Prințul William: ”Băncile ar trebui să investească în natură”

Autor

-

9 aprilie 2021

Băncile pot contribui la schimbarea valului în lupta împotriva crizei climatice, investind mai mult în natură, a spus Prințul William, duce de Cambridge, arată The Guardian.

Prințul William a declarat, în cadrul unui eveniment al Fondului Monetar Internațional și al Băncii Mondiale privind situația de urgență climatică, că trebuie să existe o intensificare semnificativă a investițiilor în proiecte precum reîmpăduriri, dar și oceane mai curate.

Recuperarea ecologică, prin evaluarea naturii și prin investirea în mediul înconjurător

Într-un moment în care băncile comerciale au fost supuse unei presiuni tot mai mari din partea militanților pentru a-și ecologiza practicile de creditare, ducele a spus că Banca Mondială din Washington ar trebui să dea un exemplu.

”Voi, cei de la Banca Mondială și cei de la băncile multilaterale de dezvoltare, cu toții aveți un rol crucial de jucat, susținând o recuperare ecologică, incluzivă și rezistentă de la pandemie, prin evaluarea naturii și punerea ei în centrul activității, precum și prin creșterea investițiilor într-un viitor în care mediul poate prospera”, a declarat Prințul William.

FMI și Banca Mondială s-au reunit în această săptămână pentru a solicita o redresare ecologică în urma pandemiei Covid-19. Astfel, au îndemnat țările bogate să contribuie la finanțarea tranziției către un viitor cu zero emisii de carbon.

Prințul William: ”Trebuie să investim în natură, prin reîmpădurire, agricultură durabilă și menținerea curățeniei oceanelor”

Principalul organism politic al FMI – comitetul internațional monetar și financiar – a declarat, în comunicatul său, că s-a angajat „ferm să abordeze schimbările climatice prin măsuri de accelerare a tranzițiilor către societăți mai ecologice și economii bogate în locuri de muncă, protejând, în același timp, pe cei afectați negativ”.

Ducele, care s-a alăturat tatălui său, prințul Charles, în campaniile pe probleme de mediu, a declarat că investițiile în natură reprezintă doar o „fracțiune din banii cheltuiți pentru lupta împotriva schimbărilor climatice”.

El a adăugat: ”Nu ne putem recupera durabil de la coronavirus, eradicarea sărăciei globale, realizarea de emisii zero sau adaptarea la schimbările climatice, fără a investi în natură. Trebuie să investim în natură, prin reîmpădurire, agricultură durabilă și sprijinirea oceanelor sănătoase … pentru că a face acest lucru este una dintre cele mai rentabile și mai eficiente modalități de abordare a schimbărilor climatice”.

Lidl România aduce pe piață articole de uz casnic realizate din 95% plastic reciclat

Autor

Redacția

-

9 aprilie 2021

Lidl România, în colaborare cu PreZero, Divizia de Mediu a Grupului Schwarz, a introdus în magazinele pe care le deține în țara noastră, începând cu data de 1 aprilie 2021, pentru prima dată în sortimentul său de produse in-and-out, articole de uz casnic realizate din 95% plastic reciclat.

Lidl România și Grupul Schwarz nu se află la prima colaborare. În calitate de Divizie de Mediu, PreZero se ocupă cu gestionarea colectării și reciclării plasticului, ca parte din strategia REset Plastic, iar produsele obținute mai apoi ajung să fie vândute pe rafturile magazinelor deținute de Lidl atât în țara noastră, cât și în alte țări de pe continent.

Lidl și-a impus ca obiectiv pentru viitorul apropiat să folosească cât mai multe materiale plastice reciclate și să reutilizeze astfel materialele reciclabile într-un mod eficient. Fiind utilizat pentru fabricarea multor produse, plasticul are o întrebuințare și ca material de ambalare, fapt pentru care reprezintă o resursă cu un impact ridicat asupra mediului înconjurător.

