Acasă Blog Pagină 425

Poliția de Frontieră: 2023 – Creștere de 2,2 a cantității de deșeuri descoperite de polițiști la intrearea în țară

Sursă - Freepik

Poliția de Frontieră a transmis cifrele privind deșeurile depistate la intrarea în țară în anul 2023. Anunțul a fost făcut, la finalul anului trecut, într-un comunicat pe siteul instituției.

Poliția de frontieră apreciază că deșeurile care se doreau a fi introduse în țară au fost depistate cu ajutorul Gărzii de Mediu.

Astfel, în primele 11 luni 2023, au fost descoperite deşeuri în cantităţi însemnate, aproximativ 5.853 tone, după cum urmează:

  • metale – 1.655.605 kg;
  • textile/îmbrăcăminte – 1.057.277 kg;
  • sticlă – 23.270 kg;
  • plastic – 385.056 kg;
  • carton şi hârtie – 165.490 kg;
  • alte materiale precum deşeuri amestecate, mobilier, acumulatori, componente auto, hârtie – 2.566.561 kg;

În perioada similară a anului 2022 au fost descoperite 2.648 tone deşeuri, înregistrându-se astfel o creştere de 2,2 ori.

Cantități însemnate de deșeuri, la granița de vest a țării

Poliţiştii de frontieră bihoreni și arădeni au efectuat în perioada 30.06.-01.07.2023, pe sensul de intrare în ţară, controlul specific asupra a patru automarfare conduse de cetăţeni români. Aceştia transportau, conform documentelor de însoțire a mărfii, cauciucuri și calculatoare second hand, materiale plastice, diverse bunuri de la societăți comerciale din Ungaria și Marea Britanie, pentru firme din România.

Existând suspiciuni cu privire la legalitatea transporturilor în cauză, poliţiştii de frontieră au solicitat sprijin autorizat reprezentanților Comisariatului Județean Bihor și Arad din cadrul Gărzii Naționale de Mediu și reprezentanților Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului Bihor și Arad.

În urma verificărilor efectuate, s-a constatat faptul că automarfarele erau încărcate cu 51.160 kilograme de deșeuri, pentru care șoferii nu au prezentat documentația necesară prevăzută de lege pentru importul acestor produse.

În consecinţă, autorităţile de control nu au permis accesul pe teritoriul României pentru aceste mijloace de transport.

S-a confirmat! 2023, cel mai călduros an înregistrat vreodată. E posibil să fie cel mai călduros din ultimii 125.000 de ani

Sursă - Pexels

Tocmai s-a încheiat cel mai cald an de când s-a început să se facă măsurători – 2023. Oamenii de știință spun că este posibil să fi fost cel mai cald din ultimii 125.000 de ani, conform USA Today.

Chiar dacă datele din decembrie nu sunt încă oficiale, rezultatele au fost deja „blocate” la mijlocul lunii decembrie, a declarat Gavin Schmidt, om de știință la Administrația Națională pentru Aeronautică și Spațiu.

Având în vedere cele șase luni consecutive de temperaturi extrem de calde, a fost practic imposibil ca luna decembrie să fie suficient de rece pentru a modifica rezultatele finale.

„Suntem deja dincolo de punctul în care orice proces normal ar putea împiedica 2023 să fie cel mai călduros an”, a declarat Robert Rohde de la Berkeley Earth, la mijlocul lunii decembrie.

Ceea ce este deosebit de îngrijorător, spun experții, este că „ritmul de încălzire din ultimul secol nu are precedent în ultimele milioane de ani”, potrivit meteorologului de la Universitatea din Pennsylvania, Michael Mann.

„Suntem într-un moment fără precedent cu planeta noastră”, a declarat Mann pentru USA TODAY.

„Există încă timp pentru a preveni consecințele devastatoare asupra climei. Fereastra de oportunitate se micșorează”, a adăugat el.

2023 – cel mai călduros an

Fiecare an din 2014 se află în primii 10 cei mai călduroși de când oamenii au început să facă măsurători. Anul 2016, care a inclus influența unui El Niño, a fost cel mai cald an înregistrat. Apoi a urmat 2020. Acum, 2023 va depăși 2016 și 2020.

