Poluarea în București devine o problemă din ce în ce mai gravă, afectând atât sănătatea oamenilor, cât și mediul înconjurător.
Capitala României se confruntă cu niveluri ridicate de poluare atmosferică, datorate emisiilor masive de gaze cu efect de seră rezultate din traficul vehiculelor dar și din arderile necontrolate, încălzirea locuințelor, depozitarea deșeurilor, ori a celor câteva petice de industrie rămase.
Poluarea aerului poate cauza afecțiuni respiratorii precum astmul si bronita, dar pot fi de asemenea periculoase pentru inimă și sistemul cardiovascular. Poluarea atmosferică poate, de asemenea, afecta calitatea vieții prin reducerea vizibilitătii și prin creșterea temperaturilor locale.
În plus, Bucureștiul se confruntă și cu probleme de poluare a apei, din cauza descărcărilor necontrolate de deșeuri în râurile care trec prin oraș. Acest lucru poate avea efecte negative asupra ecosistemelor acvatice și poate contribui la contaminarea surselor de apă potabilă.
Guvernul și autoritățile locale trebuie să ia măsuri concrete și urgente pentru a reduce nivelul de poluare in București. Acest lucru poate include introducerea unui program de transport public mai eficient și mai curat, precum și implementarea unor reguli mai stricte pentru industrii și pentru descărcarea de deșeuri.
Este important să ne asumăm responsabilitatea individuală și să luăm măsuri pentru a reduce impactul nostru asupra mediului. De exemplu, putem alege sa folosim mijloace de transport mai curate, cum ar fi bicicletele sau transportul public, și să reducem consumul de energie prin ajustarea obiceiurilor noastre de consum.
In concluzie, poluarea in București este o problemă serioasă, care trebuie abordată cu prioritate pentru a proteja sănătatea și mediul. Fiecare dintre noi poate avea o contribuție importantă la reducerea poluării prin adoptarea unui stil de viață mai durabil.
Deși poate considerați că pungile de cumpărături reutilizabile sunt întotdeauna cele mai bune, studiile par să infirme acest lucru, conform National Geographic.
Americanii utilizează sute de miliarde de pungi de plastic în fiecare an. Într-un efort de a reduce numărul de pungi folosite o dată și apoi aruncate, orașele din întreaga lume au instituit interdicții sau taxe asupra pungilor de plastic.
Sunt hârtia sau pungile reutilizabile mult mai bune pentru mediu? Știința arată că nu există un răspuns clar.
Pungile de plastic
Un avantaj al pungilor de plastic este că, în comparație cu alte tipuri de pungi de cumpărături, producerea acestora are cel mai mic impact asupra mediului.
Pungile subțiri din plastic pentru băcănie sunt cel mai frecvent fabricate din polietilenă de înaltă densitate (HDPE).
Deși producția acestor pungi folosește resurse precum petrolul, are ca rezultat mai puține emisii de carbon, deșeuri și produse secundare dăunătoare decât producția de pungi de bumbac sau hârtie. În plus, pungile de plastic sunt, de asemenea, relativ rezistente și reutilizabile.
Multe studii despre diferitele opțiuni de ambalare arată că producția de pungi de plastic necesită mai puține resurse. Totodată, acestea sunt folosite și de două ori de către oameni. O dată la întoarcerea de la cumpărătruri și o dată ca pungă de gunoi. Pungile de plastic sunt reciclabile, deși puțini oameni le reciclează.
Reciclarea pungilor de plastic este totuși dificilă, deoarece acestea ajung în instalația de reciclare și rămân blocate în mașinărie. Din acest motiv, multe orașe nu oferă reciclare pentru pungile de plastic.
În schimb, comercianții la scară largă oferă servicii de reciclare a pungilor. Cu toate acestea, aceste servicii depind de faptul că consumatorul aduce pungile de plastic înapoi la magazin.
Sursă – Unsplash
Microplasticul a ajuns peste tot în natură
Sacii care nu sunt reciclați ajung să devină gunoi, pentru că nu se biodegradează.
Pe lângă faptul că umple gropile de gunoi, pungile de plastic pun în pericol viața marină și lanțul trofic. Acest lucru se datorează faptului că pungile de plastic, ca toate materialele din plastic, se rup în cele din urmă în bucăți microscopice, pe care oamenii de știință le numesc microplastice.
