Acasă Blog Pagină 616

Peste 3.000 de tone de deșeuri care urmau să intre ilegal în țară au fost oprite în 2022. Tánczos Barna: România nu va deveni groapa de gunoi a Europei

Autor
Ionuț POPESCU
-
Sursă - Unsplash

Tánczos Barna a prezentat bilanțul anului 2022 în ceea ce privește cantitatea de deșeuri ilegale care a fost blocată de autoritățile române. Ministrul spune că „peste 3.000 de tone de deșeuri care urmau să intre ilegal în România au fost oprite“ și că, începând din acest an, pot intra în țară, „doar deșeurile care aduc valoare economiei prin reciclare“.

De altfel, ministrul mai transmite că sistemul de trasabilitate pentru transportul transfrontalier al deșeurilor a fost pus în funcțiune, iar „numărul punctelor de trecere a frontierei pentru importul deșeurilor și al mărfurilor second-hand a fost limitat“.

În ceea ce privește sancțiunile care au fost aplicate în România pentru transportul de deșeuri, Tánczos Barna vorbește de „9 dosare penale pentru transferuri ilegale, de 14 sancțiuni contravenționale în valoare de 607.000 lei și de 2 avertismente“.

Tánczos Barna: România nu va deveni groapa de gunoi a Europei

În plus, se precizează acțiunile de protejare a României în fața transporturilor ilegale de deșeuri nu ar fi avut loc fără aportul adus de Poliția de Frontieră, de Garda de Mediu și de Administrația Fondului pentru Mediu. Ministrul le-a mulțumit instituțiilor amintite pentru „colaborarea eficientă“ în această problemă și s-a declarat încrezător că parteneriatele vor ajuta la o gândire strategică menită să ajute România pentru „modificările ce vor surveni în momentul aderării României la spațiul Schengen“.

Având în vedere informațiile prezentate de ministrul Mediului, reamintim că, la începutul lunii noiembrie, Polița de Frontieră din cadrul Punctului de Trecere a Frontiere Călărași a acționat împreună cu comisarii Gărzii de Mediu din județ în cazul unui transport ilegal de aproape 13 tone de deșeuri ilegale de aluminiu.

De asemenea, în luna aprilie a anului curent, Poliția de Frontieră Bihor a oprit un transport ilegal de deșeuri din hârtie, de 22.900 de kilograme, pentru care șoferul nu avea acte pentru transfer.

Legea privind încărcătorul unic USB-C intră în vigoare. UE speră să reducă deșeurile electronice în acest fel

Autor
Georgiana DRAGOMIR
-
foto cu caracter ilustrativ. Sursa: Pixabay

Scopul acestei legi este reducerea deșeurilor electronice, iar producătorii de telefoane mobile vor avea la dispoziție doi ani să se conformeze.

Actul normativ menționează că utilizatorii pot cumpăra dispozitive electronice noi fără a fi nevoiţi să achiziţioneze şi un încărcător în plus (cetăţenii vor economisi până la 250 milioane euro anual) şi egalizează şi viteza pentru dispozitivele care permit încărcare rapidă, fără a avea importanţă ce încărcător se foloseşte, relatează EFE, citată de Agerpres.

Prima companie care s-a opus acestei legi este Apple. Reprezentanții acesteia invocă un studiu și susține că beneficiile de mediu s-ar ridica doar la 13 milioane de euro, dar ar „sufoca” inovarea în materie de tehnologie de taxare în valoare de 1,5 miliarde de euro. Apple a scris Uniunii Europene(UE) să renunțe la această lege sau să o modifice.

Samsung, printre primele companii care s-au orientat spre reducerea deșeurilor electronice

Țările UE au termen până la 28 decembrie 2023 pentru a transpune Directiva în regulamentele naționale, însă, sunt companii de telefonie mobilă care au recurs deja la o metodă similară cu noul act normativ pentru reducerea deșeurilor electronice. Spre exemplu, Samsung a decis să nu mai livreze căști și încărcator la achiziționarea unui telefon din portofoliu.