Conform unui comunicat de presă, Lidl România se orientează către plasticul reciclat și puse la vânzare, în magazinele pe care le dețin la noi în țară, produse de uz casnic realizate din acest material. Procesul de reciclare este coordonat de PreZero, care preia deșeurile de plastic provenite din gospodării, iar acest sunt curățate, mărunțite, iar mai apoi prelucrate în plastic granulat care se folosește la fabricarea de noi produse și articole de calitate înaltă.

Prin alegerea produselor de uz casnic fabricate din plastic reciclat, cumpărătorii români pot opta pentru o alternativă sustenabilă. În același timp, românii au șansa să contribuie activ la conservarea resurselor, dar și la protejarea mediului înconjurător. Conform Lidl România, peste 1.400 de tone de plastic reciclat au fost utilizate deja pentru a fabrica noi produse care au ajuns pe rafturile supermarketurilor Lidl din întreaga lume.

Cei doi parteneri de proiect transmit că întregul proces de reciclare și fabricare de noi produse se desfășoară în Europa, mai ales că Lidl, prin rețeaua sa corporativă, are capacitatea de a acoperi producția completă și să asigure standarde ridicate.

Fotografie de thumbnail via Unsplash / K. Mitch Hodge

Prohibiție generală la pescuit, valabilă până pe 8 iunie

Autor

Redacția

-

9 aprilie 2021

Dacă Republica Moldova interzice pescuitul până la data de 15 iunie, în România, prohibiția generală va dura până pe data de 8 iunie. Decizia are ca scop protejarea peștelui și se va face în funcţie de specie. De asemenea, prohibiția va fi una generală, începând de azi, 9 aprilie.

Prohibiţia generală a pescuitului în România a început, vineri, în habitatele naturale, activitatea de pescuit urmând să fie interzisă şi în apele care constituie frontieră din data de 24 aprilie, se arată în Ordinul de prohibiţie emis de Ministerul Mediului şi cel al Agriculturii, transmite Agerpres.

Excepție de la prohibiție o face pescuitul pe râul Prut, frontieră cu Republica Moldova. În această zonă, pescuitul va fi interzis din data de 24 aprilie.

Cei mai afectați vor fi cei care campau, nu investeau în turism, dar plecau cu saci de pește

Cu toate acestea, interdicția la pescuit la lua final în data de 8 iunie, iar pescarii își pot relua activitatea conform ordinului celor două ministere.

„Există voci care susţin că acest ordin va afecta turismul în Deltă, din cauza prevederilor referitoare la catch and release la somn, crap, ştiucă şi şalău. Pescarii sportivi vin cu respect deosebit faţă de resursa vie şi merg oricum pe acest tip de pescuit, fără a avea nevoie de o reglementare, aşa că turistul cu acest profil nu va fi afectat”, a declarat, pentru AGERPRES, preşedintele Asociaţiei de Management al Destinaţiei Turistice Delta Dunării (AMDTDD), Cătălin Ţibuleac.

De asemenea, Ţibuleac a precizat că vor fi afectați doar turiștii care campau pe malurile Dunării, care nu cheltuiau și care alegeau zone care nu sunt destinate turismului.

Mai mult, preşedintele AMDTDD a criticat faptul că prevederea referitoare la interzicerea reţinerii capturilor din cele patru specii de către pescarii sportivi nu a fost pusă în dezbatere publică şi a precizat că ordinul de prohibiţie nu va afecta decât într-o foarte mică măsură fenomenul turismului în Deltă.

Gunoiul din Parcul Herăstrău a devenit subiect de dispute între Romprest și Administrația Lacuri și Parcuri

Autor

Redacția

-

9 aprilie 2021

Atât Parcul Herăstrău cât și malul lacului din parc au devenit o reală groapă de gunoi. Angajații Romprest au descărcat gunoaiele din niște containere mari, direct pe malul lacului Herăstrău după care s-au făcut nevăzuți. Angajații companiei au plecat cu containerele goale, la câteva momente după ce au aruncat gunoiul.