Cercetătorii spun că și următorii ani vor arăta ca 2023.

2024 ar putea fi și mai cald. Mulți oameni de știință se așteaptă ca un El Niño puternic să alimenteze un an și mai cald la nivel global. Este posibil ca pragul de 1,5 grade Celsius să fie depășit și mai des.

„Ne așteptăm la doi ani de record de temperatură succesiv”, a declarat Nick Dunstone.

OMM estimează că perioada 2023-2027 va fi aproape sigur cea mai caldă perioadă înregistrată vreodată.

2023, recorduri lună de lună

Din iunie, fiecare lună a stabilit un record de temperatură. Pământul a cunoscut 547 de luni consecutive cu temperaturi peste media secolului al XX-lea.

În mai, nivelurile de dioxid de carbon din atmosferă au atins un nivel record. A fost a patra cea mai mare creștere anuală înregistrată.

În timpul celei mai calde luni înregistrate pe Pământ (iulie 2023), 81% dintre oamenii de pe planetă au experimentat căldură influențată de schimbările climatice cauzate de om, potrivit Climate Central.

Valurile de căldură cauzate de schimbările climatice au afectat părți din Europa, China, SUA, nordul Africii, America de Sud, Asia de Sud și Madagascar.

În SUA, până în noiembrie, patru state de pe coasta de sud au trecut prin cel mai cald an înregistrat. E vorba de Florida, Louisiana, Mississippi și Texas.

Planeta a atins o temperatură medie globală de 2 grade Celsius peste temperaturile preindustriale pe 17 noiembrie.

Felinarul zânelor a fost redescoperit după 30 de ani | FOTO

Sursă - Unsplash

Felinarul zânelor (Thismia kobensis) a fost descoperit pentru prima dată în orașul Kobe, din Japonia în 1992. S-a crezut că a dispărut după ce a fost construit un complex industrial în aria sa nativă. Totuși, acum specia a fost redescoperită în orașul Sanda, prefectura Hyogo. Este, astfel, cea mai nordică specie Thismiaceae cunoscută științei, potrivit IFL Science.

Felinarele zânelor se caracterizează prin lipsa de fotosinteză. Speciile sunt, în general, considerate rare. Deși sunt subterane, florile acestora se ridică deasupra solului la fel ca ciupercile. Nu numai că sunt greu de observat, dar se crede că specificul lor pentru soluri sărăcăcioase le restrânge foarte mult aria de răspândire.

Prin urmare, cu mare surpriză, T. kobensis a fost găsită după trei decenii, la 30 de kilometri de zona sa nativă. Redescoperirea a oferit, de asemenea, ocazia de a actualiza ceea ce știm despre T. kobensis. Anterior, specia fusese descrisă din studierea unui specimen de muzeu incomplet.

Cea mai nordică specie de felinar al zânelor a dezvăluit perspective asupra biogeografiei și istoriei evolutive a acestor plante. Nu numai că arată ciudat, dar luminează solul cu bioluminiscența lor.

Felinarul zânelor, redescoperit după 30 de ani

Felinarele zânelor sunt deosebit de viclene când vine vorba de schimbul de nutrienți. Se crede că au evoluat din plante care au existat într-o relație simbiotică cu ciupercile micorizice. Ele beneficiază de rețeaua de nutrienți în timp ce fac schimb de energie pe care o primesc din lumina soarelui.

Cu toate acestea, felinarele zânelor sunt paraziți care se hrănesc din rețea fără a da nimic în schimb. Această abordare pentru obținerea hranei este cunoscută sub denumirea de micoheterotrofie. Asta înseamnă, de fapt, că într-un mod obișnuit, felinarele zânelor își obțin energia din plantele care fac schimb cu rețeaua micorizelor.

Micoheterotrofele în ansamblu nu seamănă prea mult cu plantele. Nu au frunze și își petrec cea mai mare parte a vieții sub pământ. Ele înfloresc doar pentru perioade scurte de timp cu creații care arată mai mult ca niște specii extraterestre decât cu plante.

În plus, natura lor criptică s-ar putea să le facă greu de găsit.