Microplasticele au fost găsite aproape peste tot: în animalele marine, în terenul agricol și în aerul urban.
Deși oamenii de știință abia au început să studieze consecințele proliferării microplasticului și încă nu știu efectul acestora asupra animalelor, oamenilor și mediului, sunt îngrijorați de modul în care acest nivel de poluare cu plastic ar putea schimba planeta noastră.
Studiile care au constatat că pungile de plastic sunt mai puțin dăunătoare pentru mediu decât hârtia și pungile reutilizabile. Totuși, s-a presupus că pungile de plastic vor fi reciclate sau folosite ca saci de gunoi.
Pungile de hârtie
Pungile de hârtie au câteva avantaje față de pungile de plastic atunci când vine vorba de durabilitate. Sunt mai ușor de reciclat și, deoarece sunt biodegradabile, pot fi folosite în compostare.
Cu toate acestea, hârtia necesită multe resurse de producție: fabricarea unei pungi de hârtie necesită aproximativ de patru ori mai multă energie decât este nevoie pentru a produce o pungă de plastic, plus că substanțele chimice folosite la producerea pungilor de hârtie creează daune suplimentare mediului.
Studiile au arătat că, pentru ca o pungă de hârtie să-și neutralizeze impactul asupra mediului în comparație cu plasticul, ar trebui să fie folosită în orice scop de la trei până la 43 de ori.
Întrucât pungile de hârtie sunt cele mai puțin durabile dintre toate opțiunile de ambalare, este puțin probabil ca o persoană să folosească suficient orice pungă pentru a uniformiza impactul asupra mediului. Totuși, faptul că hârtia este reciclabilă ajută la reducerea impactului acesteia.
În 2018, 68,1% din hârtia consumată în SUA a fost recuperată pentru reciclare, procent care a crescut în ultimul deceniu.
Cu toate acestea, deoarece fibrele de hârtie devin mai scurte și mai slabe de fiecare dată când are loc procesul de reciclare, există o limită privind repetitivitatea reciclării.
Sursă – unsplash
Pungile reutilizabile
Pungile reutilizabile sunt fabricate din multe materiale diferite, iar impactul asupra mediului al producerii acestor materiale variază foarte mult.
Un studiu din Regatul Unit a constatat că, în ceea ce privește producția de pungi, pungile de bumbac trebuie reutilizate de 131 de ori înainte de a-și reduce impactul asupra schimbărilor climatice în aceeași măsură ca pungile de plastic.
Pentru a avea aceeași amprentă ca pungile de plastic, o pungă de bumbac poate fi utilizată de mii de ori.
Cu toate acestea, alte materiale decât bumbacul au rezultate mult mai bune în parametrii de durabilitate. Polipropilena nețesută (PP) este o altă opțiune populară.
Fabricate dintr-un tip de plastic mai durabil, aceste pungi trebuie reutilizate de aproximativ unsprezece ori pentru a compensa impactul plasticului convențional.
Pe lângă faptul că impactul asupra mediului variază foarte mult, există șansa ca pungile reutilizabile să rămână nefolosite, deoarece consumatorii trebuie să-și amintească să aducă pungile cu ei la magazin.
Cel mai mare avantaj al pungilor reutilizabile este că utilizarea lor reduce cantitatea de gunoi pe uscat și în mare.
Studiile au descoperit că interzicerea pungilor de plastic în SUA și Europa au redus cantitatea de plastic din apă.
Sursă – Unsplash
Ce trebuie să înțelegem
Deoarece pungile reutilizabile și de hârtie au un cost uriaș de mediu în avans, iar pungile de plastic creează efecte negative mai mari după ce sunt folosite, este greu de determinat ce tip de pungă este cu adevărat cel mai durabil.
Indiferent dacă punga este din plastic, hârtie sau alt material, cea mai durabilă alegere este punga pe care o ai deja.
Studiile au constatat că reutilizarea pungii de câte ori poți reduce impactul acesteia asupra mediului. Esențial este să depui efortul de a reutiliza orice pungă și să o arunci în mod responsabil.
Green Deal/Pactul Verde European, planul vast prin care Uniunea Europeană răspunde la provocarea schimbărilor climatice, este principalul instrument al acestei transformări. Lansat în 2020, Pactul continuă să fie implementat prin directive, regulamente și politici care devin de la an la an tot mai stricte, dar oferă și multe oportunități.