”Răzbunarea” pe parc, natură și lac ar fi veni ca o consecință, bazată pe faptul că nu ar mai exista, de câteva luni, un contract între Romprest și Administrația „Parcuri și Lacuri”.

Fotografiile au fost făcute în această dimineață în Parcul Regele Mihai I, fostul Herăstrău. Potrivit martorilor, containerele, pline de gunoaie, au fost vărsate pe marginea lacului de angajații firmei Romprest.

După ce pozele au ajuns pe rețelele de socializare, angajatii Romprest au revenit în jurul orei 14:00 cu două pubele mari și au început să strângă deșeurile, precizează Știrile Pro TV.

Angajat Romprest: “Le adunăm. Nu știu cum au ajuns aici”.

Dar după nici o oră, când pubelele s-au umplut, cei câțiva muncitori au abandonat restul gunoaielor și au plecat. Cel care îi coordona de pe margine a luat-o la goană când a văzut camera de filmat, a mai precizat sursa citată.

A fost demarată o anchetă de către comisarii Gărzii de Mediu, Viorel Tufeanu declarând că vor exista investigații și determinări de contaminare a solului și acumulărilor de apă.

Vitalie Cojocari, reporter Pro TV: “Din fericire camera nu poate să redea mirosul pestilențial din zona acestor deșeuri. Acum, comisarii Gărzii de Mediu au deschis sacii menajeri și vor să-și dea seama de unde au ajuns gunoaiele în zonă, de la oamenii care se plimbă pe aleele din parc sau de la restaurantele de pe marginea lacului”.

Amendă în valoare de 100 de mii de lei pentru cine va fi găsit vinovat

De asemenea, reprezentanții Gărzii de Mediu au precizat că restaurantele ar trebui să aibă contract direct cu o firmă de salubritate, fapt pentru care și localurile din zonă vor fi verificate.

Oficial, Administrația Lacuri și Parcuri nu a transmis un punct de vedere referitor la scandalul gunoaielor din parc.

Surse din cadrul instituției susțin, însă, că au rămas fără contract cu firma de salubritate Romprest, după ce Compania Municipală de Parcuri, care face parte din Holdingul Primăriei, a rămas fără buget pentru că urmează să fie desființată, mai menționează Știrile Pro TV.

Cu toate acestea, Romprest a precizat că fostul contract de evacuare a gunoiului a expirat în februarie anul acesta. De asmenea compania a notificat Administrația Lacuri și Parcuri despre faptul că respectivele containere vor fi retrase.

Potrivit Gărzii de Mediu, Administrația Lacuri și Parcuri a fost amendată, anul trecut, cu 40.000 de lei după un incident asemănător care a avut loc în parcul Cișmigiu. Acum, amenzile pot urca până la 100.000 de lei, dacă vor fi găsiți vinovații.

Fântânele-Cogealac, cel mai mare parc eolian pe uscat din Europa, și-a schimbat proprietarul

Autor

Redacția

-

9 aprilie 2021

Fântânele-Cogealac — Imagine via Unsplash / Marcel Straus

Macquarie Infrastructure and Real Assets (MIRA) a finalizat tranzacția prin care au fost achiziționate activele românești scoase la vânzare de CEZ Group. Tranzacția a cuprins un număr total de șapte companii românești, printre care se numără și rețeaua de distribuție a energie electrice, rețeaua de furnizare de electricitate, dar și cel mai mare parc eolian pe uscat de pe continent, de la Fântânele-Cogealac.

Acordul pentru această tranzacție a fost semnat în luna octombrie 2020, iar achiziția a fost aprobată atât de Comisia Europeană, prin Direcția Generală de Concurență, cât și de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) din România. Înainte de semnarea tranzacției, parcul eolian Fântânele-Cogealac era deținut de societățile Ovidiu Development și Tomis Team.

