realizeze autoritățile statului asupra managementului deșeurilor;
creșterea gradului de tratare a deșeurilor înaintea depozitării;
creșterea gradului de sancționare a persoanelor juridice care nu-și îndeplinesc obligațiile de mediu.
Sinteza Raportului de audit de conformitate privind evaluarea riscului de infringement împotriva României privind gropile de gunoi din marile orașe, pentru perioada 2015-2021, poate fi consultată aici.
MUNICIPIUL BUCUREȘTI
În cadrul Planului de Gestionare a Deşeurilor din Muncipiului București pentru perioada 2020-2025, au fost prevăzute obiective și măsuri în concordantă cu cerințele legale care să contribuie la mai buna gestionare a deșeurilor, în sensul:
– depozitării numai a deșeurilor supuse în prealabil unor operații de tratare;
– depozitării deșeurilor numai în depozite conforme;
– intensificării controlului privind modul de desfășurare a activităților de gestionare a deșeurilor municipale.
Echipa de audit a constatat însă că infrastructura existentă la nivelul Municipiului Bucureşti este insuficientă, întrucât:
– nu există staţii de transfer al deșeurilor municipale;
– nu există nici o instalaţie de tratare termică a deșeurilor municipale;
– nu există nici o instalaţie de tratare mecano-biologică a deşeurilor municipale;
– gradul de colectare separată a deșeurilor reciclabile menajere şi similare este scăzut;
– gradul de colectare separată, în general, este foarte scăzut datorită utilizării staţiilor de sortare, în cea mai mare parte, pentru deşeurile colectate în amestec, cu toate că unele staţii au fost proiectate să sorteze deșeuri colectate separat;
– documentul de planificare nu stabilește responsabilități în sarcina sectoarelor 1-6 în gestionarea deșeurilor municipale (și nu se specifică obligația delegării gestiunii serviciilor de salubrizare).
PGDMB prevede, în sarcina autorităților locale ale sectoarelor, să realizeze două instalații de sortare iar în sarcina autorităților locale ale Municipiului București, obligația de realizare a două instalații de tratare mecanică a reziduurilor, o instalație de compostare și o instalație de tratare a biodeșeurilor, cu termen de realizare în anul 2025
La nivelul anului 2020 au existat patru încercări de achiziție publică a unui teren care să îndeplinească condițiile tehnice și de mediu, însă procedurile au fost anulate pe motiv de neconformitate a ofertelor depuse.
Astfel, nu există premisele realizării investițiilor prevăzute prin politicile publice.Contractele cu operatorii de salubrizare s-au încheiat la nivelul sectoarelor iar colectarea deșeurilor se realizează, în cea mai mare parte, în amestec, mai ales că în zonele cu blocuri mai înalte de patru etaje, deșeurile sunt colectate print-un sistem tubular și sunt depozitate în pubele/containere în subsolul blocurilor.
În zonele de blocuri cu 4 etaje, sunt amplasate punctelede colectare prin aport voluntar iar în zonele cu locuințe individuale, colectarea se face prin sistemul din poartă în poartă.
Echipa de audit a reținut faptul că în cazul sectoarelor 4, 5 și 6 nu există dotări pentru puncte supraterane de colectare a deșeurilor reciclabile. Punctele subterane de colectare a deșeurilor reciclabile nu există, de asemenea, în sectoarele 4,5,6 și nici în sectorul 2
În București, infrastructura de colectare separată a deșeurilor reciclabile este insuficient dezvoltată și subutilizată de către cei care produc aceste deșeuri, ceea ce conduce la o cantitate foarte mică de deșeuri reciclabile colectate separat de către operatorii de salubrizare.
În prezent, există 41 de colectori de deșeuri de ambalaje cu autorizație de mediu care colectează aceste deșeuri direct de la generatori, în timp ce rețeaua de sortare este formată din zece stații, majoritatea semi-mecanizate, amplasate în București și Ilfov, cu doar una dintre ele construită prin investiție publică în sectorul 3.
Stațiile de sortare funcționează mult sub capacitățile și performanțele proiectate, iar eficiența lor este mai mică decât cuantumul de 75% (OUG 74/2018). Cantitățile de deșeuri sortate au avut un trend descrescător
Instalația de tratare biologică a deșeurilor este operată de IRIDEX GROUP IMPORT EXPORT SRL, deoarece nu există stații pentru tratarea mecano-biologică și termică.
În ciuda faptului că Planul Național de Gestionare a Deșeurilor (PNGD) prevede tratarea deșeurilor biodegradabile înainte de depozitare, datele arată că întreaga cantitate colectată de pe piețe este depozitată. Pentru a putea gestiona deșeurile în mod corespunzător, este necesară tratarea deșeurilor municipale, după cum a menționat și Comisia Europeană într-o scrisoare adresată Ministerului Mediului la sfârșitul anului 2021.