Ce face Green Deal? Pe scurt, vrea să ne facă să reducem cu 90% emisiile de carbon până în 2050, să reducem poluarea ‚‚clasică’’, să ne facă să ne folosim resursele mai eficient.
Asta înseamnă obligații și necesitatea să investim sume imense. Cu beneficii, e adevărat. Un furnal care consumă cu 20% mai puțină energie te face mai competitiv. Energia mai ieftină îți reduce costurile, iar la nivel mondial, cea mai ieftină energie este produsă acum de fermele solare sau centralele eoliene NOI. În SUA, 99% din aceste unități noi produc energie mai ieftină decât cea din cărbune. Sigur că sunt probleme de stocare, constanță a aprovizionării, probleme de rețea și așa mai departe. Dar e mai ieftină.
Un sistem bine pus la punct de reciclare pentru diverse materiale îți poate asigura aprovizionarea cu materii prime. Eficientizarea energetică a clădirilor, unul dintre pilonii Pactului Verde, returnează în economie beneficii de 4 euro pentru fiecare 1 euro investit. Și lista poate continua. Chiar și agricultura, protejarea faunei și florei sunt incluse în transformările Green Deal. De altfel, e greu să găsești domeniu asupra căruia nu are impact.
Uniunea Europeană este gata să dea banii necesari
Din fericire, Uniunea Europeană pune ‚‚la bătaie’’ sume imense, dar și pârghii pentru a mobiliza bani suplimentari în sprijinul obiectivelor:
Partea cea mai consistentă este de 1 trilion de euro pentru tranziția climatică a economiilor europene. Asta înseamnă 1.000 de miliarde. Dacă adăugăm la asta și alte 500 de miliarde mobilizate de Banca Europeană de Investiții (separat de cele mobilizate de aceeași instituție direct pentru Pact) avem un total de 1.500 de miliarde de euro. Nu toți acești bani vin direct prin fonduri europene (clasice sau PNRR), fonduri pentru Tranziție Justă și așa mai departe.
Unele sume sunt pur și simplu mobilizate de privat, însă cu garanții financiare europene. Desigur, când știi că UE îți garantează, direct sau indirect, măcar o parte a investiției, reducând astfel riscul, tu ca bancă sau fond de investiții ești impulsionat să mobilizezi sume serioase la rândul tău.
Tot în zona asta, dar fără garanții financiare, ‚‚ștampila’’ pusă de Uniunea Europeană prin acte precum Taxonomia UE, care îți arată ce e considerat ‚‚verde’’, așadar cu siguranța că aceste sectoare vor fi dezvoltate, sprijinite, finanțate, dându-ți astfel siguranța să mergi în direcțiile alea.
Concluzia poate fi una singură: NU există o zonă de oportunități de afaceri MAI LARGĂ, mai consistentă pentru următoarele decenii, decât cea oferită de Green Deal / Pactul Verde. Și de mediu, în general, pentru că Pactul nu poate acoperi chiar totul.
Da, lupta cu schimbările climatice și protejarea mediului pot fi și SUNT în perfectă armonie cu dezvoltarea economiei.
Suntem, aici în România, capabili să profităm de oportunitatea asta? DA și NU
Avem două părți pozitive și una mai puțin pozitivă.
Prima e că România este, în multe zone care țin de tranziția verde, un OCEAN ALBASTRU, adică există o mulțime de spațiu liber. De la renovarea clădirilor, unde aproape toate sunt ineficiente din punct de vedere energetic la reciclare, unde suntem printre ultimii, la energie verde, baterii și așa mai departe.
A doua, că avem un mediu antreprenorial dinamic și ”flămând” – cu toate problemele sale, mai ales lipsa de informare și de specialiști – care în ultimii ani a simțit oportunitățile care vin din sectoarele ‚‚verzi’’.
Partea mai puțin pozitivă la nivel general e că nu ne mișcăm suficient de repede la nivel de politici publice, legislație, implementare dinspre autorități. Nu este vorba de rea-credință în primul rând, de altfel lucrurile se mișcă, deși în mod sigur există sectoare în care există încrengături de interese menite să protejeze interese și actori nu tocmai sustenabili.
