8.1 C
București
marți, 7 aprilie, 2026
Acasă Blog Pagină 422

București: Începe al unsprezecelea tratament împotriva ţânţarilor

Sursă foto: Pixabay
Sursă foto: Pixabay

În București, Compania Municipală Eco Igienizare a început, ieri, 20 august, al unsprezecelea tratament împotriva ţânţarilor din acest sezon.

Potrivit comunicatului emis de companie, urmează să se intervină în toate sectoarele Capitalei.

Echipele vor lucra de la ora 22.00 până la ora 5.00, cu douăsprezece utilaje de mare capacitate, dar şi cu autoutilitarele dotate cu atomizoare portabile şi termonebulizatoare în zonele cu acces îngrădit şi vegetaţie deasă.

Compania Municipală Eco Igienizare din București va interveni pe spaţii deschise din domeniul public şi privat

Se va interveni atât pe spaţii deschise din domeniul public şi privat (terenuri ale instituţiilor publice, spaţii verzi, parcuri, cimitire, maluri de lac, pieţe, târguri, oboare, bâlciuri), cât şi pe spaţii deschise ale persoanelor fizice şi juridice (pe aliniamentele stradale adiacente).

Compania Municipală Eco Igienizare a mai transmis că bucureştenii pot semnala locurile în care este nevoie de intervenţie la numărul de telefon 0752.041.898.

De asemenea, locuitorii Capitalei pot depune și sesizări la adresa de mail sesizări@cmeib.ro.

Anul acesta, prin Programul Unitar de Acţiune pentru Deratizare, Dezinsecţie şi Dezinfecţie, sunt prevăzute paisprezece tratamente.

Despre înțepăturile de țânțari:

Înțepăturile de țânțari sunt cauzate de femelele de țânțar care hrănesc cu sânge pentru dezvoltarea ouălor.

Reacțiile includ mâncărime, umflare și roșeață în zona înțepăturii.

Înțepăturile pot transmite boli precum malaria, dengue, Zika și febra West Nile în anumite zone geografice.

Tratamentele locale cu gheață, antihistaminice și loțiuni calmează disconfortul cauzat de înțepături.

Toate orașele din România pot concura pentru unul dintre ”Premiile orașelor verzi”

Sursă foto: Primăria Municipiului Brașov
Sursă foto: Primăria Municipiului Brașov

Termenul de înscriere în competiția ”Premiile Orașelor Verzi” a fost prelungit până la data de 25 august, transmite publicația Ziare.com.

Forumul Orașelor Verzi și AMR – Asociaţia Municipiilor din România lansează Premiile Orașelor Verzi 2023. Este vorba despre o inițiativă care își propune să recunoască și să premieze eforturile municipalităților de a deveni mai verzi și mai sustenabile

Prin urmare, toate municipalitățile din țară sunt încurajate să aplice și să își împărtășească realizările în promovarea sustenabilității și protejarea mediului.

Pentru a fi eligibile, municipalitățile trebuie să fi implementat proiecte de succes care au vizat reducerea impactului asupra mediului și care au fost finalizate în cursul anului 2023.

Perioada de înscriere este 24 iulie – 25 august 2023. Procesul de selecție și jurizare se va derula ulterior pentru a identifica cele mai inspiraționale și eficiente proiecte

Gala de premiere va avea loc în cadrul Conferințe de politici publice de Mediu, parte integrantă a Forumului Orașelor Verzi, în 7 septembrie 2023.

Categoriile pentru această ediție vor recompensa excelența în următoarele domenii: Transport public sustenabil – Mobilitate velo – Economie circulară și managementul deșeurilor – Energie verde – Planificare urbană sustenabilă – Parcuri și păduri urbane.

Prioritățile ce se regăsesc la nivelul fiecărei municipalități sunt:

  • Neutralitatea climatică;
  • Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră;
  • Dezvoltarea energiei verzi și a energiei regenerabile;
  • Eficiența energetică;
  • Protejarea biodiversității;
  • Economia circulară și gestionarea deșeurilor;
  • Investițiile și inovația.