Aceasta a evidențiat faptul că tratarea deșeurilor lipsește în România și împiedică selecția adecvată a fluxurilor de deșeuri.
Anual, mai mult de 70% din cantitatea deșeurilor nu a fost tratată, iar simpla sortare nu este suficientă, întrucât deșeurile necesită tratare mecano-biologică pentru a stabiliza conținutul lor organic
În contextul unei infrastructuri incomplete, nu poate fi vorba de respectarea principiului proximității. Comisia Europeană a recomandat construirea unui SMID, iar în acest scop s-a constituit o asociație de dezvoltare intracomunitară.
Asociația de dezvoltare intercomunitară pentru gestionarea integrată a deșeurilor municipale la nivelul Municipiul București a fost înființată în baza prevederilor OG nr.26/2000 cu privire la asociații și fundații, aprobată prin Legea nr.246/2005, cu modificările și completările ulterioare, ca persoană juridică de drept privat, cu statut de utilitate publică și nu ca o Asociaţie de dezvoltare intercomunitară constituită în baza prevederilor Legii nr. 51/2006 a serviciilor comunitare de utilităţi publice, cu modificările și completările ulterioare.
Astfel, rolul Asociației rămâne unul de sprijinire a Sectoarelor 1-6, fără a avea atribuții de reglementare și control conferite prin lege. Această limitare generează riscul ca ADI să nu aibă rezultatele scontate.
În perioada analizată, au fost identificate trei depozite care primesc deșeuri colectate de pe raza Municipiului București și cea a județului Ilfov, astfel:
La data elaborării Planului de gestionare a deșeurilor la nivelul Municipiului București, doar două dintre aceste depozite mai aveau autorizație integrată de mediu în vigoare, întrucât APM a respins solicitarea de aviz a depozitului GLINA-Popești Leordeni.
”Din analizele prezentate în Plan, rezultă că municipalitatea s-a angajat să scadă cantitatea de deșeuri depozitată până în anul 2025, astfel încât să ajungă la 200.810 tone (35% din cantitatea anului 1995). Evaluând datele privind cantitățile depozitate în perioada 2015-2019 (pentru următorii ani nu am primit date), reiese că la mijlocul perioadei necesare atingerii țintei, se depozitau deșeuri într-o cantitate de patru ori mai mare decât ținta fixată pentru finalul perioadei. Dacă analizăm evoluția cantităților depozitate, reiese că singurul factor care a contribuit la reducerea acestora a fost suspendarea activității uneia dintre gropile de gunoi și dirijarea deșeurilor către județele limitrofe”, se arată în comunicat.
Plantele emit zgomote în frecvențe ultrasonice, care nu pot fi auzite de om, atunci când devin stresate. Potrivit cercetătorilor, acesta ar putea fi unul dintre modalitățile prin care plantele își comunică suferința lumii din jurul lor, conform Science Alert.
„Chiar și într-un câmp liniștit, există de fapt sunete pe care nu le auzim, iar acele sunete transportă informații. Există animale care pot auzi aceste sunete. Prin urmare, există posibilitatea ca o mulțime de interacțiuni acustice să se petreacă“, a spus biologul Lilach Hadany de la Universitatea Tel Aviv din Israel.
„Plantele interacționează cu insectele și alte animale tot timpul. Multe dintre aceste organisme folosesc sunetul pentru comunicare. Nu ar fi normal ca plantele să nu folosească deloc sunetul”, a mai adăugat ea.
Plantele stresate nu sunt atât de pasive pe cât am putea noi crede. Ele suferă unele schimbări destul de dramatice. Una dintre cele mai detectabile (cel puțin pentru noi, oamenii) este eliberarea unor arome destul de puternice. De asemenea, plantele își pot modifica culoarea și forma.
Prin aceste modificări, ele semnalează pericolul pentru alte plante din apropiere. Acelea, la rândul lor, își sporesc propriile apărări. De exemplu, ele pot atrage și animalele pentru a face față dăunătorilor care le afectează.
Plantele emit sunete
Totuși, modul în care plantele emit sunete nu a fost cercetat îndeajuns. În urmă cu câțiva ani, Hadany și colegii ei au descoperit că plantele pot detecta sunetul. Apoi, cercetătorii s-au concentrat și pe capacitatea plantelor de a emite sunete.
Aceștia au înregistrat plante de tomate și tutun într-o serie de condiții. Inițial, au înregistrat plante nestresate, pentru a obține o linie de bază. Apoi au înregistrat plante care erau deshidratate și plantele cărora li s-au tăiat tulpinile. Aceste înregistrări au avut loc mai întâi într-o cameră acustică izolată fonic, apoi într-un mediu de seră normal.