E vorba și de o lipsă de suplețe, de adaptare a statului român la cerințele și oportunitățile care vin din zona de Green Deal.
Cu toate astea, oportunitățile sunt mari și trebuie să stăm cu ochii pe ele.
Vom avea câteva ‚‚decenii de aur’’ din punctul de vedere al investițiilor verzi. Ar fi păcat să nu profităm.
Rafinăria Petrobrazi din Prahova a fost amendată de comisarii de mediu din județ cu 100.000 de lei în urma neconformităților constatate la controlul efectuat.
Reprezentanții Gărzii de Mediu au făcut anunțul pe pagina de Facebook a instituției județene, unde au precizat că verificarea a fost inițiată „ca urmare a numeroaselor sesizări privind disconfortul olfactiv creat în proximitatea rafinăriei precum și a apariției unui trend de depășire ale valorilor limită la indicatorul H2S“.
Nivelul ridicat a fost înregistrat de către echipamentele de monitorizare din Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului (RNMCA).
Control la Rafinăria Petrobrazi. Ce au constatat comisarii Gărzii de Mediu
Potrivit informațiilor puse la dispoziție de Garda de Mediu, „comisarii au constatat nerespectarea unor condiții din actul de reglementare precum și a normelor de monitorizare a surselor de emisie atmosferice“.
În plus, aceștia au impus companiei OMV Petrom luarea tuturor măsurilor astfel încât toate operațiunile de pe amplasament să se realizeze fără determinarea unor deteriorări a calității aerului dincolo de limitele amplasamentului.
Precizăm că OMV Petrom susține pe site-ul companiei că rafinăria Petrobrazi din județul Prahova funcționează la cele mai înalte standarde de mediu și de performanță și poate procesa întreaga producție de țiței a companiei din România.
Poluarea de la creșterea animalelor, produsele farmaceutice și asistența medicală amenință să distrugă un pilon-cheie al medicinei moderne, deoarece deversările de gunoi de grajd și alte reziduuri în căile navigabile contribuie la creșterea globală a superbacterienilor, a avertizat ONU, potrivit The Guardian.
Creșterea animalelor este una dintre sursele cheie de tulpini de bacterii care au dezvoltat rezistență la toate formele de antibiotice, prin utilizarea excesivă a medicamentelor în agricultură.
De asemenea, poluarea farmaceutică a căilor navigabile, de la fabricile de producție a medicamentelor, contribuie major la poluarea planetei.
Acest lucru se cumulează cu eșecul de a asigura o canalizare eficientă și un control al apelor uzate în întreaga lume, iar superbacteriile rezistente pot supraviețui în ape uzate netratate.
Concluziile noului raport arată că poluarea și lipsa de salubritate în lumea în curs de dezvoltare nu mai pot fi privite de lumea dezvoltată ca o problemă îndepărtată care îi afectează doar pe cetățenii din acele locuri.
Când apar superbacterii, ele se răspândesc rapid și amenință sănătatea chiar și a oamenilor din sistemele de sănătate bine finanțate din lumea dezvoltată.
Poluarea din agricultură și industria farmaceutică, extrem de dăunătoare
Asistența medicală deficitară și lipsa de reglementare în creșterea animalelor creează terenuri de reproducere pentru bacterii rezistente și, ca urmare, amenință sănătatea globală, arată Programul ONU pentru Mediu în raport.
Până la 10 milioane de oameni pe an ar putea muri până în 2050 din cauza rezistenței superbacteriilor la antimicrobiene (AMR), conform ONU, făcându-le un ucigaș la fel de mare ca și cancerul.
Creșterea superbacterienilor va avea, de asemenea, o taxă economică, ducând la pierderi de aproximativ 3,4 miliarde de dolari pe an până la sfârșitul acestui deceniu, fapt care va împinge 24 de milioane de oameni spre sărăcia extremă.
Inger Andersen, director executiv al UNEP, a declarat:
„Poluarea aerului, a solului și a căilor navigabile subminează dreptul omului la un mediu curat și sănătos.
Aceiași factori care provoacă degradarea mediului înrăutățesc problema rezistenței antimicrobiene.
Efectele rezistenței antimicrobiene ne-ar putea distruge sănătatea și sistemele alimentare”, a spus ea.