Sancțiuni ”usturătoare” pentru cei care ignoră steagul roşu care interzice scăldatul în Marea Neagră

Sursa foto: Pixabay
Sursa foto: Pixabay

Vor fi majorate amenzile pentru persoanele care se află pe litoralul românesc și aleg să ignore steagul roşu care interzice scăldatul în mare.

Propunerea vine de la secretarul de stat în cadrul MAI, Raed Arafat, care este de părere că cei care ignoră arborarea steagului roşu pe malul Mării Negre şi intră în apă punând viaţa în pericol salvamarilor ar trebui amendaţi.

Dacă ajunge salvamarul la tine să te salveze pentru că ai intrat după steagul roşu fiind arborat, atunci persoana respectivă să plătească o amendă usturătoare pentru că a pus viaţa salvamarului în pericol şi pentru că a necesitat o intervenţie de salvare când steagul roşu spune să nu intre în apă”, a transmis secretarul de stat, potrivit Hot News.

Săptămâna trecută, judeţul Constanţa s-a aflat sub cod galben de vânt, iar pe litoral salvamarii au arborat steagul roşu care interzice scăldatul în mare

Din cauza valurilor mari şi a curenţilor puternici exista risc crescut de înec.

Cu toate acestea, mai multe persoane au ignorat steagul și au continuat să intre în apă.

Crește numărul celor care își pierd viața din cauza valurilor

De altfel, la Eforie, marţi după-amiază, a izbucnit un conflict între salvamari şi turiştii care doreau să intre în mare, deşi era arborat steagul roşu, iar în urma scandalului doi turişti au fost transportaţi la spital pentru îngrijiri medicale.

Numai în Mamaia, 4 persoane şi-au pierdut viaţa, după ce s-au înecat în mare.

Decese au fost înregistrate și la Costineşti şi Venus.

Microplasticele ar putea declanșa inflamații în celulele creierului

Sursă - Freepik

Microplasticele din sângele nostru sunt probabil capabile să traverseze bariera hematoencefalică, conform Science Alert.

Bariera hematoencefalică se referă la bariera fiziologică care există între sistemul sanguin și sistemul nervos central (creier). Se pare că microplasticele deteriorate sunt mult mai toxice pentru celulele creierului uman decât cele proaspete.

„Implicațiile nocivității microplasticelor sunt deosebit de alarmante. microplasticele secundare expuse în mediile naturale induc un răspuns inflamator mai sever în creier”, a spus biologul Sung-Kyun Choi, Daegu Gyeongbuk Institute of Science and Technology (DGIST).

Ne-am înconjurat complet de materiale plastice. Ne îmbrăcăm cu plastic, comunicăm cu plastic, mâncăm și bem din plastic, îmbrăcăm haine din plastic etc. 390 de milioane de tone de plastic au fost produse doar în 2021. Fiecare dintre aceste surse produc fragmente cunoscute sub numele de microplastice.

Expuse la mediul natural, aceste fragmente minuscule își schimbă forma și structura. Ulterior, ele se întorc în corpul uman. Cu mult înainte de a ne naște, absorbim un praf de bucăți de plastic deteriorate.

Microplasticele ar putea declanșa inflamații în celulele creierului

Cercetările anterioare au testat efectele plasticului nou asupra celulelor creierului nostru. Acum, biologul DGIST Hee-Yeon Kim și colegii le-au provocat cu particule degradate. Ei au analizat atent modul în care celulele imune ale creierului nostru, microglia, răspund la microplasticele derivate din polistiren, în comparație cu cele „virgine” de dimensiuni similare.

Hrănirea șoarecilor cu microplastice degradate a crescut nivelul de particule inflamatorii din sângele acestora. Ei au experimentat, de asemenea, o creștere a morții celulare în creierul lor. Așa că, cercetătorii au comparat apoi bucăți de polistiren degradate din microglia umană cultivate în laborator.