Renunță la acest fruct din smoothie

Sursă - Unsplash

Data viitoare când vă faceți un smoothie, ar fi cazul să renunțați la banană, conform Science Alert.

Chiar dacă banana conține potasiu și face smoothieul foarte cremos, conform cercetătorilor de la Universitatea din California Davis (UCD), există ceva în banane care ar putea anihila antioxidanții din fructe de pădure.

Antioxidanții în acest caz se numesc flavonoli. Se găsesc în alimentele pe bază de plante, cum ar fi fructele de pădure, ceaiul, cacao, mere, pere și piersici. Majoritatea dintre noi nu primim suficienți flavonoli din alimentația zilnică.

Când o persoană mănâncă alimente bogate în flavonoli, compușii sunt absorbiți rapid în fluxul sanguin. Acolo, aceștia sunt ulterior procesați.

Metaboliții rezultați au fost asociați cu beneficii precum îmbunătățirea sănătății cardiovasculare și a funcției cognitive. Dar noi experimente sugerează că atunci când se adaugă doar o singură banană la un amestec de fructe de pădure, acești metaboliți nu sunt nici pe departe la fel de abundenți.

Renunță la acest fruct din smoothie

Într-un studiu controlat, cercetătorii de la UCD au dat unui grup mic de opt participanți fie un smoothie bogat în flavonol, fie o capsulă simplă de flavonol. Ulterior, testele au arătat o creștere a nivelului metaboliților de flavonol din sângele lor.

Când voluntarii au consumat un smoothie cu banane, totuși, metaboliții din sângele lor au fost cu 84% mai puțini decât după o doză pură de flavonol.

„Am fost cu adevărat surprinși să vedem cât de repede adăugarea unei singure banane a scăzut nivelul de flavonoli din smoothie și nivelul de flavanol absorbit în organism”, spune nutriționistul Javier Ottaviani de la UCD.

„Acest lucru evidențiază modul în care prepararea alimentelor și combinațiile pot afecta absorbția compușilor dietetici din alimente”, adaugă el.

Motivul pentru care bananele au acest efect asupra flavonolilor are probabil de-a face cu o enzimă numită polifenol oxidază (PPO). Aceasta e implicată în procesul de oxidare care face și bananele maro bananele atunci când sunt curățate.

Expuși la banană, antioxidanții „elimină” PPO. Ei nu mai pot să aducă beneficii în interiorul corpului nostru.

Când un smoothie cu banane și fructe de pădure cu PPO ridicat a fost lăsat la temperatura camerei în experimente, cercetătorii au descoperit că conținea mai puțini flavonoli decât un smoothie pur cu fructe de pădure după o oră de așteptare

Când PPO din banane a fost inhibat, totuși, flavonolii au persistat.

Acest lucru sugerează că PPO poate limita proprietățile flavonolilor înainte ca acestea să intre în corpul uman.

Cercetările au continuat

Pentru a vedea dacă bananele pot „dezarma” și antioxidanții din stomac, cercetătorii au cerut la 11 participanți să consume două băuturi separate în același timp: un smoothie de banane și unul de fructe de pădure.

Acest lucru a împiedicat PPO să interacționeze cu flavonolii înainte de ingerare. Apoii, cercetătorii au descoperit că metaboliții de flavonol nu erau la fel de prezenți în fluxul sanguin al participanților după ce au băut cele două smoothie-uri separat.

Studiul a fost efectuat doar în rândul unui număr mic de participanți de sex masculin. Cu toate acestea, cercetătorii de la UCD cred că descoperirile lor inițiale merită o atenție științifică suplimentară.

Elveția | A fost construită cea mai mare fabrică de sortare a deșeurilor electronice. Cum funcționează

Sursă - Unsplash

Immark AG, parte a Grupului Thommen, este un pionier și lider de piață în reciclarea și eliminarea deșeurilor electronice în Elveția. Rata de reciclare este de până la 95%. Aceasta depășește cu mult cerințele Directivei europene privind deșeurile de echipamente electrice și electronice (DEEE), potrivit Recycling Magazine.

Compania a ales Stadler pentru a proiecta și construi o nouă fabrică de sortare. Aceasta va înlocui instalația existentă din Regensdorf.