Începând cu data de 31 martie 2021, companiile Distribuție Energie Oltenia, Ovidiu Development, Tomis Team, MW Team Invest, CEZ Vânzare, TMK Hydroenergy Power și CEZ România și-au schimbat astfel proprietarul. Macquarie Infrastructure and Real Assets (MIRA) este cel mai mare administrator de infrastructură la nivel internațional și face parte din Macquarie Group, nume care se regăsește printre primele zece companii din Australia în funcție de capitalizarea de piață.

Cu o experiență vastă în domeniul administrării infrastructurii de energie electrică, Macquarie Infrastructure and Real Assets (MIRA) reprezintă un investitor pe termen lung, cu un rol esențial la nivel mondial. MIRA deține, la nivel internațional, în momentul de față, peste 200.000 de kilometri de rețele de distribuție a energiei electrice, dar și o capacitate de energie regenerabilă de 12.5 GW, în țări ca Austria, Finlanda, Australia, Spania și Statele Unite ale Americii.

Leigh Harrison, director al Macquarie Infrastructure and Real Assets (MIRA) EMEA, a declarat că este nevoie de o infrastructură mai puternică și mai sustenabilă de energie pentru a se facilita electrificarea în creștere a României, dar și tranziția sa către o economie cu emisii scăzute de carbon. Afacerea în domeniul infrastructurii esențiale din acest portofoliu joacă un rol importat în transformarea sistemului energetic din România, a mai adăugat directorul MIRA.

Toate operațiunile și contractele celor șapte companii românești vor rămâne valabile și neschimbate pentru clienți, angajați și parteneri de afaceri, a mai transmis Macquarie Infrastructure and Real Assets (MIRA).

Fotografie de thumbnail via Unsplash / Marcel Straus

FOTO/VIDEO. Peste 70 de containere încărcate cu deșeuri au fost descoperite în Portul Constanța Sud Agigea

Autor

Redacția

-

9 aprilie 2021

deșeuri, Constanța — Imagine via Poliția de Frontieră Română

Două societăți comerciale din Prahova și București care efectuau activități de import ilegal de deșeuri în țara noastră au fost identificate în urma unor activități informative desfășurate de Poliția de Frontieră și Garda de Coastă. Mărfurile ar fi fost declarate în fals la autoritatea vamală ca fiind resturi plastice, produse de uz casnic uzate, însă în realitate s-au dovedit a fi deșeuri inutilizabile, conform unui comunicat de presă emis de Poliția de Frontieră.

Astfel, în ziua de miercuri, 7 aprilie 2021, agenți din cadrul Poliției de Frontieră și Garda de Coastă Constanța, alături de comisari din partea Gărzii de Mediu Constanța și Biroului Vamal de Frontieră Constanța, coordonați de un procuror de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, au efectuat un control fizic a cinci containere descărcate de pe o navă, pavilion Liberia, aflată în Portul Constanța Sud Agigea.

Containerele încărcate din Germania, cu mărfuri provenite de la o societate din Belgia, conțineau deșeuri lemnoase, deșeuri metalice, dar și deșeuri periculoase, precum acumulatori sau scule electrice uzate, cu toate că în documentele de însoțire a mărfii figura că ar conține produse din material plastic.

Contactat de Știrea Verde, purtătorul de cuvânt al Gărzii de Coastă, comisarul-șef de poliție Petrișor Irimia, întrebat dacă se întâmplă frecvent să fie descoperite astfel de transporturi ilegale de deșeuri în porturile de la malul Mării Negre, a declarat:

„În anul 2021 este al doilea caz de transport ilegal de deșeuri descoperit de lucrătorii Poliției de Frontieră. Referitor la anul 2020, au fost identificate alte șapte importuri de deșeuri”.