Apoi, cercetătorii au antrenat un algoritm de învățare automată pentru a diferenția între sunetul produs de plante nestresate, plante tăiate și plante deshidratate.
Sunetele emise de plante sunt ca niște pocnituri sau ca niște clicuri într-o frecvență mult prea ascuțită pentru ca oamenii să le perceapă. Ele sunt detectabile pe o rază de peste un metru. În schimb, plantele nestresate nu fac aproape deloc zgomot. Ele pur și simplu își manifestă doar rolul de plante.
De cealaltă parte, plantele stresate sunt mult mai zgomotoase. Ele emit în medie până la 40 de clicuri pe oră, în funcție de specie. Chiar și plantele fără apă au un profil sonor vizibil. Ele încep să emită clicuri înainte de a arăta semne vizibile de deshidratare. Acestea se intensifică pe măsură ce planta devine mai uscată. Pe măsură ce planta se ofilește, și „țipetele“ se diminuează, murind odată cu ea.
Algoritmul a reușit să facă distincția între aceste sunete, precum și speciile de plante care le-au emis. În plus, nu se aplică doar roșiilor și tutunului. Echipa a testat o varietate de plante și a descoperit că producția de sunet pare a fi o activitate destul de comună a plantelor. Grâu, porumb, struguri, cactus și henbit au fost toate înregistrate făcând zgomot.
Nu se știe ce anume emite acel sunet
De asemenea, nu este clar cum sunt produse sunetele. În cercetările anterioare, s-a descoperit că plantele deshidratate suferă de cavitație. În acest proces, se formează bule de aer în tulpină, care apoi se sparg și se rup. Este asemănător cu trosnirea degetelor umane și produce un zgomot auzibil.
Nu se știe nici dacă alte condiții vătămătoare pentru plante pot conduce la apariția sunetelor. Agenții patogeni, atacul, expunerea la ultraviolete, temperaturile extreme și alte condiții adverse ar putea, de asemenea, să determine plantele să înceapă să emită semnale.
Totodată, nu este clar dacă emiterea sunetului este o dezvoltare adaptativă a plantelor sau dacă este doar ceva care are loc.
Cercetările continuă
Cercetătorii au explorat și modul prin care un algoritm poate învăța să identifice și să distingă sunetele plantelor. Este cu siguranță posibil ca și alte organisme să fi făcut același lucru.
În plus, aceste organisme ar fi putut învăța să răspundă la zgomotul plantelor în dificultate în diferite moduri.
„De exemplu, o molie care intenționează să depună ouă pe o plantă sau un animal care intenționează să mănânce o plantă ar putea folosi sunetele pentru a lua o decizie”, spune Hadany.
„Acum că știm că plantele emit sunete, următoarea întrebare este: „Cine ar putea asculta?””, spune Hadany.
„În prezent investigăm răspunsurile altor organisme, atât animale, cât și plante, la aceste sunete și plante, de asemenea, explorăm capacitatea noastră de identificare și interpretare a sunetelor în medii complet naturale”, a mai precizat cercetătoarea.
Primăria din Arad intenționează să scoată din circulație 1.000 de autovehicule mai vechi de 15 ani, în condițiile în care Aradul este printre localitățile participante în cadrul programului Rabla Local.
Conform programului implementat de Primărie, persoanele fizice care decid să caseze o mașină cu o vechime mai mare de 15 ani vor beneficia de un stimulent în valoare de 3.000 de lei: 600 de lei sunt asiguraţi de municipalitate, iar 2.400 de lei de către Ministerul Mediului
Nu există obligativitatea ca banii obținuți în acest fel să fie utilizați pentru achiziționarea unei mașini noi. Programul acceptă casarea atât a mașinilor mici, cât și a microbuzelor, autoutilitarelor sau autospecialelor ușoare.
Primarul municipiului Arad: “S-a aprobat şi s-a propus intrarea în acest program cu 1000 de maşini. E maximum ce permite în momentul de faţă respectiva procedură de la Bucureşti pentru un oraş cum este Aradul”
”Noi am bugetat pe tot anul pentru 5000 de maşini, respectiv 3 milioane de lei. Vom vedea dacă pe viitor vom mai putea accesa acest program. Nu se întâmplă de mâine! Aşteptăm normele de aplicare. Estimez că în a doua parte a lunii aprilie vom putea oferi mai multe detalii referitoare la acest proiect: ce documente sunt necesare, în ce format şi unde anume trebuie depuse, totul pentru a informa corect cetăţenii. În momentul de faţă depindem de ceea ce va veni de la Bucureşti, de la Ministerul Mediului şi de la Fondul de Mediu”, a punctat Călin Bibarţ, primarul municipiului Arad.