 „Samsung dorește să minimizeze impactul produselor sale asupra mediului înconjurător. Din ce în ce mai mulți utilizatori Galaxy fac alegeri durabile în viața lor de zi cu zi pentru a promova obiceiuri de reciclare mai bune”. Cu alte cuvinte, compania merge pe premisa utilizării celor deja existente, astfel încât producția unor astfel de accesorii să nu se transforme în mai multe deșeuri electronice.

Toate dispozitivele, cu excepția laptopurilor, vor trebui să respecte normele, laptopurile au timp până la 28 aprilie 2026.

Citește și: Problema deșeurilor electronice este în creștere în lume: europenii, cei mai mari producători

Politicienii români vorbesc despre reducerea poluării, dar ei n-o practică. Analiză ȘtireaVerde

Autor
Luiza DOBRESCU
-
Casa Poporului, Foto cotroceni.ro
Casa Poporului, Foto cotroceni.ro

Dacă ar exista un „festival al aerului condiționat”, atunci acesta ar avea loc în clădirile ministerelor românești.  Desigur, reducerea poluării este o temă bună de campanie electorală, pentru politicienii noștri. Peste drum de Guvernul României se află niște clădiri vechi și impunătoare în care își au sediul diverse instituții publice, printre care sedii de ministere, SRI și chiar Consiliului Național al Audiovizualului.

Dacă veți ridica privirea, veți observa din fotografiile pe care le-am realizat recent că nu e fereastră la care să nu fie montat un aparat de aer condiționat. În zilele caniculare, Capitala poate deveni un adevărat cuptor, situație la care contribuie simțitor toate aceste aparate care răcesc aerul din interiorul clădirilor, dar îl încălzesc pe cel din afara lor.

Reducerea poluării pentru politicienii români: teorie fără practică

Anumite aparate de aer condiționat emit hidrofluoricarboni care duc la încălzirea globală. Însă, pericolul cel mare vine de la cantitatea de energie folosită în astfel de cazuri. Cu câteva luni în urmă, prim-ministrul Nicolae Ciucă a cerut ministerelor să întocmească liste cu măsurile luate pentru reducerea consumului de energie. 

Din păcate, n-a cerut și o listă cu idei de sustenabilitate care să înlocuiască aparatele poluatoare cu unele care n-o fac sau care diminuează emisiile folosind energie din surse regenerabile. Și nu numai că n-a făcut asta, dar nimeni din guvern nu s-a grăbit să monteze niște panouri foto-voltaice pe aceste clădiri, deși se tot discută de câțiva ani, în România, de reducerea emisiilor poluante, ca directivă UE obligatorie.

În loc să încurajeze astfel de practici, în special prin exemplul personal, politicienii români iau în calcul taxarea suplimentară a prosumatorilor.

Cele mai multe clădiri din România sunt de clasă energetică E 

 Potrivit unui studiu realizat în 2012 de către Institutul European pentru Performanţa Clădirilor (BPIE), situația clădirilor din România este departe de a fi una fericită din punct de vedere energetic. Din acesta, reiese: 

“Pentru clădirile de locuit, necesarul de căldură maxim (raportat la volumul încălzit total) variază între 15 kWh/m3 /an şi 37,5 kWh/m3 /an în funcţie de raportul dintre aria anvelopei şi volumul clădirii (A/V)9 . Necesarul de căldură maxim stabilit nu ia în calcul eficienţa instalaţiei aferente clădirii. În ceea ce priveşte sistemul de certificare energetică, categoriile din CPE (Certificatul de Performanţă Energetică) variază de la A (cel mai eficient) până la G (cu cel mai ridicat consum de energie).

Categoria A din certificatul de performanţă energetică (EPC) variază de la 125 kWh/m2 /an (încălzire, apă caldă de consum menajer (acm) şi iluminat) până la 150 kWh/m2 /an (toate utilităţile energetice). CPE include încălzirea, răcirea, ventilarea, ACM şi iluminatul (acestea reprezintă utilităţile energetice).

În cazul unei clădiri care nu are nici un sistem de răcire şi nici un sistem de ventilare mecanică, consumul de energie al clasei A este sub 125 kWh/m2 /an10. Aceste valori nu sunt impuse că cerinţe minime pentru clădirile noi, în România neexistând cerinţe privind consumurile de energie finală şi primară.