Se cer măsuri urgente
„Reducerea poluării este o condiție prealabilă pentru încă un secol de progres și sănătate bună”, a spus ea la lansarea raportului, la cea de-a șasea întâlnire a Grupului Global Leaders privind AMR din Barbados.
Raportul a constatat că apele uzate, igienizarea deficitară și eliminarea inadecvată a deșeurilor au contribuit la această problemă.
Superbacteriile au fost asociate în trecut cu infecții dobândite în spital, cum ar fi MRSA.
În plus, ceea ce arată acest raport este că antibioticele și alte medicamente care ajung în mediu sunt un factor major în răspândirea rezistenței la antibiotice și ceva la care trebuie să fim atenți, mai avertizează cercetătorii.
Potrivit unui studiu realizat de compania de consultanță Deloitte, citat de le Monde, mașinile electrice sunt mai atractive pentru cumpărători mai mult pentru economiile la combustibil decât pentru protejarea mediului, conform FloteAuto.
Astfel, în toată lumea, cumpărătorii sunt mai interesați de costurile reduse de utilizare față de vehiculele pe benzină sau diesel.
Singura excepție este China, acolo unde șoferii aleg mașinile electrice pentru experiența de condus.
Într-o piață cu cele mai multe autoturisme electrice din lume, chinezii sunt apoi preocupați de limitarea încălzirii globale și subvențiile pentru achiziții.
Abia în final locuitorii din China se gândesc la perspectiva de face economii în ceea ce privește întreținerea mașinii.
Mașini în China, Sursă – Unsplash
Interesul pentru mașinile electrice a crescut ușor
În anul 2022, interesul pentru mașinile electrice a crescut ușor, însă cea mai mare parte a cumpărătorilor aleg în continuare un vehicul pe benzină, diesel, hibrid sau second-hand.
De asemenea, cumpărătorii de vehicule electrice sunt interesați de timpul de încărcare al acestora, de autonomie și preț.
De exemplu, o treime dintre francezi nu vor să investească mai mult de 15.000 de euro în următorul lor autovehicul, iar o altă treime alocă un buget între 15.000 și 30.000 de euro.
„Ceea ce contează, în plus, este durabilitatea, fiabilitatea, calitatea”, subliniază expertul Deloitte, Guillaume Crunelle.
“Începi sa-ți faci ideea că vei cumpăra un vehicul scump și te aștepţi să dureze mai mult”, adaugă el.
Sursă – Unsplash
Problemele din lanțul de producție
Studiul a scos la iveală și percepția oamenilor față de problemele din lanțul de producție auto.
De pildă, 65% dintre francezi spun că sunt gata să aștepte între două săptămâni și trei luni înainte de a primi mașina.
11% declară că sunt gata să aștepte mai mult.
De asemenea, jumătate dintre consumatorii din Statele Unite ale Americii, China și Asia de Sud-Est consideră această întârziere acceptabilă.
Prin agricultură ecologică s-ar putea economisi miliarde în costuri de mediu și climatice, potrivit unui studiu german, citat de Euractiv. Cu toate acestea, imaginea este înrăutățită de recoltele organice care încă sunt semnificativ mai mici decât cele din agricultură convențională. Pentru Germania și UE, stimularea agriculturii ecologice este o prioritate politică și ambele și-au stabilit obiective pentru 2030: UE își propune ca până atunci 25% din terenurile arabile să fie cultivate organic, conform politicii sale emblematice alimentare, Strategia Farm to Fork, în timp ce Germania a depășit acest lucru și a stabilit un obiectiv de 30%. Dacă acest obiectiv este atins, ar putea fi economisite până la 4 milioane de euro din costurile de mediu și climat cauzate de emisiile de azot și gaze cu efect de seră, potrivit unui studiu pe termen lung susținut de ministerul german al agriculturii și publicat recent de cercetătorii de la Universitatea Tehnică din München.