Regulamentul de participare la acest program poate fi consultat pe site-ul primăriei
Recent, ministrul Mediului a anunțat lansarea unui nou program numit „Rabla Local”, care va fi finanțat din fondurile alocate pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
Programul va fi implementat în parteneriat cu unitățile administrativ-teritoriale și primăriile, iar bugetul alocat acestuia este de 240 de milioane de lei.
În prima fază, primăriile care sunt interesate pot depune cererea de înscriere în program, urmând ca, ulterior, să fie deschisă înscrierea și pentru cetățeni.
Știrea Verde v-a mai prezentat situații unde controversata lege a iazurilor piscicole a făcut loc proliferării unui obicei din ce în ce mai des întâlnit în România. Astfel, patronii unor balastiere își amplasează operațiunile strategic, lângă râuri. Aceștia primesc autorizații pentru a dezvolta baze de agrement piscicol. Doar că, precum au demonstrat reporterii recorder, în 90 la sută dintre cazuri, aceste iazuri piscicole nu există. Ce are loc, în schimb, este un fenomen mult mai sinistru. Unii proprietari de balastiere excavează ilegal albiile râurilor din apropierea acestora. Mai mult, după exploatarea balastului de pe terenurile declarate, ei le transformă în adevărate gropi de gunoi. Cu această situație par a avea de-a face și locuitorii comunei Sălcioara, din județul Dâmbovița.
Sălcioara: amenzi pentru funcționare fără autorizații de construcție, și dosare penale pentru evaziune fiscală
Pentru locuitorii din Sălcioara, povestea balastierelor care își desfășoară activitatea într-un mod care frizează legalul nu este nouă. În 2018, două balastiere din comună au fost amendate pentru că funcționau fără autorizațiile necesare. Situația s-a repetat și în 2021. Tot atunci, controalele au descoperit că una dintre companii nu avea toate evidențele din contabilitate privind livrările de agregate efectuate către mai mulți agenți economici. Polițiștii au deschis, atunci, dosare penale pentru evaziune fiscală, arată publicația DBOnline.
La Sălcioara, domnește frica de a vorbi împotriva balastierelor și a autorităților
Disperați de inacțiunea autorităților cu privire la îngroparea deșeurilor pe terenul unor balastiere, localnicii au prezentat situația din satele lor reporterilor Știrea Verde. Majoritatea au fost de acord să ne vorbească doar sub protecția anonimatului.
Un exemplu local, din Sălcioara, de balastieră care își declară ca scop final al proiectului realizarea unui bazin piscicol. Foto: www.salcioara.ro
Motivul pentru alegerea lor este că oamenii se tem de represalii, în cazul în care se află că au îndrăznit să se adreseze presei. Asta, după ce încercările lor repetate de a se adresa instituțiilor Ministerului Mediului au fost fără succes. Curajul unora de a înainta plângeri și a solicita ajutor a fost pedepsită exemplar, spun sătenii. Ei vorbesc despre campanii de intimidare demne de un film mafiot.
Balastiere resonsabile pentru îngroparea de deșeuri
I-am întrebat ce i-a determinat să fie de acord să ne vorbească despre ceea ce se întâmplă în comuna lor. Ne-au răspuns că se tem pentru sănătatea familiilor lor. Balastierele locale umplu gropile lăsate în urma exploatărilor cu gunoi, explică ei. Deșeurile sunt amestecate, și pur și simplu îngropate sub grămezi de pământ. Oamenii își iau apa potabilă din fântâni. Fântâni alimentate din pânza freatică în care ajung compuși chimici proveniți din gunoaie. Aata îi îngrijorează.
Curioși, cerem mai multe detalii. Ni se prezintă seturi de fotografii și filmări, care vin să ilustreze faptul că îngrijorarea locuitorilor are o bază extrem de reală. „Găurile” din fotografiile de mai jos se află în satul Podu Rizii, ne spun localnicii. Mai exact, în vecinătatea Gării CFR, unde se află, spun ei, nu mai puțin de TREI balastiere, una lângă cealaltă. Satul este împânzit de balastiere. Îl urmează, îndeaproape, satul Ghinești. Altă sursă ne spune că în comună ar exista, în total, nu mai puțin de șase balastiere. Imaginile vorbesc de la sine.
Localnicii din Sălcioara se plâng că le seacă fântânile
Îngroparea deșeurilor nu este singurul motiv de îngrijorare pentru localnici. Aceștia ne-au mai atras atenția asupra a două aspecte. Unul dintre ele este legat de satele Podu Rizii și Ghinești, unde se află balastierele în cauză.
