Primăria Parisului pare depășită de situația cu șobolanii, așa că a venit cu o nouă soluție. Pe lângă achiziționarea de „mii de coșuri de gunoi noi” și capcane letale, primăria a inventat ceva nou. Acum se mizează pe „prevenire” și „verbalizare” a locuitorilor. Primarul Parisului, Anne Hidalgo, va înființa un grup de lucru pe „coabitare” cu aceste animale. „Se pune problema conviețuirii”, a declarat în cadrul consiliului de la Paris Anne Souyris. Ca răspuns la o întrebare a primarului LR din arondismentul 17 Geoffroy Boulard. Acesta i-a cerut „un plan mai ambițios de luptă împotriva proliferării șobolanilor”.
Comisie pentru conviețuire
„Am hotărât, împreună cu primarul, recent, să formăm și o comisie pe problema (…) această conviețuire”. Cu scopul „să fie atât cea mai eficientă, cât și să facem în așa fel încât să nu fie de nesuportat pentru parizienii”, a declarat consilierul. Asociația de apărare a animalelor Paris Animals Zoopolis, care solicită „metode neletale”, a salutat acest anunț pentru AFP. Șobolanii„nu sunt o problemă de sănătate publică”. Cazurile de transmitere a leptospirozei prin mușcătură pot viza doar colectorii de gunoi. Care pot beneficia de un vaccin, a spus Anne Souyris. Cu toate acestea, „asta nu înseamnă că ar trebui să lăsăm șobolanii să cutreiere orașul”, a adăugat ea.
O „teamă anormală, nejustificată”
Geoffroy Boulard a fost șocat de aceste declarații. Și de faptul că există un obiectiv de a „lupta împotriva prejudecăților. Pentru a ajuta mai bine coexistă parizienii cu șobolanii. Prezența acestor rozătoare la suprafață dăunează calității vieții parizienilor” a mai spus el. Și șederea celor „44 de milioane de vizitatori” anual, a argumentat el. Aleasa ecologistă Douchka Markovic, care a provocat o dezbatere în 2022 cerând să se favorizeze termenul de „șobolani rânduri”. Mai puțin peiorativ după ea, a subliniat că aceștia sunt „utili” în ecosistemul lor și a denunțat o „teamă anormală, nejustificată” a unora de şobolani.
Comisia Europeană a publicat, publicat joi, 8 iunie, un raport de alertă timpurie privind deșeurile. Optsprezece țări membre UE riscă să nu atingă, până în 2025, respectiv, 2035, obiectivele principale ale UE privind reciclarea. România se află, și ea, printre ele.
Primul dintre obiectivele menționate vizează pregătirea pentru reutilizare și reciclare a deșeurilor municipale. Al doilea are în vedere reciclarea deșeurilor de ambalaje. România ar trebui să atingă cele două obiective până în 2025. Un alt obiectiv, pe care ar trebi să îl îndeplinească până în 2035,este legat de depozitarea deșeurilor municipale. Din păcate, pînă în prezent, România a făcut progrese insuficiente în cele trei domenii, arată Comisia Europeană.
Foto: CE
Atingerea acestor obiective este esențială pentru crearea unor piețe funcționale ale materialelor reciclate în UE, se arată în raport
Transformarea deșeurilor în resurse este esențială pentru tranziția către o economie în care să conteze și mediul. Aceasta se vrea a fi mai curată, neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei și circulară. Reutilizarea și reciclarea creează locuri de muncă la nivel local. Pe lângă asta, ele impulsionează inovarea, atenuează presiunile asupra resurselor naturale și reduc dependența de materiile prime din import.
2020 a văzut o rata de reciclare a deșeurilor municipale de 13,7%, în România. Obiectivul UE este de peste 55%, până în 2025. Îngrijorătoare este și rata de eliminare prin depozitare a deșeurilor municipale. Aceasta era de 74,3%, raportat la obiectivul UE de sub 10% până în 2035. Rata de reciclare a deșeurilor de ambalaje era de 39,9%. Acesta pare a fi cel mai realizabil obiectiv UE, de peste 65% până în 2025.