Fermele ecologice mult mai puțin dăunătoare mediului
Comparând impacturile negative respective ale agriculturii organice și convenționale asupra climei și mediului și punându-le un preț, cercetătorii au concluzionat că aceste costuri implicite ale agriculturii arabile sunt cu 750 până la 800 de euro mai mari pe hectar pentru agricultura convențională. Pe o perioadă de zece ani, cercetătorii au urmărit îndeaproape 40 de ferme organice și 40 de ferme convenționale pentru a colecta și compara date, a explicat autorul principal Kurt-Jürgen Hülsbergen în timpul prezentării studiului la Berlin. Potrivit cercetătorului, câțiva factori cheie ajută fermele ecologice să fie mai puțin dăunătoare mediului decât cele convenționale medii. „În primul rând, agricultura ecologică folosește mult mai puțin azot: 20 de kilograme pe hectar, comparativ cu o medie generală de 80 până la 100 de kilograme în Germania”, a explicat el. „Aceasta este o realizare remarcabilă.”
Se reduc la minim emisiile dăunătoare
Agricultura ecologică nu folosește îngrășăminte minerale pe bază de azot, bazându-se în schimb pe îngrășăminte organice, cum ar fi gunoi de grajd sau compost, precum și pe îmbunătățirea fertilității solului prin anumite metode de agricultură. Pe lângă reducerea la minimum a emisiilor dăunătoare de protoxid de azot, a explicat Hülsbergen, aceasta înseamnă, de asemenea, că agricultura ecologică consumă mult mai puțină energie, deoarece producția de îngrășăminte sintetice este foarte consumatoare de energie. În cele din urmă, cercetătorul a subliniat, de asemenea, performanța mai bună a agriculturii ecologice atunci când vine vorba de solurile agricole și capacitatea acestora de a stoca carbon, funcționând astfel ca absorbante de carbon.
Într-o lume în care se depăsesc pe bandă rulantă recordurile la căldură, valuri brutale de frig mortal pot ajunge în continuare în cicloane-bombă care aduc vreme înghețată și zăpadă adâncă: Astfel contestatorii crizei climatice capătă credibilitate, scrie CNN. Dar unii oameni de știință spun că schimbările climatice – și mai precis încălzirea rapidă în Arctica – ar putea crește probabilitatea ca aerul rece, polar, să se scufunde spre sud. Spre exemplu nord-estul SUA, foarte populat, va fi în acest week end un exemplu în timp real al tendinței de încălzire pe termen lung întreruptă de un frig extraordinar, record. Luna trecută va fi amintită pentru iarna care nu a fost în regiune – fiind cea mai caldă lună ianuarie înregistrată pentru aproape toate orașele din nord-est. A fost prima lună din New York în care temperaturile s-au clasat peste medie în fiecare zi și prima dată luna s-a încheiat fără ninsori măsurabile în oraș. Dar pendulul meteorologic se balansează cu greu la cealaltă extremă în acest weekend, când căldura record va deveni un record de frig, cu zeci de etape de temperatură scăzută prezise. Se preconizează că frigul vântului va scădea la niveluri periculoase de minus 30 de grade Fahrenheit (minus 34 Celsius) pentru milioane sâmbătă.
Care este explicația frigului extrem
În timp ce iernile devin în general mai calde și recordurile calde depășesc frigul, luna ianuarie a adus un val de frig brutală adânc în anumite părți ale Asiei. Temperaturile din orașul Mohe din nordul Chinei au scăzut la minus 53 de grade Celsius (minus 63,4 grade Fahrenheit), cea mai scăzută temperatură înregistrată vreodată de țară. Frigul puternic și cantitățile record de zăpadă abundentă în Japonia au ucis cel puțin patru persoane în ceea ce secretarul șef al cabinetului, Hirokazu Matsuno, a numit o „poștă de frig o dată la zece ani”. Recordurile de temperatură scăzută au scăzut și în mai multe locuri din Coreea de Sud. Peste 150 de oameni au murit în Afganistan, când temperaturile au atins minime de minus 28 de grade Celsius (minus 18 grade Fahrenheit), în ceea ce a fost până acum una dintre cele mai aspre ierni din țară. Vremea extremă de iarnă se îndreaptă acum în SUA, cu aerul arctic periculos de rece împingând spre sud, cuprinzând multe părți ale țării și renunțând rapid la ceea ce a fost un ianuarie blând.
Vortexul polar, o parte din vină pentru frig.