Conform evaluărilor oficiale11, marea majoritate a clădirilor din România se află în clasele „C” şi „D” din punct de vedere al performanţei energetice. Există preocupări justificate că această evaluare standard ar putea fi prea optimistă şi că în realitate majoritatea clădirilor se apropie de standardul „E”.„

Halatele biodegradabile mai poluante decât cele din plastic

Autor
Luiza DOBRESCU
-
sursă foto: pixabay

Analizele specialiștilor au scos la iveală faptul că halatele din materiale biodegradabile sunt mult mai poluante decât cele din plastic. Teoretic, acestea ar trebui să producă mai puține gaze cu efect de seră. Cercetările celor de la Universitatea Cornell din SUA au demonstrat că teoria nu concordă cu practică. Ba mai mult, halatele biodegradabile sunt chiar mai poluante pentru mediu decât cele din plastic, scrie studyfinds.org.

Potrivit acelorași specialiști, explicația ar fi aceea că aceste halate se descompun mult mai repede decât cele din plastic și produc dioxid de carbon și metan mai mult și mai rapid, decât cel care se descompune în timp. Astfel, halatele medicale din plastic obișnuit sunt cu 14% mai puțin toxice pentru oameni, produc cu 10% mai putine gaze cu efect de seră și sunt aproape cu 10% mai puțin toxice pentru apă.

Când și unde au apărut uniformele medicale

Un istoric al uniformelor medicale spune că acestea au apărut în urmă cu un secol, în timpul Războiului din Crimeea, pentru a-i deosebi pe medici de soldați. Uniformele asistentelor au fost inspirate din acelea ale uniformelor călugărițelor, care includeau o robă, o bonetă și un șorț. Ulterior, au început și medicii să poarte astfel de articole vestimentare pentru a se proteja de microbi. Odată cu izbucnirea pandemiei de Gripă Spaniolă din 1918, au început să poarte și măști.

Pixabay

Anii ‘40 au reprezentat pentru medicină o mai bună înțelegere a modului în care se transmit bolile și a importanței igienei. De aceea, personalul din sălile de operații a început să poarte uniforme albe.

Însă, nuanța aleasă n-a fost tocmai inspirată, pentru că scotea în evidență diversele pete. În plus, albul combinat cu lumina puternică nu făcea decât să obosească ochii personalului medical.

Așa că, în anii ‘60 au apărut uniformele în nuanțe de verde și albastru care produceau un contrast corespunzător și puteau ascunde petele. Boneta a devenit populară la începutul secolului al XX-lea. Avea rolul să ascundă părul, din motive de igienă. Au ieșit din uz în anii ‘70, odată cu apariția noilor uniforme, care inclus și saboți pentru medicii care stau mult timp în picioare.

În aproape 200 de ani, materialele folosite pentru confecționarea lor a evoluat foarte mult de la material textil la cele folosite în zilele noastre.

Lege privind accesul românilor în păduri, depusă în Parlament. Deputat Diana Buzoianu: „Lucrez și la un proiect care presupune protejarea Centurii Verzi a Bucureștiului. Oamenii au murit prematur din cauza calității aerului”

Autor
Ionuț POPESCU
-
Sursă - Pexels

Senatorul Aurel Oprinoiu și deputatul Diana Buzoianu au depus la Parlament un proiect de lege care presupune accesul liber al oamenilor în păduri. Cei doi parlamentari USR își motivează demersul prin faptul că în alte țări este chiar stipulat în constituție faptul că oamenii au acces liber în păduri.

„Avem acces într-un procent infim în pădurile din România, iar aceasta este o problemă pe care încercăm acum să o rezolvăm prin legislație, prin proiectul pe care l-am depus astăzi.”, a zis Diana Buzoianu, deputat USR.

Mai mult, senatorul Aurel Oprinoiu, a opinat că prin noua lege „modificăm un articol în Codul Silvic prin care scoatem tot conținutul acelui articol prin care erau specificate exact locurile prin care cetățenii aveau voie să circule și am zis ca orice cetățean să aibă acces liber în pădure pe propria răspundere”.