Microglia reprezintă 10-15% din celulelel creierului nostru. Microglia verifică sistemul nostru nervos central în căutarea obiectelor care nu ar trebui să fie acolo. Deloc surprinzător, cercetările anterioare întreprinse de echipă au descoperit microparticule care se acumulează în microglia de șoarece.

Răspuns inflamator al creierului

Kim și colegii sai au descoperit că microplasticele afectate de intemperii au afectat proteinele implicate în descompunerea zaharurilor în energie. Astel s-a crescut numărul acestora în celulele microgliale de 10 până la 15 ori mai mult decât în celulele aparținând grupurilor de control. De asemenea, au crescut concentrațiile de proteine implicate în moartea celulelor cerebrale.

Echipa bănuiește că acest lucru ar putea avea de-a face cu schimbările pe care le întâlnesc microplasmele odată ce sunt expuse la lumina soarelui. Polistirenul absoarbe undele UV, determinând plasticul să devină mai fragil și mai predispus la fragmentare.

Toate acestea înseamnă un răspuns inflamator crescut al celulelor creierului. Este mult mai sever decât ceea ce a fost produs de microplasticele neafectate testate la doze echivalente.

„Am identificat, pentru prima dată, că plasticul scurs în mediu suferă un proces accelerat de transformare. El evoluează în microplastice secundare care pot servi drept substanțe neurotoxice. Acest lucru duce la creșterea inflamației și a morții celulare în creier”, explică Choi.

Deși studiul a fost efectuat doar pe șoareci, este posibil ca și în cazul oamenilor microplasticele să acționeze în același mod.

Foarte multe deșeuri din ambalaje continuă să fie aruncate, în mod illegal, în natură

Foto: Facebook/Mircea Fechet
Foto: Facebook/Mircea Fechet

Într-un comunicat publicat pe contul de Facebook, ministrul Mediului a adus în discuție deșeurile din ambalaje, precizând că acestea rămân, în continuare, cea mai mare categorie de deșeuri care, în loc să fie trimisă la reciclare, este amestecată la depozitare.

Mai grav, aceste deșeuri continuă să fie aruncate, în mod ilegal, în natură.

Ministrul Mediului: ”Îndeplinirea țintelor nu va fi posibilă decât prin contribuția comună a tuturor actorilor de pe lanț”

Avem speranțe mari că lucrurile se vor schimba anul acesta, odată cu implementarea #SGR, însă ambalajele din băuturi reprezintă doar o mică parte din totalul deșeurilor din ambalaje, iar îndeplinirea țintelor nu va fi posibilă decât prin contribuția comună a tuturor actorilor de pe lanț: producători, retaileri, OIREP, colectori, reciclatori, UAT și ADI, autorități centrale, locale și, bineînțeles, generatorii de deșeuri”, a transmis Mircea Fechet.

Mircea Fechet colaborează cu reprezentanții Asociației OIREP Ambalaje pentru a găsi soluții viabile

În acest sens, ministrul Mediului a precizat că a avut o discuție la Minister cu reprezentanții Asociației OIREP Ambalaje, care reprezintă mai multe Organizații care Implementează obligațiile privind Răspunderea Extinsă a Producătorului.

De asemenea, în cadrul întâlnirii, Mircea Fechet a purtat discuții și despre impactul modificărilor legislative, din domeniul managementului deșeurilor, asupra realizării obiectivelor aferente anului 2023, dar și despre crearea unui mecanism prin care se dorește eficientizarea colectării din fluxul de deșeuri municipale, prin colaborarea dintre OIREP și UAT.