Vortexul este o centură de vânturi puternice care înconjoară aerul arctic extrem de rece, care se află extrem de sus în stratosferă – deasupra nivelului curentului cu jet – în jurul Polului Nord. Vortexul polar este ca un top care se învârte, a spus Cohen. În starea sa normală, se rotește foarte repede, ținând aerul rece aproape de centru, ca un patinator pe gheață care se învârte repede pe loc, cu brațele bine peste piept. Dar din când în când este perturbat. Este ca și cum patinatorul lovește o crăpătură în gheață și zboară în afara cursului, cu brațele zvâcnind. Vortexul polar se clătina, devenind întins și distorsionat, revărsând aer rece și influențând calea curentului cu jet. Unii oameni de știință spun că întreruperi minore în vortexul polar pot ajuta la explicarea frigului extrem recent din Asia. O explicație pentru care vortexul ar fi in valuri este aceea că Arctica se încălzește de patru ori mai repede decât restul lumii, ca urmare a poluării care captează căldura de la arderea combustibililor fosili. Unii oameni de știință susțin că această încălzire declanșează modificări ale curentului cu jet și vortexului polar, provocând extreme de iarnă mai frecvente.
Temperaturile extreme direct legate de gazele produse de om
Această idee a căpătat amploare în urma publicării unui studiu din 2012, în colaborare cu Jennifer Francis, un om de știință senior la Centrul de Cercetare Climatică Woodwell din Massachusetts. Acesta a sugerat că încălzirea arctică reduce diferența dintre temperaturile reci din nord și temperaturile calde din sud, ceea ce duce la un curent cu jet mai slab și mai ondulat, care a împins aerul foarte rece spre sud. Lucrarea lui Francis a declanșat o dezbatere și, în deceniul care a trecut, mulți alți oameni de știință s-au uitat la teorie. Una dintre cele mai proeminente lucrări, scrisă în colaborare de Cohen în 2021, a spus că a găsit legături clare între încălzirea arctică și perturbările vortexului polar. Argumentul lui Cohen este că încălzirea deosebit de rapidă într-o zonă din Arctica, la nord de vestul Rusiei, combinată cu zăpadă crescută în Siberia, amplifică ondulația curentului cu jet și împinge energia în sus. Acest lucru scoate din cursul vortexului polar, provocând revărsarea aerului foarte rece. „Pe măsură ce vom continua să aruncăm gaze cu efect de seră în atmosferă și să îngroșăm această pătură de gaze cu efect de seră din jurul Pământului, vom vedea mai multe evenimente extreme de tot felul, inclusiv aceste perioade de frig”, a spus Francis pentru CNN.
Echipa României de la Departamentul pentru Situații de Urgență, a ajuns în Turcia și deja intervine în zonele calamitate. DSU a trimis în Turcia personal specializat de căutare-salvare RO-USAR. Medici și asistenți SMURD, personal cu echipe canine din cadrul Clubul Câinilor Utilitari au ajuns în provincia Hatay, într-o localitate apropiată orașului Antakia. Aceasta este prima zonă pe care autoritățile turce, respectiv Autoritatea pentru Gestionarea Dezastrelor și a Situațiilor de Urgență – AFAD, cu responsabilități clare în gestionarea situației generate de cutremure au ales-o pentru echipa din România. “Salvatorii români au început să construiască baza de operații, concomitent, pregătindu-se primul schimb pentru începerea misiunii de sprijin. Totodată, în această dimineață, înainte de a începe deplasarea către locația bazei de operații stabilite de AFAD, o echipă formată dintr-un ofițer și 2 subofițeri cu 2 câini de căutare-salvare au executat o misiune de recunoaștere în teren, împreună cu o echipă din Turcia, la o zonă rezidențială afectată de cutremur”, au comunicat cei de la DSU. Pe de altă parte, toate țările din zonă au trimis ajutoare.
Echipe din Iran și Irak au ajuns cu alimente
Așadar în această dimineață, avioane care transportau ajutoare din Irak și Iran, inclusiv alimente, medicamente și pături, au sosit pe Aeroportul Internațional Damasc din Siria, a informat presa de stat siriană SANA, potrivit CNN. Japonia a anunțat că va trimite echipa de salvare în caz de dezastre a țării în Turcia, iar luni seară, prima dintre cele două echipe de ajutor în caz de dezastre a părăsit India spre Turcia cu echipe de câini și materiale medicale. Pakistanul a trimis, de asemenea, două echipe de căutare și salvare în țara devastată, în timp ce Australia și Noua Zeelandă au angajat fonduri pentru asistență umanitară.