Tot în ziua de miercuri, 7 aprilie 2021, agenți din cadrul Poliției de Frontieră, în colaborare cu Garda Națională de Mediu, Biroul Vamal de Frontieră Constanța Sud și Comisariatul Județean pentru Protecția Consumatorilor Constanța, sub coordonarea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, au efectuat un control fizic asupra unui container descărcat de pe o navă, pavilion Liberia, încărcat din Canada.

În urma verificărilor efectuate de autorități s-a constatat că și în acest caz au fost utilizate și prezentate la autoritatea vamală documente false în care se figura că respectivul container ar fi fost încărcat cu articole de uz gospodăresc uzate. În realitate, containerul sosit din Canada conținea deșeuri inutilizabile de natură diversă.

În ambele cazuri s-a luat măsura nepermiterii intrării pe teritoriul României de către comisari din partea Gărzii de Mediu Constanța, conform informațiilor publicate de Garda de Coastă. Poliția de Frontieră continuă cercetările sub coordonarea unui procuror de caz din partea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de folosire de acte nereale, dar și de import ilegal de deșeuri cu încălcarea dispozițiilor legale în domeniu.

Sursa citată menționează că întreaga cantitate de deșeuri urmează să fie returnată la expeditor. Cercetările efectuate în Portul Constanța Sud Agigea au dus la descoperirea a altor 50 de containere încărcate cu deșeuri transportate ilegal în țara noastră, iar în ziua următoare alte 15 containere au fost depistate de autorități după ce au fost descărcate de pe navele sosite în portul din Marea Neagră.

Imagine de thumbnail via Poliția de Frontieră Română

Baia de Aramă: un oraș turistic, acoperit cu 20 de tone de gunoi

Autor

Redacția

-

9 aprilie 2021

Peturi, cutii de bere, gunoi și deșeuri: toate reprezintă o ”colecție” rușinoasă adunată în urma unei acțiuni de curățare din orașul Baia de Aramă. Cantitatea de gunoi este uriașă, mai precis 20 de tone.

Revoltați, localnicii afirmă că nu au mai văzut așa ceva, concluzionând că rușinea este împărțită, ”de la cel mai mic, la cel mai mare.”

Localnică: “Să le fie rușine, credeți-mă. Rușine de la ăl mai mic la ăl mai mare”.

Reporter: “Celor care aruncă?”.

Localnică: “Da, de la cel mai mic, la cel mai mare. Sincer, e dezastru. Nu am crezut așa ceva”.

Baia de Aramă a ajuns la un ”apogeu al gunoaielor”

Cei implicați în acțiunea de curățenie au reușit să adune cantitatea enormă de mizerie, mai ales pentru că zona are un potențial turistic ridicat.

Astfel, câteva zeci de localnici, autorități și comisari ai Gărzii de Mediu au luat la pas malurile râului Motru, acolo unde în fiecare iarnă se adună grămezi de gunoaie, arată Știrile Pro TV.

S-au făcut verificări nu doar în centrul orașului, ci și în zonele periferice. Concluzia: gunoaiele acoperă natura, spațiul verde abia se întrevede, iar mizeria predomină.

Localnicii descriu că s-a ajuns la un ”apogeu al gunoaielor”, explicând cum multe persoane vin cu mașina personală și se descotorosesc de gunoi, evitând tomberoanele amplasate.

”E rușinos pentru oraș, dar oamenii sunt de vină”

Localnic: “Sunt foarte multe peturi, cutii de bere, tot felul de mizerii și resturi. Se vede clar că au fost aruncate la grămadă, că le-a descărcat cineva aici”.

Localnic: “E rușinos pentru oraș. E rușinos, dar sperăm că facem bine”.

Reporter: “Dar tot oamenii sunt de vină…”.

Localnic: “Da, noi toți, nu doar unii, toți”.

În speranța că turismul nu va fi afectat, primarul din Baia de Aramă a afirmat că acțiunea reprezintă un exemplu, că este nevoie de educație, de un comportament civilizat, comportament care există în multe alte țări.