În afară de acest lucru, Oprinoiu atrage atenția asupra faptului că, deși „pădurea este un bun de interes național, în același timp poate fi și un pericol pentru cei care iubesc natura, dar nu o cunosc suficient de mult”.

Astfel, oamenii „pot nimeri undeva unde se află o exploatare forestieră care poate aduce un pericol integrității persoanelor”.

Drept urmare, conform senatorului USR, de aceea a fost lăsat paragraful în „care se spune că orice persoană poate avea acces în pădure „pe propria răspundere”, a precizat senatorul Aurel Oprinoiu la DC NEWS.

Un nou proiect de lege care presupune protejarea centurii verzi

În ultimii ani, Bucureștiul a înregistrat niveluri ridicate de poluare. Au existat cazuri când valorile de microparticule au fost depășite de până la cinci ori. Mai mult, arderile ilegale de cabluri in unele zone mărginașe ale Capitalei și lipsa unor perdele forestiere în afara orașului cresc gradul de poluare.

Diana Buzoianu a vorbit, având în vedere aceste probleme, și despre un alt proiect de lege la care lucrează și care prevede protejarea Centurii Verzi a Capitalei:

„Eu lucrez la un proiect de lege care să protejeze centura verde a Bucureștiului, pe care îl vom depune în următoarea sesiune.

Tocmai au fost realizate mai multe studii, ultimul scos de Ecopolis, care au dat cifre referitoare la cât de mulți oameni din București au murit prematur din cauza calității aerului. Toți senzorii pe care noi îi avem în București arată valori mari de poluare. Centura verde poate să fie un plămân care să ajute!“, a explicat Buzoianu.

Deputatul USR a mai spus că „toate orașele mari au deja această teorie de pădure periurbană, care este protejată“ și că USR a „trecut în PNRR fonduri pentru păduri periurbane, care urmează să fie accesate pentru cel puțin patru mari metropole din România“.

„Noi deja am lansat un manifest, pentru că există un interes din parte societății civile pentru aceste păduri periurbane. Eu și cu Oana Cambera am lansat anul trecut un manifest pentru protejarea pădurilor periurbane, manifest semnat de peste 30 de ONG-uri implicate activ pe zona aceasta. Există, deci, o nișă suficient de importantă de oameni care înțeleg nevoia unei păduri periurbane“, a mai spus Diana Buzoianu la DC NEWS.

Cele mai importante acțiuni din domeniul Mediului. 2022, numit „anul economisirii energiei”

Autor
Georgiana DRAGOMIR
-
foto cu caracter ilustrativ. Pixabay

ȘtireaVerde.ro vă prezintă câteva dintre cele mai importante acțiuni din domeniul Mediului, înregistrate în anul pe cale să se încheie, 2022. Sunt aspecte pozitive și negative, ca în oricare alt domeniu, noi am decis să le enumerăm așa cum sunt. Până la urmă, o „eroare” se transformă în succes, dacă ne dorim acest lucru.

Iată câteva dintre „evenimentele” din 2022 care au marcat Mediul:

–Revenirea la energia pe cărbune, parțial. În contextul războiului dintre Rusia și Ucraina. Statele UE au considerat că își arată solidaritatea față de Ucrainele, pedepsind Rusia prin renunțarea la importul(și)de gaz. „Nota de plată” a acestei decizii se regăsește la valoarea facturii, în special la cea suportată de consumatorul final.

–Managamentul deșeurilor. În România, acest aspect a rămas în derivă. Pentru a face haz de necaz, „ori la bal ori la(…)penal”, cam așa s-ar putea sintetiza declarațiilor celor implicați: „a tunat” cu câteva dosare penale privind evaziunea fiscală din afaceri cu deșeuri, însă(…) nu înețelegem cum în boxa acuzațiilor au ajuns doar administratorii unor firme din Strehaia, nu și cei ai OIREP-urilor(n.r. organizații care preiau obligația de colectare a ambalajelor). Spunem acest lucru, deoarece reporterii noștri au primit date concrete că unii dintre reprezentanții OIREP-urilor au eludat legea. Prejudiciul privind evaziunea fiscală din afacerile cu deșeuri despre care vorbim se ridică, potrivit Poliției, ajunge la 14 milioane de euro.