Pe unul dintre grupurile comunei, am dat de consilierul local Georgiana Niță. Aceasta a fost singura care a acceptat să îi publicăm numele. Aflată în campanie electorală, acum trei ani, Niță a avut ocazia să vorbească cu oamenii din comună. Locuitorii din Podu Rizii și Ghinești i s-au plâns, spune aceasta, de balastiere, îngrijorați de crăpăturile care le apar în pereți. Pompele puternice folosite pentru a extrage nisipul sunt responsabile, cred aceștia, și pentru faptul că le seacă fântânile.
Prezența unei balastiere în zonă: „Modificările nivelului apei subterane sunt observabile pe o distanță de 2 500 m de gropi”
Curioși de această posibilă legătură dintre balastiere și pânza freatică, am studiat literatura de specialitate. Pe pagina International Mine Water Association, am găsit un studiu condus în Cehia pe această temă. Conform acestuia, „efectul unei singure balastiere asupra pânzei freatice din zonă este semnificativ. Modelarea numerică (..) a confirmat impactul puternic al carierelor deschise asupra pânzei freatice. (…)La locul observat, declinul maxim al pânzei freatice este de -3 m, în timp ce creșterea este de +1 m. Modificările nivelului apei subterane sunt observabile pe o distanță de 2 500 m de gropi.” Am întrebat – din nou, sub protecția anonimatului – un specialist din interiorul sistemului ce înseamnă asta pentru zonă. Răspunsul său?! „Înmulțiți această cifră cu numărul de balastiere.”
Problema este că numărul balastierelor de la Podu Rizii este mare. Vă prezentăm, mai jos, situația observată cu ajutorul aplicației Google Earth. În Podu Rizii, se observă șase balastiere. În Ghinești, observăm o exploatare uriașă – posibil chiar două.
Balastiere Podu Rizii, Sălcioara. Foto: Google EarthBalastiere Ghinești, Sălcioara. Foto: Google Earth
Îngroparea deșeurilor are loc în weekend
I-am întrebat pe localnici când au loc activitățile de îngropare a deșeurilor. Ne-au răspuns spus că în weekend. Atunci circulă camioanele, spun aceștia. Atunci se aude și zgomotul cupelor care descarcă și acoperă deșeurile. În weekend, când localnicii nu au pe cine anunța. Fiindcă Garda de Mediu NU are program de lucru în weekend. Încercările localnicilor de a face vreo sesizare se lovesc de zidul telefoanelor care sună în gol, un flagrant fiind, astfel, imposibil. Iar flagrantele sunt cele pe care par a le prefera cei de la Mediu, spun localnicii. Acestea sunt imposibil de realizat, în aceste condiții.
Exploatarea malului Dâmboviței la Sălcioara, surprinsă de localnici și de… Google Earth
Până acum, am vorbit despre două situații în care balastierele par a încălca legea, sub ochii insituțiilor de stat abilitate să oprească orice potențiale activități criminale. Prima a fost îngroparea deșeurilor. A doua, magnitudinea excavărilor, care au potențialul de a afecta pânza freatică din satele în care își desfășoară balastierele activitățile.
Localnicii ne-au mai sesizat o problemă: aceea a unor excavări ilegale întreprinse în albia râului Dâmbovița. Am decis să verificăm situația exactă a peisajului comunei, tot cu ajutorul tehnologiei. Știam că lucrările au loc, aproape nestingherite, de peste cinci ani. Vechimea imaginilor are relevanță, așadar, doar în sensul că situația actuală ar putea fi doar mult mai serioasă decît cea din imaginile capturate de noi cu ajutorul sateliților.
O privire de ansamblu a râului cu ajutorul aplicației Google Earth ne-a relevat un râu cu maluri în care apar neregularități, în zona unor bancuri de nisip. În acele zone, terenul apare aproape „mușcat” cu ajutorul unor utilaje industriale. Am decis să folosim funcția de zoom, pentru a le analiza mai îndeaproape. Nu mică ne-a fost surpriza să descoperim, pe unul dintre bancurile de nisip în cauză, tocmai prezența unui astfel de utilaj industrial sau de transport.
Utilaj industrial prezent pe malul Dâmboviței. Foto: Google Earth
O căutare pe una dintre paginile de Facebook ale comunității din Sălcioara, „Minunile comunei salcioara”, ne aduce o potențială lămurire cu privire la utilajul din imagine. Pe malul Dâmboviței, pe 17 august 2021, localnicii au descoperit utilaje industriale în acțiune, excavând tocmai din albia Dâmboviței. Există si o filmare. Îngrijorarea lor este evidentă. „Dom primar cînd ne racordezi la apa ne-au secat fantanile noi nu avem fantani sapate la mare adancime ca dumneata,” întreabă un localnic. „Este legal să sapi în albia unui râu?!” întrabă un alt localnic.