Încă un ghețar este aproape topit în Italia și lasă o zonă de munte în colaps social

Foto: G4 Media
Foto: G4 Media

Pietracamela, în provincia Teramo din Italia, poate părea cu ușurință ca un oraș fantomă. La începutul lunii mai, activitatea acolo este aproape de zero. Multe dintre casele de piatră construite acolo în ultimele cinci secole sunt goale. Asta pentru că ghețarul Calderone scârțâie sub cele trei vârfuri ale Corno Grande în timp ce gheața sa se topește. Și se transformă în apă. Primăvara, avalanșele sunt frecvente. La o mie de metri în aval, torenții se umflă. Locuitorii gestionează problemele care apar adesea în regiunile montane, cum ar fi furtunile și pâraiele care provoacă crăpături pe drumurile orașului. Cu modelele sale meteorologice extreme, încălzirea globală complică și mai mult viața în această comunitate montană. Pietracamela a fost o destinație turistică la modă iarna și vara. Ghețarul Gran Sasso, unul dintre cele mai sudice din Europa, și-a pierdut statutul.

Piatracamela în prag de dispariție

Între 1999 și 2000, ghețarul s-a separat în două părți mai mici și a devenit „ghețare” conform terminologiei științifice. Acest proces, care a făcut din Cauldron un simplu sistem glaciar, a avut loc pe măsură ce sezonul de schi se scurta. „În ultimii cinci până la 10 ani, căderile de zăpadă au fost rare în timpul iernii. Dar foarte frecvente în aprilie și mai”, spune Massimo Pecci, expert la Comitetul glaciologic italian pentru Calderone. Pecci, care este și profesor universitar de glaciologie explică că situația nu este unică. Poate fi văzută în multe dintre cele aproape 4.000 de municipalități montane ale Italiei. „Munții necesită o atenție continuă. Fără întreținere și monitorizare, avalanșele sunt inevitabil mai probabile. Natura preia controlul”, spune Pecci. „Dacă lucrurile continuă așa, Pietracamela va dispărea. Vom dispărea în 20-25 de ani. Nimeni nu va mai locui aici”, spune Linda Montauti, proprietara unuia dintre cele doua restaurante ramase in sat.

Copacul din România sub care ar fi bine să nu va adăpostiți pe vreme de furtună sau caniculă

Pădure
Pădure

Copacul în cauză este un arbore care este și protejat de lege. Specialiștii spun însă că deși pare că poate fi adăpost, trebuie evitat pe caniculă sau în caz de furtuna, Asta pentru că, spun ei, poate fi dăunător sănătății umane în contextual condițiilor meteorologice expuse mai sus. Și nu este vorba doar despre o supersitiție ci despre anumite chimicale pe care le poate emana. Nucul, căci despre el este vorba, este un arbore care poate dăinui secole. De altfel, copacul are o coroană impresionantă, dar și un trunchi care poate ajunge să fie extrem de gros. Fructele sale sunt extrem de sănătoase și conțin foarte mulți nutrienți. Vitamine și proteine, printre care vitamina B, vitamina A, lecitină și Omega-3. Doar că specialiștii spun că frunzele sale sunt toxice în anumite condiții. În vreme de caniculă sau de furtună copacul secretă anumite gaze sulfuroase. Acestea pot provoca somnolență.

Nucul este copacul ce poate fi extrem de toxic

Practic persoanele care stau la umbra nucului sau se adăpostesc la baza lui pot să fie otrăvite cu acest gaz. De altfel această otrăvire poate duce chiar și la decesul persoanei în cauză. Iar coaja fructelor sale conține polifenoli care pătează mâinile și pielea. Totodată această substanță chimică poate duce posibile iritații. Vorbim despre eventuale inflamații ale mucoasei nasului, din cauza cantității foarte mari de iod. Iar din acest motiv pot apărea episoade de dureri de cap, dar și de tuse. În caz de furtună, copacul produce o altă substanță toxică. Aceasta se numește juglonă. În caz că aceasta ajunge imediat la sol, poate infesta pământul, de aceea frunzele trebuie strânse imediat ce au picat. Asta pentru că altfel în jurul său nu va mai crește nimic. În acest context dăunătorii, dar și insectele sunt ținuți la distanță. Iar plantarea nucilor se recomandă să se facaă la 50-100 de metri distanță de casă pentru a nu cădea pe locuință în cazul furtunilor.