Foto: CE
România, în urmă, în ciuda finanțărilor primite pentru dezvoltarea infrastructurii pentru reciclare
Calitatea datelor referitoare la reciclarea deșeurilor de ambalaje este, și ea, deficitară, conform CE. Infrastructurii deșeurilor i s-au alocat finanțări însemnate, sa arată în raport. Cu toate astea, mai sunt necesare îmbunătățiri semnificative pentru a aduce gestionare deșeurilor din România în conformitate cu ierarhia europeană.
Provocări și oportunități pe piața reciclării
CE vorbește despre probleme privind implementarea limitată a politicii administrației centrale la nivel local. Infrastructura insuficientă de colectare separată și de tratare a biodeșeurilor și a deșeurilor de ambalaje este o altă provocare.
Foto: CE
Există oportunitatea, totuși, de a îmbunătăți colaborarea instituțională. De asemenea, părțile interesate pot să își asume, oricând, un grad mai mare de răspundere.
Recomandările CE pentru autoritățile române
Raportul CE conține un set de recomandări care ar putea ajuta ca obiectivele să poată fi îndeplinite. Sprijinirea sistemelor de pregătire pentru reutilizarea deșeurilor municipale și de reutilizare a ambalajelor este unul dintre ele. Implementarea unor instrumente economice cum ar fi schemele de plată în funcție de cantitatea de deșeuri generată („pay-asyou-throw” – PAYT) este o altă sugestie inovativă.
Foto: CE
Avem și exemple de bună practică!
Un sistem unitar de trasabilitate și colectare a datelor privind deșeurile va fi lansat în 2023. Acesta va încorpora și deșeurile de echipamente electrice și electronice, dar și date privind bateriile. Scopul este de a permite o verificare fiabilă a datelor referitoare la gestionarea deșeurilor.
România a instituit asociații de dezvoltare intercomunitară (ADI-uri), alcătuite practic din toate municipalitățile românești. O astfel de cooperare duce la economii de scară și la o colectare și o tratare mai eficiente ale deșeurilor. Ea încurajează, totodată, investiții semnificative din fondurile structurale în infrastructura de gestionare a deșeurilor la scară largă.
Foto: CE
„Comisia sprijină statele membre să își îmbunătățească performanța în materie de gestionare a deșeurilor prin fonduri europene, asistență tehnică, îndrumări și alte instrumente,” se arată în raport
Raportul de alertă timpurie pentru România este rezultatul unei evaluări a tuturor statelor membre. Aceasta a fost efectuată de Comisie în concordanță cu normele UE privind deșeurile, se arată în raport. Ea este rezultatul unui proces colaborativ și transparent, în care au fost implicate Agenția Europeană de Mediu și autoritățile naționale.
Cu săptămâni înainte de cea de-a 130-a aniversare a sa, compania Hurtigruten Norvegia și-a dezvăluit planurile pentru primul său vas de croazieră cu emisii zero. Nava urmează să fie lansată la apă în 2030, anunță compania, într-un comunicat de presă.
Proiectul eco a fost anunțat, inițial, în martie 2022, sub numele de „Sea Zero”
Prima inițiativă de acest fel, aceasta se dorește a fi cel mai eficient vas de croazieră din lume. Planurile sunt produsul cercetărilor întreprinse de Hurtigruten Norvegia, împreună cu consorțiul său de 12 parteneri maritimi, și institutul de cercetare SINTEF. Aceștia și-au unit forțele în a încerca să își atingă țelul: călătoriile maritime fără emisii. Sarcina lor a fost, astfel, de a dezvolta soluții tehnologice eficiente din punct de vedere energetic, dar și neutre din punct de vedere al emisiilor de carbon.
Compania plănuiește să fabrice și nave mai mici, construite la comandă
Acestea ar lăsa o amprentă pozitivă cu zero emisii atât pe mare, cât și pe uscat. Planurile nu se opresc la prima navă ce va fi gata, în 2030. Intenția companiei este de a înlocui întreaga flotă Hurtigruten în nave cu emisii zero, a comunicat aceasta. Momentan, doar 0,1% dintre navele din întreaga lume utilizează în prezent tehnologie cu emisii zero. Proiectul Hurtigruten Norvegia își propune, așadar, să îmbunătățească drastic recordul de durabilitate al industriei de croaziere și viitorul călătoriilor.