Balastieră Podu Rizii – deșeuri îngopate. Foto: Minunile comunei salcioaraBalastieră Podu Rizii – deșeuri îngopate. Foto: Minunile comunei salcioara
Specialist: „Se excavează acolo, pentru că se fură”
Pentru a încerca să ne lămurim cu privire la conținutul imaginilor descoperite, am cerut ajutorul unui specialist cu o vastă experiență în construcții. Acesta a fost de acord să vorbească cu noi… desigur, tot sub protecția anonimatului. Cu privire la concentrarea atât de multor balastiere în aceași zonă, acesta ne-a spus că „în teorie, nu este permis”. Afectată, spune acesta, este „nu numai pânza freatică. Flora… Fauna… schimbă cursul și viteza apei.”
Cât despre imaginea care prezintă un utilaj prezent pe albia Dâmboviței, sursa noastră a precizat că: „Aceasta este ilegală. Se vede. Nimeni nu face balastieră în cotul râului și în pădure… Ca să fie eficientă, se sapă/excavează unde este adâncime mică și se execută și sortarea concomitent… Adică ai un ditamai site-ul acolo. Nu în cotul apei, unde de regulă există vârtejuri… În situația din poză, se excavează acolo, pentru că se fură.”
La Sălcioara, oamenii incomozi sunt înlăturați, și nepotismele fac legea, spun localnicii
Ne întrebăm sursele de când au observat că se întâmplă asta. Unul dintre localnicii cu care vorbim ne spune că el este conștient de ea de aproximativ trei ani. Altul cunoaște situația de aproximativ cinci ani. Toți se pun de acord că fenomenul a luat amploare în ultimii doi, trei ani – mai precis, spun ei, de la ultimele alegeri.
A existat un moment când autoritățile de mediu s-au implicat, spun sătenii: atunci când a ajuns cineva interesat ca lucrurile să se miște într-o direcție corectă la conducerea unei instituții de mediu. Amenzi au fost aplicate, reguli au fost impuse. A scris și presa despre amenzi, spun localnicii, dar, la puțin timp după asta, persoana respectivă a fost îndepărtată.
Sătenii mai vorbesc despre legături de rudenie la nivel de autorități, între reprezentanții Ministerului Mediului, primarul comunei, și patronii unor balastiere. Orice încercare de a raporta încălcările de legislație a mediului de aici sunt zadarnice, repetă ei. Nimeni nu mișcă nimic, adaugă aceștia.
La fel ca și în celelalte cazuri, și la Salcioara, încălcarea legislației de mediu are loc sub nasul autorităților, care par a închide ochii la neregularități, ilustrând cu succes expresia de „România – stat eșuat.”
Mai mulți angajați ai Gărzii de Mediu din Botoșani au fost reținuți de DNA în urma acțiunii de pe 29 martie, pentru mai multe infracțiuni de corupție. Printre cei viziați sunt Ovidiu Rotaru, comisar de mediu în cadrul Gărzii Naționale de Mediu, Radeș Florin de la Agenția pentru Protecția Mediului, Liliana Popovici, comisar și ea la Garda de Mediu și au fost reținuți infracțiunile de abuz în serviciu, fals intelectual, luare de mită, folosirea de informații ce nu sunt destinate publicității. De altfel sunt și 14 persoane asupra cărora DNA a dispus măsura controlului judiciar. În ordonanțele procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe care arată modul de operare a celor învinuiți. “În perioada aprilie – octombrie 2022, cei mai sus menționați și-ar fi îndeplinit în mod defectuos îndatoririle de serviciu, prin încălcarea dispozițiilor din legi primare, în contextul activităților de inspecție și control desfășurate în domeniul protecției mediului la diverși agenți economici și unități administrativ – teritoriale (comisari de mediu) ori în contextul activității de emitere/revizuire/acordare viza anuală cât și de urmărire a îndeplinirii cerințelor legislației de mediu din actele de reglementare (consilier în cadrul Agenției pentru Protecția Mediului).
Infracțiuni de mediu constatate și nesancționate
Concret, aceștia ar fi omis să ateste în documentația de control întocmită, cu ocazia controalelor efectuate, toate faptele de încălcare a legislației de mediu ori ar fi atestat aspecte necorespunzătoare adevărului cu privire la neconformități/încălcări ale legislației de mediu identificate, pentru care nu ar fi aplicat sancțiunile legale. Cu titlu de exemplu precizăm că inculpații, funcționari publici, nu ar fi aplicat sancțiunile corespunzătoare în cazul unor incendii de vegetație despre care cunoșteau că ar fi fost provocate intenționat, în aceeași manieră procedând și în cazul unor depozitări nelegale de deșeuri din construcții și demolări.