Dezastru ecologic: Sute de hectare cu păduri virgine din România au fost doborâte din cauza schimbărilor climatice

Sursă foto: Agent Green
Sursă foto: Agent Green

Organizația Agent Green a precizat că sute de hectare cu păduri virgine din Parcul Național Semenic – Cheile Carașului aflate în patrimoniul mondial UNESCO au fost doborâte în noaptea de 13-14 iulie.

Reprezentanții Agent Green au vizitat dezastrul din Semenic și au stat de vorbă cu reprezentanții locali ai administrației silvice, a parcului național și cu meteorologul de serviciu

Chiar dacă stația meteo de la Bozovici a înregistrat doar o viteză a vântului de 60 km/h, aceste doborâturi ar necesita vânturi cu o viteză de peste 160 km/h. Practic, fenomenul a fost amplificat de schimbările climatice.

Pădurile virgine sunt cele mai rezistente la condițiile meteorologice extreme.

Până acum, asemenea efecte nu au fost consemnate în pădurile virgine din Europa

Acest incident reprezintă un semnal puternic de alarmă pentru politicieni, pentru administrația silvică și pentru cetățeni, indicând că actualul cod silvic nu ia în considerare adecvat problema schimbărilor climatice.

Dezastrul din Semenic demonstrează și faptul că toate pădurile strict protejate (aproximativ 2% din pădurea României) sunt vulnerabile în fața schimbărilor climatice atât timp cât în jurul lor se practică tăieri care destabilizează pădurea.

Organizația cere Minsterului Mediului și Romsilva să:

  • Nu intervină în niciun fel în dezastrul din Semenic (atât în situl UNESCO, cât și în afara acestuia) pentru a asigura stocarea de carbon din arborii doborâți și regenerarea naturală a pădurii;
  • Să mărească zona tampon a sitului UNESCO astfel încât această să reprezinte o bandă lată de cel puțin 1km;
  • Să protejeze strict 10% din pădurea României iar în restul pădurii să nu se mai practice tăieri rase și progresive ci doar selective pentru a asigura starea de masiv la nivelul întregii țări.

UE a ajuns la maximum istoric de rezerve de gaze naturale, dar prețul acestora nu va stagna

Sursa: ZF

Mai puține gaze rusești deschid UE la fluctuațiile mai mari ale prețului pieței globale pentru gazul natural lichefiat. Gas Infrastructure Europe a declarat că magazinele de gaze ale țărilor membre au acum o capacitate de 90,12%. S-a depășit ținta de umplere de 90% pe care Bruxelles-ul trebuie să o îndeplinească până în noiembrie. „Confirmarea de astăzi că ne-am îndeplinit până acum cerințele de stocare a gazelor înainte de termen subliniază că UE este bine pregătită pentru iarnă. Și acest lucru va contribui la stabilizarea în continuare a piețelor de gaze în următoarele luni”. A declarat comisarul pentru energie al blocului, Kadri Simson, pentru POLITICO. „Piața energetică a UE se află într-o poziție mult mai stabilă decât a fost anul trecut în această perioadă”. A mai spus ea, recunoscând în același timp „am văzut în ultimele săptămâni că piața de gaze rămâne sensibilă”. Și că autoritățile vor continua să o monitorizeze pe măsură ce Continentul se îndreaptă spre vreme mai rece.