Foto: Hurtigruten Norway
Navele viitorului vor fi electrice și echipate cu baterii care se încarcă în port
Nava combină soluții de baterie de 60 de megawați/oră cu tehnologia eoliană. Compania promite că aceasta va prezenta îmbunătățiri unice și soluții la consumul de energie actual al vaselor de croazieră. Printre acestea se află pânze retractabile cu panouri solare, manevre de inteligență artificială, elice contra-rotante și multiple propulsoare retractabile. Tehnologiile suplimentare includ lubrifierea cu aer, dar și acoperirea avansată și curățarea proactivă a corpului navei.
Nivelurile bateriei vor fi afișate pe părțile exterioare ale navei. Podul, de unde căpitanul și echipajul său conduc nava, este de așteptat să se reducă semnificativ în dimensiune, datorită îmbunătățirilor aduse de AI. Dimensiunea și aspectul ei vor mima mima cabina unui avion, arată compania.
Oaspeții vor juca un rol cheie în reducerea la minimum a consumului de energie. Printr-o aplicație mobilă interactivă, aceștia vor putea opera ventilația ultramodernă a cabinei. Ei își vor putea și măsura, cu ajutorul ei, propriul consum de apă și energie.
Cum va arăta noua navă eco?
Ambarcațiunea va avea 135 de metri lungime. Ea va fi dotată cu 270 de cabine care vor găzdui 500 de oaspeți și 99 de membri ai echipajului. Vaporul va avea, de asemenea, o cală de transport a mărfurilor și mașinilor.
Cele trei platforme cu aripi retractabile, autonome, vor cuprinde 1500 m² (16.146 ft²) de panouri solare. Suprafața totală a velaturilor va fi de 750 m² (8.073 ft²). atingând o înălțime maximă de 50 m (164 ft) atunci când sunt complet extinse.
Foto: Hurtigruten Norway
Nava de croazieră modernă va avea un consum de energie redus cu 50%
Sea Zero a intrat acum într-o fază de doi ani în care tehnologiile propuse vor fi încercate, testate și dezvoltate în continuare. Faza actuală de cercetare și dezvoltare se concentrează, de exemplu, pe producția de baterii și tehnologia de propulsie. De asemenea, se lucrează și la designul carenei și deezvoltarea de practici durabile care reduc consumul de energie la un minim absolut. Se pune accent și pe dezvoltarea de noi tehnologii pentru operațiunile hoteliere la bord. Pasul este crucial pentru succesul proiectului. În momentul de față, acestea pot fi responsabile pentru până la 50% din consumul total de energie al unei nave de croazieră. Scopul este o reducere a consumului de energie cu 50%, în comparație cu navele actuale ale companiei
Consorțiul a împărtășit concluziile-cheie, după primul său an de cercetare
„Când am anunțat inițial proiectul „Sea Zero” în urmă cu peste un an, ne-am confruntat cu provocarea de a nu ști ce tehnologii ne vor fi disponibile în 2030. Sarcina noastră a fost să deschidem calea pentru noi inovații și să le îmbunătățim pe cele existente, aliniați cu obiectivele noastre de sustenabilitate. Deși unele dintre aceste tehnologii au atins un stadiu relativ avansat, ele necesită încă cercetare și dezvoltare dedicate pentru a asigura implementarea cu succes în contextul maritim. Pe de altă parte, anumite tehnologii sunt încă în dezvoltare timpurie și necesită cercetare fundamentală și testare amănunțită. În urma unui studiu riguros de fezabilitate, am identificat cele mai promițătoare tehnologii pentru viitoarele noastre nave de croazieră inovatoare. Ne angajăm să livrăm o navă care să le depășească pe toate celelalte în ceea ce privește eficiența energetică și durabilitatea în doar câțiva ani”, a declarat Hedda Felin, CEO Hurtigruten Norvegia.