Statele din toată lumea trimit ajutoare umanitare
Uniunea Europeană și-a activat mecanismul de răspuns la criză, în timp ce Statele Unite au declarat că vor trimite două unități de căutare și salvare în Turcia. Echipele palestiniene de apărare civilă și medicală vor fi, de asemenea, trimise în Turcia și Siria pentru a ajuta la operațiunile de salvare. Între timp, 10 unități ale armatei ruse cu peste 300 de soldați curăță resturile și ajută la operațiunile de căutare și salvare în Siria, a declarat Ministerul rus al Apărării. Rusia este cea mai puternică putere străină care operează în Siria, iar președintele rus Vladimir Putin s-a aliat de mult cu președintele sirian Bashar al-Assad. Oficiul Națiunilor Unite pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare (UNOCHA) a declarat că echipele de răspuns în situații de urgență din cadrul Organizației Națiunilor Unite pentru evaluarea și coordonarea dezastrelor (UNDAC), Grupul consultativ internațional de căutare și salvare (INSARAG) și echipele medicale de urgență (EMT) ale OMS sunt mobilizate.
Peste 4.300 de persoane au murit în cutremur
Peste 4.300 de persoane au fost ucise de fiecare parte a graniței dintre Turcia și Siria, când cutremurul cu magnitudinea de 7,8 a lovit sudul Turciei la primele ore ale zilei de luni. Dar, cu alte mii de răniți și un număr necunoscut dispărut, se teme că bilanțul final ar putea fi mult mai mare. În Siria, o țară care suferă deja efectele războiului civil, devastarea după cutremurul de luni este larg răspândită. Bilanțul morților: Cel puțin 1.136 de persoane au fost ucise în cutremur, au raportat agențiile de presă de stat siriene, cu temeri că mai multe rămân îngropate în moloz. O mare parte din nord-vestul Siriei, care se învecinează cu Turcia, este controlată de rebeli, iar agențiile de ajutor avertizează asupra unei crize umanitare acute care probabil se va simți în câteva luni.
În cea mai mare fermă din vestul României, vacile nu produc doar lapte, ci și energie electrică, căldură, dar și compost, un îngrășământ natural extrem de valoros, conform AgroIntel.
Totul se întâmplă la Gătaia, în județul Timiș, unde investitorul a integrat în producție o stație de biogaz care valorifică gunoiul de la animale.
Circuitul de producție al fermei începe din adăposturile ce asigură animalelor cele mai ridicate condiții de bunăstare.
Ferma în care vacile produc și curent, căldură și compost
Gunoiul de grajd de la ferma din Gătaia este utilizat pentru producerea de curent electric:
„Stația de biogaz care produce un megawatt-oră este o stație puternică, aflată între primele 10 stații din țară care au această capacitate, gândită într-un sistem integrat“, spune reprezentantul Maxagro, dar se declară dezamăgit pentru că, „până în momentul de față, pentru că stația de biogaz, nu am beneficiat certificatele că obținem energie verde. Nu am beneficiat în deloc până în momentul de față. În 6 ani de funcționare am câștigat 2-3 luni din energia pe care am produs-o“.
Potrivit lui Leonard Gonciulea, ferma este obligată să pună energia în rețeaua națională, după care să o cumpere la un preț mai mare, ceea ce consideră că este anormal, având în vedere că este vorba de energie verde.
De asemenea, din gunoiul de grajd se mai obține căldură și compost:
„Această stație a rezolvat problema metanului, care este o problemă mondială, în momentul de față.
Toate dejecțiile care vin din fermă sunt procesate în aceste digestoare, rezultatul fiind un compost, un compost care este un îngrășământ de cea mai bună calitate.
În contextul actual, când prețurile la îngrășămintele chimice au crescut foarte mult, aceasta reprezintă una dintre alternative pentru a putea fertiliza suprafețele agricole (…)“, mai spune Leonard Gonciulea.
Directorul Maxagro Lact mai este de părere că „n-ar trebui să existe fermă zootehnică fără acest sistem, care ar rezolva problemele de mediu, care rezolvă problemele de energie, independență energetică“ și că „România are un potențial fantastic“ în acest sens.