–Sub aspectul depozitării deșeurilor din Capitală, anul 2022 nu a dus nimic nou, decât aceleași lamentări, temeri vis-a vis de Comsiia Europeană privind procedura de infringement, licitații anulate, „blocate” întemeiat sau nu. În anul 2022, deșeurile din Capitală au ajuns tot la depozitul „Vidra”, contra unor tarife nelegale, potrivit instituțiilor de control, iar oamenii care locuiesc în acea zonă sunt terorizați: poluare, miros insuportabil, zgomot. Instituțiile statului dau din umeri, iar unii primari din București, în frunte cu Nicușor Dan, edilul general, au și ei temeri, dar nu pentru sănătatea publică, ci față de firma care administreaza groapa de gunoi „Vidra”, Eco Sud SA. Le puteți citi declarațiile aici.

Mai mulți bani pentru reciclare în 2022, „anul economisirii energiei”

România are la dispoziţie, prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, un buget de 1,2 miliarde de euro pentru managementul tuturor tipurilor de deşeuri şi trebuie să implementeze proiectele asumate până în anul 2026. Se așteaptă, astfel, ca rata de reciclare a deşeurilor de ambalaje să crească în România, până la începutul anului 2026, la 70%.

Senzori pentru măsurarea calității aerului. NU și instrumente pentru instituțiile de control

Ministerul Mediului a anunțat un sistem de monitorizare a calităţii aerului constând în 40 de senzori care măsoară concentraţiile de particule în suspensie şi oxizi de azot. Cu toate acestea, instituțiile de control nu știu să spună care este sursa poluării din preajma gropilor de gunoi, urmare a sesizărilor primite de la cetățeni. Garda de Mediu se „scuză” și spune că nu are instrumente tehnice care să măsoare nivelul poluării de la fața locului, așa cum știreaverde.ro a mai relatat.

Pregătiri pentru implementarea Sistemului Garanție Returnare

Sistemul de Garanţie-Returnare (SGR) va deveni funcţional în România începând cu 30 noiembrie 2023. Începând cu această dată, consumatorii vor putea returna într-un sistem organizat ambalajele din PET, sticlă şi metal, conform unei decizii luate la începutul lui octombrie 2022. Astfel, la cumpărarea unei băuturi (apă, băuturi răcoritoare, bere, vin, băuturi spirtoase) de la un comerciant, consumatorii vor plăti o garanţie de 50 de bani care va fi recuperată odată cu returnarea ambalajul. Gema Webb este cea care fost numită în rolul de CEO şi Preşedinte al Directoratului RetuRO Sistem Garanţie Returnare.

Încheiem, într-o notă optimistă. Ușor, dar sigur, în România, se dezvoltă conceptul zero waste. ȘtireaVerde.ro a prezentat primul magazin zero waste din Capitală, dar și faptul că tinerii din România încep să devină interesați de un trai în acord cu Natura.

Emisiile de gaze cu efect de seră continuă să scadă în UE, în ciuda faptului că anumite state au revenit parțial la energia pe cărbune

Autor
Ionuț POPESCU
-

Noi date sugerează că revenirea la energia pe cărbune în anumite zone ale Europei nu a influențat progresele puternice înregistrate de UE în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Statisticile confirmă faptul că îngrijorările Uniunii Europene cu privire la angajamentele climatice sunt nefondate, chiar dacă războiul din Ucraina a determinat o regândire cu privire la sursele de energie în unele zone.

Astfel, conform Centrului de Cercetare pentru Energie și Aer Curat (CREA), emisiile de gaze cu efect de seră din luna noiembrie au fost la cel mai scăzut nivel din ultimele trei decenii, la fel ca și consumul de gaze, carbonul din energie și generarea de energie din combustibili fosili. Trebuie avut, însă, în vedere faptul că luna noiembrie a fost una mai caldă, iar consumul din decembrie poate duce la arderea mai multor cantități de cărbune și gaz. Conform specialiștilor în domeniu, temperaturile mai blânde din noiembrie au dus la o reducere cu 6% a cererii de gaze în afara sectorului energetic, în timp ce cererea reală a scăzut cu 26%.