În prezent, Fundația face analize în teren pentru a identifica cele mai propice locuri pentru repopoulare. Se identifică cele mai bune condiții care pot constitui un habitat pentru vulturi.
În ultimii ani, Fundația „Conservation Carpathia” a reintrodus zimbrul în Munții Făgăraș. Zeci de exemplare au fost eliberate în UAT-urile Nucșoara, Lerești și Rucăr. În plus, în sudul Munților Făgăraș a fost reintrodus și castorul, cunoscut în tradiția populara românească sub denumirea de breb.
Vulturii au dispărut în urmă cu un secol
Vulturii au dispărut complet din Munții României în rumă cu aproximativ 100 de ani. De curând, au existat semnale că pe teritoriul țării au revenit vulturul bărbos și zăganul. Au existat până și reveniri de vulturi pleșuvi în țara noastră.
PlayTech a scris în 2019 despre un exemplar de vultur pleșuv surprins în gospodărila unui locuitor din Focșani. Un alt exemplar a mai fost identificat în Dâmbovița, iar un altul în Gorj, după cum reiese și din filmările de mai jos.
În Munții Făgăraș, dar și în alte masive montane, mai trăiește acvila. Este tot o specie de pasăre răpitoare de talie mare și este amenințată cu dispariția. De asemenea, pe valea Dunării și în Deltă se remarcă și codalbul. Potrivit estimărilor, doar 20-25 de perechi de codalb mai viețuiesc în țara noastră.
Vulturul a dispărut din România în prima parte a secolului trecut, anterior fiind întâlnită în Carpați și Dobrogea. Este cea mai mare pasăre răpitoare din Europa. Lungimea corpului este de 100–115 cm., iar greutatea ajunge la 14 kilograme. Anvergura aripilor vulturului este de 220–290 cm.
În prezent, vulturul cuibărește în Spania continentală și insula Mallorca din Baleare. Totodată, poate fi întâlnit și în Turcia, țările din Caucaz, Grecia, Bulgaria și Portugalia. Specia a fost reintrodusă și în Franța.
Tanczos Barna a explicat într-o postare pe facebook faptul că România nu va fi afectată de dezastrul din Ucraina. Este vorba despre distrugerea barajului de pe Nipru, despre care ministrul spune că nu va ajunge în zona țării noastre. Una de petrol de pe Nipru, potrivit ministrului nu va polua Marea Neagră din dreptul României. „În acest moment, partea ucraineană întâmpină o serie întreagă de dificultăţi. Este dificilă monitorizarea zonei din cauza minelor marine purtate de apă. Însă Marea Neagră este departe de această poluare. Specialiştii români fiind de părere că este puţin probabil ca poluarea să ajungă în Marea Neagră. Cel puțin nu în scurt timp sau în cantităţi semnificative.
Ucrainienii spun că vor notifica România dacă vor constata pericol de poluare
Am primit asigurări de la ministrul ucrainean al Protecţiei Mediului că, dacă în urma monitorizării evoluţiei fenomenului se va constata că poluarea reprezintă un pericol real pentru Marea Neagră, partea română va fi notificată cu celeritate pe canalele diplomatice”, a spus ministrul Tanczos. Fenomenul și toate urmările sunt monitorizate îndeaproape de ucrainieni. Barajul centralei ucrainiene a fost distrus marți dimineață. Ucrainienii spun că rușii l-ar fi distrus, în timp ce Kremlinul arată cu degetul către Ucraina.
Catastraofă ecologică de dimensiunile Cernobîl
Indiferent care dintre cele două state a făcut acest lucru a fost provocată una dintre cele mai mari catastrofe spun specialiștii. Pe lângă inundațiile care au dus la evacuarea a mii de oameni, solul s-ar putea deșertifica pe alocuri. Specialiștii au catalogat ceea ce s-a întâmplat în Ucraina ca fiind cea mai mare catastrofă ecoloică după Cernobîl. Mai ales că în râul Nipru au ajuns foarte multe tone de petrol care pot fi transportate către Marea Neagră. De aici și îngrijorările românilor cu privire la situație.