Mai puține gaze rusești nu înseamnă ieftinirea lor în Europa

Gazul rusesc a fost înlocuit în mare măsură de importuri din SUA, Norvegia, Azerbaidjan și altele. A scăzut în acest fel prețul la gaze față de vârful din 2022. Indicele olandez de preț al gazelor TTF a atins 320 de euro pe megawat oră în august anul trecut. S-a situat în jurul a 38 de euro săptămâna aceasta. Cu toate acestea, costul gazului rămâne în continuare mai mare decât înainte de război. Ceea ce înseamnă facturi mai mari pentru gospodării și productivitate mai scăzută pentru industria europeană. „Prețurile cu ridicata la gaze pot fi semnificativ mai mici decât în ​​urmă cu un an. Dar rămân în continuare considerabil mai scumpe decât prețurile istorice ale gazului din ultimul deceniu”. A declarat Tom Marzec-Manser, șeful departamentului de analiză a gazelor. la firma de analiză a pieței ICIS, avertizând că comercianții sunt încă îngrijorați de aprovizionare.

Cetățeni pentru Mediu: ”Pământul NU este o scrumieră!”

Foto: Facebook/Cetățeni pentru mediu
Foto: Facebook/Cetățeni pentru mediu

Chiștoacele de țigări reprezintă una dintre cele mai comune forme de poluare a mediului înconjurător. Organizația Cetățeni pentru Mediu a tras un semnal de alarmă, precizând că aceste resturi care sunt aruncate pe sol după ce fumătorii termină de fumat au un impact dezastruos asupra mediului și sănătății publice.

Astfel, combatarea acestei forme de poluare necesită o abordare comprehensivă, care să includă educație, legislație, dar și implicarea comunității.

Cetățeni pentru Mediu: ”Atenție, fumători, Pământul NU este o scrumieră!”

Aruncați chiștoace la întâmplare, respirați, beți și mâncați chimicale și microplastice… căci asta rezultă din degradarea filtrelor sintetice, folosite la majoritatea țigaretelor în ziua de astăzi. Toxicități care vor ajunge și la voi, într-un fel sau altul”, au transmis membrii organizației Cetățeni pentru Mediu, într-un anunț publicat pe contul de Facebook.

Ce presupune poluarea cu chiștoace de țigări:

Compoziție și Degradare: Chiștoacele de țigări sunt făcute în principal din acetat de celuloză, un material plastic. Ele conțin substanțe chimice toxice și reziduuri de nicotină, gudron și alte substanțe chimice prezente în țigări.

Când sunt aruncate pe sol sau în apă, chiștoacele se descompun foarte lent, într-un proces care poate dura câțiva ani.

Poluare a Solului și Apei: Mucurile de țigări aruncate pe sol pot elibera substanțe chimice nocive care se pot infiltra în sol și apoi în apele subterane, având potențialul de a afecta calitatea apei potabile.

În plus, atunci când chiștoacele sunt lăsate în zone urbane sau rurale, ele pot ajunge în canalizări și ajunge în râuri, lacuri și oceane.

Impactul Asupra Faunei și Florei: Resturile de țigări pot fi confundate cu alimente de către animalele sălbatice sau de către animalele de companie, cum ar fi păsările sau peștii.

Aceasta poate duce la ingerarea accidentală a substanțelor chimice toxice, punând în pericol sănătatea și viața acestor animale. Mai mult, degradarea lentă a chiștoacelor poate duce la acumularea de microplastice în mediu, care ulterior pot ajunge în lanțurile alimentare.

Impactul Estetic și Economic: Chiștoacele de țigări reprezintă o formă de poluare vizuală, dăunând aspectului urban și rural al locurilor.

În plus, eforturile de curățenie și gestionare a deșeurilor pentru a elimina chiștoacele de pe străzi, plaje și spații publice pot fi costisitoare pentru autoritățile locale.

Chiștoacele de țigări aruncate în natură pot declanșa incendii periculoase, mai ales în medii uscate și cu vegetație inflamabilă

Compoziția lor inflamabilă și riscul de a genera scântei în contact cu elementele uscate pot avea consecințe devastatoare asupra mediului și comunităților.

Doar în 2023, incendiile produse de țigările aruncate în natură, la întâmplare, au produs daune semnificative ecosistemelor și proprietăților.