„Este cea mai mare fabrică de procesare a deșeurilor electronice din Elveția. Trebuie să asigure un randament ridicat și capacitatea de procesare a volumelor pe care le primim”, spune Patrick Wollenmann, manager de proiect la Immark.

„Ne așteptăm ca, cu această nouă fabrică, să punem bazele unui viitor de succes în ceea ce privește managementul operațional.”, adaugă el.

Nouă fabrică de sortare a deșeurilor electronice

Noua unitate are un design inovator. Deține și prima instalație de sortare deșeurilor electronice care folosește un separator balistic. Fabrica funcționează într-un serviciu în 2 schimburi. Capacitatea sa e de până la 12 tone pe oră. Îndeplinește astfel cerințele Immark de capacitate mai mare și puritate mai bună a producției. De asemenea, optimizează recuperarea plăcilor de circuite imprimate.

„Pentru noi, tehnologia convingătoare Stadler a benzilor transportoare și a separatorului balistic, precum și apropierea lor de Zurich au fost decisive. De asemenea, apreciem foarte mult munca managerilor de proiect competenți. Apreciem implementarea rapidă și constructivă și abordarea orientată spre soluții”, spune Patrick Wollenmann.

„Separatorul balistic Stadler STT5000 presortează materialul în trei părți diferite. Separă materialul în materiale fine, materiale plastice plate și cabluri, precum și material în formă de cub. Aici intră motoarele electronice”, explică Jan Dollenmaier, manager de proiect Stadler.

Noua instalație de sortare primește materiale din Directiva DEEE Grupele 1-3 (Echipamente mari – Mici și echipamente IT) și 4 (Echipamente de consum). Acestea sunt procesate în mai multe module de procesare. Modulele sunt poziționate în linie, dar sunt echipate și cu alimentatoare separate pentru utilizare independentă. Rezultatul este o disponibilitate mai mare a întregii instalații.

Designul modular flexibil al instalației permite reglarea mașinilor pe tot parcursul procesului pentru a extrage părți neferoase, feroase, PCB, oțel inoxidabil și plastic de înaltă calitate.

Cum sunt sortate deșeurile?

În primul modul al procesului, materialul de alimentare este sortat manual pentru a elimina toxinele și componentele periculoase, precum și materialele valoroase precum cablurile, plăcile de circuite imprimate și metalele.

Odată ce componentele periculoase au fost îndepărtate, materialul este zdrobit în diverse tocătoare. Astfel, componentele periculoase rămase, cum ar fi bateriile sau condensatorii, cât și diferitele materiale reciclabile, precum fierul, metalele neferoase și plasticul, pot fi sortate. La selectarea unităților de mărunțire, s-a luat în considerare nu numai debitul necesar, ci și cea mai mică uzură posibilă.

Materialele reciclabile sunt apoi sortate prin separarea cu curenți turbionari și tehnologia de sortare cu senzori. Părțile de fier sunt resortate într-o cabină de sortare pentru a asigura calitatea și creșterea gradului de puritate.

Partea fină este, de asemenea, procesată prin diferite etape de sortare pentru a separa materialele plastice de compușii metalici. Aceștia sunt apoi măcinați pentru a separa diferitele granule de metal.

O mare atenție a fost acordată protecției împotriva incendiilor. După unitățile de mărunțire au fost instalate sisteme automate de detectare și stingere a incendiilor. Sursa de incendiu detectată este evacuată automat din procesul fabricii într-un buncăr de oțel printr-un sistem de trapă. Acolo, personalul poate stinge incendiul și poate neutraliza sursa acestuia. Uzura ridicată a deșeurilor prelucrate la noua fabrică a necesitat caracteristici specifice de proiectare. Există plăci de uzură din oțel inoxidabil pentru a consolida buncărele și curelele cu protecție ignifugă și împotriva tăierii.

De asemenea, instalația a fost concepută pentru a simplifica cât mai mult posibil întreținerea. Toate punctele cheie și motoarele sunt accesibile prin platforme de întreținere sau scări de acces.

Fabrica de sortare a deșeurilor electronice, un real succes în Elveția

Proiectarea și asamblarea noii fabrici au prezentat provocări pe care echipele Stadler și Immark le-au rezolvat cu succes printr-o strânsă colaborare.