În sectorul energetic, temperaturile mai ridicate din noiembrie au contribuit cu aproximativ 2% în scăderea cu 12% a cererii.

Agenția a mai precizat că Germania a ratat obiectivele de reducere a consumului de gaze.

Lauri Myllyvirta, analist și autor al raportului, e de părere că datele confirmă foarte clar că acuzațiile la adresa Uniunii Europene de retragere a angajamentelor climatice sunt greșite.

„A existat o percepție foarte răspândită că Europa dă înapoi în privința schimbărilor climatice, din cauza războiului din Ucraina. Au fost frecvente remarci în acest sens la COP27, când s-a spus că Europa se întoarce la cărbune. Nu este cazul, a existat o interpretare greșită a consumului de cărbune”, a spus el.

După ce a fost declanșat războiul din Ucraina și resursele din Rusia au început a fi sancționate de Occident, mai multe țări, inclusiv Polonia și Germania, au căutat o revenire parțială la arderea cărbunelui pentru generarea de energie, mai ales după ce prețurile la alte surse de energie au început să crească. Cele două țări au folosit mai puțin cărbune decât în urmă cu un an. Doar Finlanda a folosit mai mult.

Cu toate acestea, în noiembrie 2022, Uniunea Europeană în ansamblu a folosit mai puțin cărbune decât în aceeași lună a anului 2021 și decât în aceeași lună a ultimilor 30 de ani.

Reduceri semnificative și în cazul energiei nucleare

În ceea ce privește energia nucleară, Germania și Franța au înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește reducerea producției, prima dintre ele înregistrând o creștere a producției de energie bazată pe eolian și solar. În schimb, Franța și-a redus substanțial cererea de energie.

„Totul este condiționat de vreme. Dacă avem o perioadă mare de frig, vom avea mai multe arderi”, a mai spus Myllyvirta.

Chiar și așa, conform informațiilor avute până la acest moment, tendința pare că se menține și în luna decembrie, în ciuda temperaturilor destul de scăzute în multe zone ale Europei.

Tendința de bază, puternic îndepărtată de combustibilii fosili

Lauri Myllyvirta a mai spus că transformarea energiei Europei din acest an a arătat că tendința de bază a fost puternic îndepărtată de combustibilii fosili.

„Dacă cineva ar fi spus în urmă cu un an că Europa aproape se va desprinde de dependența de combustibilii fosili ruși în 10 luni, ar fi fost considerat nebun. Suntem destul de aproape de acest lucru, iar asta e remarcabil”, a spus Myllyvirta.

Guvernele ar trebui să încerce să-și protejeze cetățenii cei mai vulnerabili de efectele periculoase ale creșterii prețurilor la energie. Europa ar putea merge mai departe în ruperea totală de energia rusă de combustibilii fosili în general, dar acest lucru ar trebui gestionat echitabil, a mai spus Myllyvirta.

„Este regretabil că atât de mult din această reducere a utilizării combustibililor fosili s-a produs prin prețuri ridicate, care creează un impact social și economic major”, a spus Myllyvirta, conform The Guardian.

Legislație pentru Mediu. Ce impact au schimbările climatice asupra sănătății publice

Autor
Georgiana DRAGOMIR
-
foto cu caracter ilustrativ. Sursa: Pixabay

Statele Unite ale Americii, despre care mulți europeni, inclusiv români, spun că sunt „prima forță a lumii”, sunt preocupate de legislația privind protecția Mediului. Americanii știu foarte bine că nu există sănătate publică fără un Mediu curat, însă, în ciuda tuturor acestor conștientizări, abia în anul 2022, SUA au adoptat un plan strategic, legislativ, care are în prim plan protejarea Mediului și a populației față de efectele schimbării climatice.