Mită pentru informații
În același context, o parte dintre funcționarii cercetați în prezenta cauză ar fi permis accesul la informații ce nu sunt destinate publicității unor agenți economici pe care i-ar fi anunțat cu privire la sesizările/controalele care îi vizau ori alte controale tematice/inopinate care urmau să se desfășoare. Pentru “serviciile” de mai sus, inculpații ar fi pretins de la persoanele favorizate sume de bani cuprinse între 300 – 2.000 lei precum și alte foloase necuvenite. În cauză se desfășoară acte de urmărire penală și față de alte persoane”, spun procurorii DNA.
Situație tensionată la Tribunalul Cluj, acolo unde o judecătoare se opune cu fermitate mafiei lemnului. Firma de amenajamente silvice Omni din Timișoara a primit din partea Tribunalului Cluj amendă judiciară. Asta pentru că a recuzat cu rea credință judecătoarea dintr-un proces în care firma este chemată alături de Direcția silvică Maramureș în judecată. Culmea aceeași judecătoare a amendat în alt proces și Direcția silvică pentru că nu depune la dosar actele cerute. Așadar firma Omni a solicitat recuzarea judecătoarei Dumitriela Rodica Cazan dintr-o cauză unde proprietarii unei suprafețe de pământ cer anularea unei autorizații de exploatare. Doar că un alt magistrat de la aceeași instanță a decis să respingă această solicitare.
Firma care a recuzat-o a primit amendă judiciară
Ba mai mult a fost amendată și firma OMNI cu 1000 de lei pentru că a făcut cererea cu rea-credință. Magistratul a constatat că: “petenta nu a expus vreo împrejurare din care să rezulte că doamna judecător sau persoane apropiate acesteia ar avea un interes în legătură cu pricina cu care se judecă, prin urmare nu sunt incidente nici dispozițiile art 42 alin 1 pct.2 CPC. Susținerile din cererea de recuzare nu sunt elemente din care să rezulte îndoieli cu privire la imparțialitatea președintelui completului, nefiind incidente nici prevederile art 42, alin1, pct 13 CPC.”
Cerere făcută cu rea credință
Instanța a explicat că amenda este data pentru că cei care au formulat cererea au făcut-o cu rea credință, în condițiile în care solicitarea de recuzare a fost formulată la data de 22 februarie 2023, adica exact în ziua ședinței de judecată. Firma OMNI este una dintre cele care au colaborat cu celebrul Teodor Ghejeu, care la rândul lui a colaborat cu Ecosilva una dintre firmele care apar în investigațiile Riseproject și în legătură cu mafia lemnului. Este vorba despre o investigație care arăta că hoții de lemne au avut dintotdeauna girul autorităților când a fost vorba despre exploatarea pădurilor în mod ilegal.
Topirea gheții din jurul Antarcticii va provoca o încetinire rapidă a unui mare curent oceanic de adâncime globală până în 2050, care ar putea modifica clima lumii timp de secole și ar putea accelera creșterea nivelului mării, potrivit oamenilor de știință din spatele noilor cercetări. Cercetarea sugerează că, dacă emisiile de gaze cu efect de seră continuă la nivelurile actuale, curentul din cele mai adânci părți ale oceanului ar putea încetini cu 40% în doar trei decenii. Acest lucru, au spus oamenii de știință, ar putea genera o cascadă de impacturi care ar putea ridica nivelul mării, ar putea modifica tiparele meteorologice și ar putea înfometarea vieții marine de o sursă vitală de nutrienți. O echipă de oameni de știință australieni a analizat curentul oceanic de adâncime sub 4.000 de metri, care își are originea în apele reci, proaspete și dense, care se cufundă de pe platforma continentală a Antarcticii și se răspândesc în bazinele oceanice de pe tot globul.
Schimbări radicale se pot produce in doar câteva decenii
Profesorul Matt England, de la Centrul de Cercetare a SchimbărilorClimatice de la Universitatea din New South Wales și coautor al cercetării publicate în Nature, aspus că întregul curent oceanic de adâncime se îndrepta spre colaps pe traiectoria actuală. „Întrecut, aceste circulații au avut nevoie de mai mult de 1.000 de ani pentru a se schimba, dar acest lucru se întâmplă în doar câteva decenii. Este mult mai rapid decât am crezut că aceste circulații ar putea încetini. „Vorbim despre posibila extincție pe termen lung a unei mase de apă emblematice.” Cercetarea a analizat ce s-ar întâmpla în oceanul adânc din jurul Antarcticii dacă apa mai proaspătă care se topește din calotele de gheață ar fi adăugată modelării climatice. Modelarea pentru studiu a presupus că emisiile globale de gaze cu efect de seră au rămas pe calea lor actuală, dar Anglia a spus că emisiile mai mici ar putea reduce cantitatea de topire a gheții, care, la rândul său, ar putea încetini scăderea.