Petre Daea pornește o nouă cruciadă. S-a lăsat de persecturarea cormoranilor, în vizorul lui sunt acum ciorile. Asta pentru că fermierii s-au plâns ministrului de faptul că păsările le distrug culturile. La o discuție cu fermierii, ministrul a fost clar: „după cormorani, ciorile trebuie urmărite! Da, da! Pentru că fac rău culturilor și trebuie să ne gândim bine.” Cu toate acestea fermierii au replicat că se poate mări adâncimea unde plantează semințele, dar nici asta nu ar fi o soluție. „Păi ce, vrei să o bagi la 1,5 m sub pământ? Nu mai iese porumbul… Nu, Nu! O să vorbesc cu ministrul Mediului să ne armonizăm poziția astfel încât interesul țării să primeze”, a mai spus ministrul.
Unii fermieri cred că sunt prea radicale măsurile
Nici fermierii nu sunt foarte convinși că măsurile ar trebui să fie atât de radicale. Asta pentru că unii spun că au întâmpinat problem. Alții spun că declarațiile sunt uşor exagerate. „Sunt o problemă pentru agricultori în sensul că scoate semințele și distruge plantele tinere. Foarte mulți, cel puțin din Bărăgan, foarte mulți agricultori au avut această problemă. În loc să aibă 50 de mii de plante au ajuns la 30 și ceva de mii”. Acestea au fost declarațiile lui Ion Cioroianu, prim-vicepreședinte Asociația Fermierilor din România. „În ceea ce privește cioara de sămănături, ea poate să ia un rând de floarea soarelui și să îl ducă până la altul. Dar nu sunt atâtea ciori încât să distrugă 50 de hectare de porumb doar prin atacul de cioară…”. A spus și Adam Lucian, Director Asociația Producătorilor de Cereale și Plante Tehnice.
Riscăm infrigiment dacă ucidem prea multe ciori
Un fermier spune că o soluție ar fi însămânțarea porumbului și florii soarelui la 10-11 centimetri, deci mai adânc decât până acum. În acest moment, Ministerul mediului a dat o dispensă prin care să fie ucise 500.000 de ciori. Vorbim despre cioara grivă, stăncuța și cea care, potrivit agricultorilor face cele mai multe pagube, cioara cea de semănătură. Doar că există o problemă. Ornitologii avertizează că ciorile sunt aproape de populația minimă. Mai ales că sunt protejate la nivel European și riscăm procedura de infrigiment.
Aprilie și mai sunt de obicei cele mai calde luni ale anului în Asia de Sud-Est. Asta pentru că temperaturile cresc înainte ca ploile musonice să aducă o oarecare ușurare. Dar în acest an, au atins niveluri nemaiîntâlnite. Până acum în majoritatea țărilor din regiune, inclusiv în hotspot-urile turistice Thailanda și Vietnam. Thailanda a cunoscut cea mai fierbinte zi din istorie la 45,4 grade Celsius (114 grade Fahrenheit) pe 15 aprilie. În timp ce vecinul Laos a depășit 43,5 grade Celsius (110 grade Fahrenheit) pentru două zile consecutive în mai. Iar recordul din toate timpurile din Vietnam a fost doborât în începutul lunii mai cu 44,2 grade Celsius (112 grade Fahrenheit).
Cel mai brutal val de căldură fără sfârșit
Aceste analize au fost furnizate de stațiilor meteo unde lucrează un reputat istoric meteorologic Maximiliano Herrera. Herrera l-a descris drept „cel mai brutal val de căldură fără sfârșit” care a continuat până în iunie. Pe 1 iunie, Vietnam a doborât recordul pentru cea mai fierbinte zi de iunie din istorie cu 43,8 grade Celsius (111 grade Fahrenheit) – cu 29 de zile din lună mai departe. Într-un raport recent al World Weather Attribution (WWA), a declarat că valul de căldură din aprilie din Asia de Sud-Est a fost un eveniment o dată la 200 de ani care ar fi fost „practic imposibil” fără schimbările climatice cauzate de om. Umiditatea, pe lângă temperaturile extreme, face și mai greu pentru corpul tău să încerce să se răcească.