Așa cum notează și jurnaliștii de la The Hill, luna august(n.r. ac.) a fost primordială pentru Mediu. Președintele Biden a semnat Legea de reducere a inflației. Specialiștii spun că este cea mai importanță lege pe care Congresul a adoptat-o vreodată pentru a combate schimbările climatice. Măsurile actului de atenuare a schimbărilor climatice a fost menționat în presă, dar ceea ce a lipsit în mare măsură a fost o analiză a potențialului său de a oferi protecții importante împotriva nenumăratelor consecințe negative asupra sănătății publice pe care oamenii de știință le-au asociat schimbărilor climatice.

Într-un articol publicat în New England Journal of Medicine, sunt descrise beneficiile și noile instrumente de politică pe care se bazează Legea de reducere a inflației.

Legislație pentru Mediu. Ce impact au schimbările climatice asupra sănătății publice

Studiile științifice arată o listă lungă de efecte adverse asupra sănătății provocate de schimbările climatice. Pentru a numi doar câteva, acestea includ incidența crescută a astmului și a altor boli respiratorii, boli cardiovasculare, contaminare alimentară, sănătate mintală și tulburări legate de stres, tulburări neurologice și boli infecțioase, deoarece temperaturile în creștere permit insectelor și altor purtători să supraviețuiesc în zone înainte inospitaliere.

SUA vs Europa. „Față în față” cu efectele schimbărilor climatice

În plus, aceste riscuri pentru sănătate nu sunt distribuite în mod egal, lovind cel mai greu populațiile social vulnerabile, persoanele cu venituri mici ale gospodăriilor și membrii grupurilor rasiale și etnice, marginalizate istoric.

Astfel, noua abordare a SUA pentru combaterea efectelor produse de schimbările climatice oferă stimulente pentru reducerea emisiilor sub formă de credite fiscale și subvenții federale pentru întreprinderile și persoanele care doresc să ajute la trecerea țării către forme mai curate de producție de energie. Această măsură a atras sprijinul unor legiuitori care, probabil, ar fi refuzat să voteze pentru o legislație care se baza în primul rând pe comenzile tradiționale de reglementare, chiar dacă acestea erau completate de mecanisme de piață flexibile, cum ar fi comercializarea cotelor de emisii, relatează sursa menționată.

Lege pentru Mediu, inspirată din deciziile judecătorești

În SUA, stimulentele fiscale și financiare a fost atractivE, deoarece instanțele federale au devenit din ce în ce mai ostile utilizării reglementărilor ca dispozitiv de protecție a mediului. Spre exemplu, decizia Curții Supreme West Virginia v. EPA.

În acest caz, instanța a restrâns autoritatea Agenției pentru Protecția Mediului în temeiul Legii privind aerul curat, de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră de la una dintre cele mai mari categorii de surse, centralele electrice. Analiza instanței creează o mină de teren pentru orice agenție federală care încearcă să creeze strategii noi de reglementare pentru abordarea crizelor în curs de dezvoltare, cum ar fi schimbările climatice. Potrivit documentelor consultate de ȘtireaVerde.ro, este vorba despre restrângerea culpei „marilor poluatori” în raport cu instrumentele oferite de stat pentru reducerea emisiilor de carbon.

În aceeași perioadă, în Europa, se semna „Pactul Verde”, cu „obligații îndrăznețe” pentru marii comercianți, însă, cu mult mai puține ajutoare financiare față de cele acordate la inițiativa SUA.

Astfel, stimulentele financiare americane îi vor ajuta operatorii care fac importuri. Este vorba despre taxa aplicată la importul de bunuri, decisă de Comisia Europeană.

Citește și: Schimbările climatice vor crește probabilitatea de a vedea curcubeie

Prima mașină solară a fost inventată de doi olandezi și există din 2019

Autor
Luiza DOBRESCU
-
Squad Limited Edition, Foto Squad Mobility
Squad Limited Edition, Foto Squad Mobility

Un autovehicul echipat cu un pavilion solar îți poate oferi prin panoul solar de pe acoperiș o autonomie de 20 km, în zilele însorite, și de 100 km,cu ajutorul unor baterii portabile. Doi olandezi au construit prima mașină solară pe care au denumit-o SQUAD Solar City și reprezintă invenția celor de la Squad Mobility.