Schimbarea curenților ar putea schimba radical clima
Încetinirea curentului oceanic de adâncime se referă la cantitatea de apă care se scufundă în fund și apoi curge spre nord. Dr. Qian Li, fost de la Universitatea din New South Wales și acum la Institutul de Tehnologie din Massachusetts, a fost autorul principal al cercetării, coordonată de Anglia. Studiul nu a încercat să explice sau să cuantifice efectele secundare, dar autorii au scris că încetinirea ar „altera profund răsturnarea oceanului a căldurii, apei proaspete, oxigenului, carbonului și nutrienților, cu impacturi resimțite pe tot oceanul global de secole la rând”. Într-un briefing, autorii au spus că curentul oceanic de adâncime a influențat clima din întreaga lume, având potențialul de a schimba radical precipitațiile. Anglia a spus că încetinirea curentului oceanic de adâncime a făcut ca aceste ape adânci să se încălzească. Dar, pe măsură ce acea apă de adâncime devine izolată, ar putea cauza ca oceanul superior din jurul continentului să se încălzească, declanșând o buclă de feedback în care mai multă topire provoacă încetinirea accelerată a curentului, ceea ce provoacă apoi mai multă încălzire și mai multă topire a stratului de gheață.
Apele oceanelor din ce în ce mai puțin dense
Prof. Stefan Rahmstorf, oceanograf și șef al analizei sistemelor terestre la Institutul de Cercetare a Impactului Climatic din Potsdam, a declarat că noul studiu arăta că „este probabil o slăbire dramatică în continuare în jurul Antarcticii în următoarele decenii”. El a spus că modelele prezentate în marile rapoarte climatice ale ONU au avut un „deficiență majoră și de lungă durată”, deoarece nu surprind modul în care apa de topire a influențat oceanul adânc. Adâncimile oceanelor au fost reîmprospătate în doar câteva locuri de pe planetă, în apropiere de principalele caloturi de gheață din Groenlanda și Antarctica. „Din păcate, aceste locații sunt toate aproape de straturile de gheață din Groenlanda și Antarctica, care se topesc ca urmare a încălzirii globale cauzate de combustibili fosili. „Apa de topire diluează conținutul de sare din aceste regiuni oceanice, făcând astfel apele oceanului mai puțin dense și, prin urmare, nu suficient de grele pentru a se scufunda și a împinge apele deja acolo.” O încetinire a curentului oceanic de adâncime ar putea afecta, de asemenea, cantitatea de CO2 pe care oceanele adânci o pot bloca, a spus Rahmstorf.
Tot mai multe organizații își aduc contribuția la menținerea unui mediu curat, prin colectarea deșeurilor găsite în natură.
Membrii comunității Cu Apele Curate au dat ca exemplu Asociața Ape fără Plastic din Craiova, asociație a cărei obiectiv principal este acela de a împiedica orice deșeu plutitor (fie el plastic, metal sau sticlă) să mai ajungă din Jiu în Dunăre.
Un obiectiv secundar este definirea și rafinarea unui mod de operare – exemplu de bună practică care poate fi exportat și pe alte râuri din România.
”Credem, de asemenea, că cea mai bună modalitate de a aduce în atenția publică chestiunea poluării apelor este facilitarea accesului pe râuri și lacuri a cât mai multor personne”, precizează membrii asociației craiovene.
Studenții de la Facultatea de Geografie din cadrul Universității din Craiovas-au mobilizat pentru a ”pescui” gunoiul și plasticul din ape
Asociața Ape fără Plastic a organizat o acțiune de igienizare direct pe luciul apei, în cadrul Săptămânii Apelor.
Cu ajutorul implicării a 17 participanți, au fost adunați 20 de saci cu deșeuri din apă.
Voluntarii au reușit să colecteze toate aceste deșeuri cu ajutorul a trei ambarcațiuni.
Comunitatea Cu Apele Curate continuă lupta pentru o natură mai curată: ”Asociația Ape fără Plastic din Craiova ne-a fost alături în Săptămâna Apelor, ca de fiecare dată, cu o acțiune de igienizare direct pe luciul apei”
”Cei 17 participanți la acțiune nu au strâns remorci întregi cu deșeuri abandonate în natură, dar cu ajutorul a 3 ambarcațiuni au adunat 20 de saci exclusiv cu deșeuri din apă. Mulțumim încă o dată partenerilor, studenților Facultății de Geografie din cadrul Universității din Craiova, cât și voluntarilor din comunitate pentru implicare și munca depusă!”, au transmis reprezentanții din cadrul programului Cu Apele Curate, prin intermediul unui comunicat publicat pe contul de Facebook.