Bolile legate de căldură pot fi mortale
Bolile legate de căldură, cum ar fi insolația și epuizarea termică, au simptome severe. Și pot pune viața în pericol, în special pentru cei cu boli de inimă și probleme de rinichi, diabet și persoanele însărcinate. „Atunci când umiditatea din jur este foarte mare, corpul va continua să transpire încercând să elibereze umezeala pentru a se răci. Dar, deoarece transpirația nu se evaporă, va duce în cele din urmă la deshidratare severă. Iar în cazurile acute poate duce la insolații și decese ”, a declarat Mariam Zachariah, cercetător. „Motiv pentru care un val de căldură umed este mai periculos decât un val de căldură uscat”, a spus ea pentru CNN.
Smartphone-urile pe care le folosim în prezent au un impact mare asupra climei, datorită duratei lor scurte de viață. Felul în care materialele folosite la fabricarea componentelor acestora sunt obținute nu este, nici el tocmai etic. Fairphone este o întreprindere socială producătoare de smartphone-uri care cu soluții pentru a diminua aceste probleme. Telefoanele lor au o durată dublă de folosire față de alte aparate. Componentele acestora sunt și accesibile, ele fiind și aprovizionate cât mai etic posibil, arată euronews.
Smartphone-uri cu durată dublă de viață
Fairphone a fost lansat în 2012, de o întreprindere socială olandeză. Ceea ce îl face extrem de atrăgător pentru cumpărători este, printre altele, faptul că el poate fi reparat ușor, acasă, cu ajutorul unei simple șurubelnițe. Acest lucru este posibil datorită accesibilității componentelor sale.
În prezent, durata de viață a unui telefon mobil este, în medie, de 2 ani și jumătate. Făcând dispozitivul său modular ușor de reparat, Fairphone încearcă să dubleze acest număr. directorul Fairphone Impact Inovation, Monique Lempers, a subliniat, pentru euronews, cât de accesibilă e repararea telefonului sustenabil.„Avem videoclipuri YouTube în care copiii îl repară în două minute”, spune ea. „Deci ar trebui să fie cu adevărat posibil pentru oricine.” Pot fi schimbate și componente noi, adaugă ea, cum ar fi instalarea unui modul de cameră actualizat.
Foto: Fairphone, Facebook
Compania socială estimează că a evitat producerea a 999 de tone de carbon
Acesta este echivalentul emisiilor create anual prin consumul de energie electrică de către 650 de gospodării olandeze, sau a peste 500 de tone de cărbune ars. Impactul pozitiv mare asupra mediului s-ar datora, în mare parte, duratei lungi de viață utilă a telefoanelor sale.
„Din păcate, timpul mediu pentru care un utilizator își folosește telefonul în prezent este între doi și trei ani”, a declarat Lempers. Majoritatea emisiilor de carbon, în jur de două treimi, sunt eliberate în faza de producție. Astfel, impactul reducerii numărului de telefoane produse are un impact imens, a spus aceasta.
Un alt punct care deosebește aparatura Fairphone de alte telefoane este faptul că a avut grijă ca aceste componente să folosească materie primă aprovizionată într-un mod cât mai etic posibil
În prezent, în producția telefoanelor mobile sunt utilizate circa 60 de minerale și metale diferite, cum ar fi aurul, care este prezent în mai mult de 20 de componente. Acestea sunt extrase din diferite colțuri ale lumii, deseori, în condiții periculoase.
Lemper vorbește despre două „adevăruri cu adevărat întunecate” în industria smartphone-urilor
În prima, se referă tocmai la faptul că, în spatele scenei, există milioanele de oameni care își pun viețile în pericol pentru a extrage aceste elemente.
„Trebuie să ne asumăm responsabilitatea ca industrie”, a declarat aceasta. „De aceea a fost înființat Fairphone – pentru a deschide lanțul de aprovizionare și pentru a descoperi acele adevăruri întunecate din spatele lanțului nostru de aprovizionare și pentru a veni, de asemenea, cu soluții și pentru a arăta că puteți face asta altfel.”