În același timp, Cătălin Tutilescu, șef Garda de Mediu Mehedinți a declarat că orașul, curat acum, își așteaptă turiștii. De asemenea, acesta a adăugat că speră ca oamenii să înțeleagă că se face un efort colosal pentru a curăța această zonă și că fiecare trebuie să sprijine acest efort.

Apele Române au aplicat amenzi de 145.000 de lei în perioada 5-7 aprilie, în urma unor controale

Autor

Redacția

-

8 aprilie 2021

Inspectorii Administrației Naționale Apele Române au intensificat controalele la nivelul celor 11 bazine hidrografice, iar toți cei care încalcă legea riscă sancțiuni de până la 80.000 de lei, se arată într-un comunicat de presă emis de instituție pe pagina de Facebook. Astfel, în perioada 5-7 aprilie 2021, inspectorii din partea Apelor Române au aplicat amenzi în valoare de 145.000 de lei în urma a trei controale desfășurate pe teritoriul țării noastre.

O societate comercială care exploata agregate minerale în afara perimetrului autorizat a fost sancționată contravențional, pe 7 aprilie, de către inspectorii Apele Române Someș-Tisa cu o amendă în valoarea de 75.000 de lei. Perimetrul era amplasat în albia majoră a râului Someș, în localitatea Pomi, din județul Satu Mare. În cazul acestei spețe, suprafața de teren exploatată ilegal a fost delimitată cu ajutorul aparaturii GPS.

Pe 6 martie, inspectorii din partea instituției au constatat că ape uzate neepurate au ajuns în albia și pe malul râului Ciorogârla, afluent al râului Sabar, din județul Ilfov, iar SC Apă Canal Ilfov SA a fost amendată cu suma de 40.000 de lei. O vidanjă care descărca ape uzate neepurate în canalul limitrof al stației de epurare, care aparține operatorului de apă și canalizare din orașul Măgurele, a fost surprinsă de inspectorii Apele Române Argeș-Vedea în timpul unui control desfășurat în colaborare cu Poliția Măgurele.

Pe 5 aprilie, un cetățean din comuna 23 August, din județul Constanța, care a fost observat în timpul verificărilor efectuate în teren de reprezentanți din partea Sistemului de Gospodărire a Apelor (SGA) Constanța că arunca dintr-o autoutilitară deșeuri provenite din demolări pe malul cursului de apă Tatlageac Mare, a fost sancționat contravențional cu o sumă de 30.000 de lei.

Cetățeanul a fost identificat de către Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor din cadrul autorității județene, respectiv Instituția Prefectului Constanța, întrucât Apele Române nu au atribuții în acest sens, fapt pentru care persoana în cauză a primit prin poștă înștiințarea că a fost amendat cu 30.000 de lei.

În cadrul aceluiași control s-a constatat și existența unui depozit de pământ în exces aparținând primăriei, ocazie cu care inspectorii din partea Apele Române au impus îndepărtarea de urgență a depozitului, igienizarea și nivelarea zonei, cu condiția să nu fie afectată albia minoră a cursului de apă din locație.

Fotografie de thumbnail via Facebook / Apele Române

Poluarea atmosferică obligă Nepalul să își închidă școlile. Kathmandu, printre cele mai poluate orașe din lume

Autor

Redacția

-

8 aprilie 2021

Nepal, poluare — Imagine via Unsplash / Justin Bautista

Autoritățile din Nepal, țara situată la cea mai mare altitudine din lume, au hotărât închiderea tuturor unităților de învățământ din cauza poluării atmosferice, această decizie fiind luată în premieră pentru statul din sudul Asiei. Capitala Nepalului, Kathmandu, este în momentul de față învăluită într-un nor dens de particule și se află pe unul dintre primele locuri în clasamentul celor mai poluate orașe din lume.