Vorbim despre o mașină de oraș cu două locuri, care poate fi condusa de la varsta de 16 ani, se încarcă singură cu energie solară. SQUAD este o inovație olandeză, concepută pentru a face mobilitatea alimentată cu energie solară accesibilă tuturor. Squad Mobility a fost fondată în 2019 de Robert Hoevers și Chris Klok.

Mașina solară poate fi condusă de la 16 ani

Ambii sunt foști angajați Lightyear, cu o lungă experiență în industria motocicletelor și auto și au reușit “Bazându-se pe un vis comun de a face mobilitatea cu energie solară disponibilă și accesibilă pe scară largă”, spun inventatorii pe pagina lor oficială de prezentare. Ușor de manevrat, condus și parcat.  Pentru SQUAD, umplerea rezervorului înseamnă a lăsa soarele să-și facă treaba sau a încărca bateriile portabile la o priză obișnuită.

Echipa Squad Solar Car, Foto Squad Mobility

Cu prețul scăzut de cumpărare sau de închiriere și costuri lunare reduse, SQUAD va fi accesibil pentru mulți.  Siguranța este garantată datorită ruloului puternic care vă protejează din toate părțile. SQUAD este, de asemenea, echipat cu centuri de siguranță în trei puncte și o structură completă de impact în față și în spate.

În ciuda aparențelor, este o mașină spațioasă

 Mașina Solar City este surprinzător de spațioasă la interior și oferă suficient spațiu pentru două persoane (înalte) plus bagaje. Ca un mic living pe roți cu două scaune confortabile, ferestre mari pentru o vedere panoramică, un tablou de bord bine aranjat, cu spațiu pentru geantă sau laptop, suporturi pentru pahare, un suport pentru telefon și un încărcător USB. Are o amprentă la sol de doar 2,4 m2, se încarcă automat la lumina soarelui și include baterii interschimbabile.

Combinând CAPEX și OPEX scăzut cu capacitatea de diagnosticare la distanță, SQUAD oferă date esențiale despre vehicul 24/7 pentru o gestionare eficientă a flotei. Atât interiorul, cât și exteriorul sunt ușor de curățat, în timp ce piesele rupte sunt ușor de înlocuit. Roțile acționează ca bare de protecție naturale, prevenind deteriorarea. O opțiune suplimentară este peretele bateriei SQUAD pentru schimbarea și încărcarea rapidă a bateriilor. Și totul cântărește doar 350 kg. 

O nouă specie de gândac a fost descoperită în România

Autor
Ionuț POPESCU
-
Sursă - Dunele Marine de la Agigea

O specie din ordinul Coleoptera (insecte cunoscute în popor sub numele de gândaci) a fost descoperită în premieră în România. Numele științific al noului membru al entomologiei din țara noastră este Aplocnemus jejunus.

Insecta „este neagră și lucioasă, nu măsoară mai mult de cinci milimetri, e acoperită cu perișori, acest lucru făcând-o să fie ușor de trecut cu vederea, fiind o specie puțin studiată și cunoscută“

Inițial, se credea că insecta trăia doar în 27 de locuri din Europa, în țări precum Bulgaria, Turcia, Grecia, Austria, Italia, Sardinia, Corsica și Franța, deoarece doar acolo a fost identificată. Începând din acest an, România se adaugă pe lista habitatelor unde trăiește Aplocnemus jejunus.

Specia a fost identificată în Rezervația Dunele Marine de la Agigea și, conform paginii de Facebook a rezervației, „nu este vorba de o extindere recentă a arealului spre nord ca urmare a schimbărilor climatice, ci specia a fost aici de multe mii de ani, nefiind detectată până astăzi din cauza modului ascuns de viață și mai ales a numărului foarte mic de entomologi“.

Rezervația Dunele Marine de la Agigea este o arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național Secțiunea a III-a – zone protejate) și se întinde pe o suprafață de 25 hectare, conform Wikipedia. Fauna este una specifică zonelor aride, de stepă, iar flora rezervației adăpostește mai multe specii rare, precum cârcel, volbură și varză de mare.

1...615616617...697Pagina 616 din 697