Compania spune că a găsit o soluție pentru a diminua această problemă. Aceasta a identificat 14materiale pe care fie caută să le obțină într-o formă reciclată, fie să le obțină din mine etice
Ea nu ocolește zonele problemă, dar are grijă ca materialele să nu provină din mine care contribuie, de exemplu, la conflicte armate. „Credem că extracția de minerale poate ajuta cu adevărat comunitățile sărace de acolo să beneficieze de aceste cereri de minerale”, a explicat reprezentanta companiei.
Compania are o soluție pentru a descuraja practica aruncării telefoanelor înainte de a fi fost utilizate la adevărata lor capacitate. Aceasta oferă posibilitatea închierierii unui telefon contra unei taxe care este redusă, în timp, prin intermediul programului „Fairphone Easy.”
Pe lângă asta, Fairphones are un program de preluare a pieselor vechi de telefoane. Acesta este disponibil, în prezent, doar în Germania și Franța,dar va fi, în curând, extins în alte țări.
Lemper descrie abordarea de afaceri a întreprinderii sociale drept „un model de afaceri circular ideal”.
Cu toții suntem obișnuiți să vedem fotografii și documentare impresionante realizate la „Polul Nord.” Ele ar putea deveni de domeniul trecutului cu mult mai devreme decât s-a preconizat inițial. Cercul Arctic ar putea rămâne fără gheață în mai puțin de zece ani, arată o nouă cercetare. Efectele asupra planetei vor fi dezastruoase. Trebuie să ne pregătim pentru evenimente meteorologice extreme în emisfera nordică, spun cercetătorii.
Prea târziu pentru a salva gheața arctică de vară
Este prea târziu pentru a salva gheața arctică de vară. Acest lucru este demonstrat înt-o nouă cercetare publicată în revista Nature Communications, și citată de publicația The Guardian. Și dacă emisiile de gaze cu efect de seră sunt reduse drastic, Arctica tot va rămâne fără gheață în septembrie, în următoarele zeci de ani.
De la primele înregistrări cu ajutorul sateliților, în 1979, și până acum, gheața arctică de vară s-a micșorat cu 13% pe deceniu. Prima vară fără gheață ar putea fi în 2030, dacă emisiile scad prea lent sau continuă să crească. Asta ar fi cu zece ani mai devreme decât previziunile anterioare.
„Din păcate, a devenit prea târziu pentru a salva gheața arctică de vară”, a spus profesorul Dirk Notz. Acesta este un cercetător al Universității din Hamburg, Germania, care a făcut parte din echipa de studiu. „În calitate de oameni de știință, am avertizat de zeci de ani cu privire la pierderea gheții marine arctice de vară. Aceasta este acum prima componentă majoră a sistemului Pământului pe care o vom pierde din cauza încălzirii globale. Oamenii nu au ascultat avertismentele noastre.
„Acest lucru aduce cu sine un alt avertisment, acela că tipul de proiecții pe care le-am făcut pentru alte componente ale sistemului Pământului vor începe să se desfășoare în deceniile următoare.”
Foto: Anders Jilden, Unsplash
Cercetarea arată că 90 la sută din topire este datorată încălzirii globale cauzate de om, restul fiind datorat cauzelor naturale
Cercetătorii au măsurat, pentru prima oară, care este aportul adus de gazele cu efect de seră la topirea gheții. Ei au comparat asta cu aportul adus de factorii naturali, precum variația intensității soarelui și emisiile vulcanice. „Oamenii sunt într-adevăr de vină pentru aproape toată pierderea de gheață arctică pe care am observat-o”, a spus Notz.
Modelând viitoarea topire, ei au descoperit că modelele au subestimat ritmul de topire. Procesarea observațiilor gheții din Arctica din 1979 până în 2019 dă, astfel, rezultate eronate. După ce au calibrat modelele, oamenii de știință au obținut proiecții îngrijorătoare. Acestea includ o topire mai rapidă, și o vară fără gheață, chiar și în scenariul cu emisii scăzute. Mai mult, în scenariile cu emisii intermediare și mari, până în 2080, gheața arctică ar dispărea și în august și octombrie.