Conform unui articol publicat de Agerpres, care citează AFP, purtătorul de cuvânt al Ministerului Educației, Deepak Sharma, transmite că decizia de închidere a unităților de învățământ din întreaga țară este valabilă până pe 9 aprilie 2021. Este pentru prima dată când școlile și toate celelalte instituții cu activitate în domeniul educației se închid în Nepal din acest motiv. Indicele calității aerului a ajuns, în Nepal, și la valori de peste 300, a mai adăugat Deepak Sharma.

În urma acestei decizii istorice, Guvernul din Nepal a transmis un mesaj către populație cu privire la poluarea atmosferică și a îndemnat cetățenii să rămână în case pe cât de mult posibil și să evite zonele în care se desfășoară activități de construcții sau de incinerare a deșeurilor.

Poluarea atmosferică, transmit numeroși experți în domeniu, are ca o principală cauză incendiile forestiere din mai multe regiuni ale țării, dar și condițiile meteorologice din perioada recentă.

Dincolo de închiderea unităților de învățământ, poluarea atmosferică din Nepal a dus și la închiderea aeroportului din Kathmandu și perturbarea a numeroase zboruri interne și internaționale. Decizia a fost luată după ce vizibilitatea a scăzut sub 1.000 de metri.

Nepalul sau Republica Federală Democratică Nepal este un stat localizat în sudul Asiei, chiar în inima munților Himalaya, situat la cea mai mare altitudine din lume și aflat între două țări uriașe ca întindere, și anume India la sud și China la nord. Clima țării, influențată de altitudine, este în sud tropical-musonică, subtropicală în depresiunea centrală și temperată și rece în Himalaya Înaltă.

Fotografie de thumbnail via Unsplash / Justin Bautista

Oradea: jocuri ilegale de paintball, într-o pădure protejată

Autor

Redacția

-

8 aprilie 2021

Paintball, un joc aparent banal, dar un joc care depinde foarte mult de terenul interior sau exterior. Paintball este și un sport la care jucătorii participă individual sau în echipă.

Scopul jocului este eliminarea adversarilor prin marcarea lor cu capsule-proiectil din gelatină umplute cu un amestec colorat pe bază de apă (denumite paintballs – bile cu vopsea).

Aceste proiectile sunt propulsate cu ajutorul unor arme cu aer comprimat, denumite marcatoare sau arme de paintball.

Paintball este un sport, iar un sport nu ar trebui să distrugă mediul

Un fapt important: la paintball se folosesc, în medie circa 2.000 de bile de diferite culori, cu diferiţi pigmenţi. Acești pigmenți nu se curăță cu apă rece, ci doar la temperaturi de peste 40 grade C.

De data aceasta, ”împușcăturile” s-au putut auzi într-o pădure de lângă Oradea. O firmă care organizează jocuri de paintball în pădurea din Săldăbagiu de Munte, de lângă Oradea, a fost sancţionată de comisarii de mediu bihoreni. Aceștia au constatat că firma își invita clienţii într-o zonă protejată. De asemenea, organizatorii nu dețin acordul Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate (ANANP).

Desigur, totul a pornit de la o sesizare, comisarii de mediu făcând un control în aria respectivă. Astfel, a fost constatat faptul că firma responsabilă a ales să îşi desfăşoare activitatea în situl Natura 2000 ROSCI0267 Valea Roşie, întins în pădurea dintre Săldăbagiu de Munte şi Husasău de Criş.

Sancțiune: avertisment, interzicerea activității, dar și…curățarea urmelor de vopsea

”Pentru această activitate sportivă este obligatorie obţinerea acordului administratorului ariei naturale protejate ANANP – structura teritorială Bihor”, a transmis miercuri, prin comunicat, Garda de Mediu Bihor.

Deznodământ: din cauza faptului că firma nu a avut autorizație, jocurile au fost oprite. Firma a fost sancţionată cu avertisment şi nu mai poate desfăşura jocuri de paintball în pădurea protejată, dacă nu intră în legalitate.

Mai mult, o altă ”sancțiune” a fost curățarea urmelor de vopsea din pădure.