„Cel mai important impact pentru societatea umană va fi creșterea extremelor meteorologice pe care le întâmpinăm acum, cum ar fi valurile de căldură, incendiile și inundațiile. Trebuie să reducem emisiile de CO2 într-un mod mai ambițios și, de asemenea, să ne pregătim să ne adaptăm la această încălzire arctică mai rapidă și impactul acesteia asupra societății umane și ecosistemelor,” a declarat Profesorul Seung-Ki Min, de la Universitatea Pohang, Coreea de Sud, care a condus noul studiu.
Topirea mai rapidă a gheții arctice este extrem de importantă în contextul încălzirii globale
Dispariția gheții este echivalentă cu o creștere a suprafeței de ocean expuse soarelui. Acesta absoarbe, astfel, mai multă căldură de la acesta. Rezultatul este o încălzire mai rapidă în Arctica. Cercetătorii au tot mai multe dovezi că acest lucru slăbește curentul jet polar, ducând, astfel, la evenimente meteorologice mai extreme în America de Nord, Europa și Asia. Valul de căldură înfricoșător din Pacificul de nord-vest al Americii în 2021, dar și inundațiile catastrofale din Pakistan în 2022, sunt exemple ale unor astfel de evenimente de nedorit.
Min a mai spus că încălzirea arctică mai rapidă a accelerat, de asemenea, topirea calotei glaciare Groenlandei. Aceasta a ridicat nivelul mării și accelerat topirea regiunilor de permafrost, eliberând mai multe gaze cu efect de seră.
Calota polară este vitală și pentru comunitățile indigene din regiune, urșii polari, și alte animale sălbatice din Arctica. Efectul încălzirii globale asupra acesteia va fi resimțit, astfel, atât la nivel local, cât și la nivel global, adâncind semnificativ criza climatică.
Acesta își începe opinia spunând că „sistemul climatic global a fost perturbat de intervenția umană sporită, în special de utilizarea pe scară largă a gazelor cu efect de seră, a dioxidului de carbon și a metanului“.
„Acordul de la Paris din 2015 a stabilit un obiectiv de 1,5° Celsius peste perioadele preindustriale. Acest lucru este acum pe cale să fie încălcat. În ciuda tuturor eforturilor de a lupta împotriva schimbărilor climatice, rata încălzirii se accelerează de fapt“, scrie Soros.
Magnatul i-a adus în discuție și pe David King, fost consilier științific în guvernului Regatului Unit, și pe Johan Rockström de la Institutul din Potsdam. Cei doi au avertizat cu privire la prăbușirea vieții pe Terra. De asemenea, Grupul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice a făcut o predicție privind încălzirea globală. Temperaturile ar urma să crească cu 2,5°C și 2,7°C până în 2100.
„Ar depăși cea mai caldă temperatură de pe pământ în ultimele patru milioane de ani. Ar duce la topirea completă a straturilor de gheață din Groenlanda, Himalaya și Antarctica de Vest și ar ridica nivelul mării cu zece metri“, scrie George Soros.
George Soros e dezamăgit de lipsa de implicare în lupta cu schimbările climatice
„Din păcate, atunci când lupta împotriva schimbărilor climatice interferează cu mijloacele de trai ale oamenilor, aceștia vor să-și protejeze mijloacele de trai. Fermierii din Germania și Țările de Jos luptă împotriva reglementării emisiilor de azot. Aceste reglementări îi împiedică să crească vaci. S-au mobilizat și au câștigat alegerile, zguduind Uniunea Europeană“, a punctat George Soros.
El a adus în discuție și problema companiilor petroliere. Potrivit acestuia, giganții din industrie continuă să facă profit.
Suntem în întârziere în lupta împotriva schimbărilor climatice. Ar trebui să facem tot ceea ce oamenii de știință din climă consideră necesar. Ar trebui să reducem profund și rapid emisiile, să eliminăm excesul de gaze cu efect de seră din atmosferă și să reînghețăm Arctica. Pentru a face acest lucru, trebuie să obținem aprobarea comunităților indigene. Toate acestea trebuie făcute cât mai curând posibil“, conchide George Soros.