„Pe lângă instalarea noului sistem, vechiul sistem a continuat să funcționeze. Aceasta a însemnat că noua fabrică a trebuit să fie construită în mai multe etape. În același timp, vechea fabrică a trebuit să fie demontată. În plus, spațiul disponibil pe șantier a fost foarte limitat”, spune Patrick Wollenmann.

Proiectarea modulară a noii fabrici a fost un element cheie pentru finalizarea cu succes a proiectului și pentru viteza mare de asamblare:

„Designul modular al unităților individuale a limitat timpul de asamblare la o perioadă foarte scurtă. Orice probleme apărute în timpul asamblarii au fost identificate și rezolvate rapid datorită flexibilității angajaților Stadler”, adaugă Patrick Wollenmann.

Cea mai mare turbină eoliană făcută din lemn a fost pornită

Sursă - Unsplash

Cea mai înaltă turbină eoliană din lemn din lume a fost pornită lângă orașul Skara, nu departe de orașul Göteborg, scrie IFL Science.

Aceasta are o înălțime totală de 150 de metri cu tot cu paletele. Turnul măsoară 105 de metri și este construit din lemn, potrivit companiei Modvion.

După cum a raportat BBC News, generatorul de 2 megawați al turnului a început să se rotească. Acesta a început să furnizeze energie electrică rețelei electrice locale. Turbina a furnizat energie pentru aproximativ 400 de case.

Energia eoliană este una dintre sursele de energie cu cel mai mic preț disponibile astăzi și una dintre opțiunile mai durabile. Cu toate acestea, construcția turbinelor costă. Majoritatea acestora sunt construite din oțel, un metal robust cu o amprentă mare de carbon. Turbinele mai puternice necesită turnuri mai mari, crescând astfel cererea pentru acest metal.

În încercarea de a depăși această problemă, Modvion a dezvoltat așa-numitul „Wind Of Change”. Aacesta este primul turn pentru eoliene făcut din lemn din lume.

Structura poate fi construită la fața locului în șapte secțiuni cu un total de 28 de module. Această modularitate face turnul mai ușor de transportat pe drumuri și pe mare. Turnurile convenționale din oțel sunt mult mai greu de manipulat și transportat.

Cea mai mare turbină eoliană făcută din lemn a fost pornită

Pereții turnului turbinei sunt realizați cu 144 de straturi de cherestea de furnir laminat de 3 milimetri grosime. Acestea au fost lipite și comprimate împreună. Lemnul provine din aproximativ 200 de molizi, aceleași specii folosite pentru pomii de Crăciun. Toți au fost cultivați în mod durabil.

„Este rețeta noastră secretă”, a declarat pentru BBC David Olivegren, cofondatorul Modvion. El este, de asemenea, arhitect și constructor de bărci.

Lemnul și lipiciul este combinația perfectă, știm asta de sute de ani. Și pentru că folosirea lemnului este mai ușoară, se pot construi turbine mai înalte cu mai puțin material”, a adăugat el.

Modvion consideră că această dovadă de concept are un potențial mare. Compania speră ca planurile să devină și mai îndrăznețe în viitor. Până în 2027, compania vrea să creeze 100 de turnuri din lemn în fiecare an, poate la o scară mult mai mare decât cea actuală.

Restaurantele şi cafenelele din Canada nu mai pot oferi paie, pungi sau tacâmuri din plastic

Sursă foto: Pixabay
Sursă foto: Pixabay

Restaurantele şi cafenelele din Canada renunță la plasticul de unică folosință, chiar dacă bătălia guvernului pentru eliminarea acestor articole de unică folosinţă nu este câştigată încă, informează AFP, citat de Radio Eco Natura.

Interzicerea treptată a importului, fabricării şi vânzării de articole din plastic a fost introdusă anul trecut

Această interdicție a fost introdusă în cadrul angajamentului luat de Ottawa de a ajunge la zero deşeuri din plastic până în 2030.

Cu toate acestea, în luna noiembrie, o instanță canadiană a invalidat reglementarea care cataloga anumite produse din plastic drept toxice, ca urmare a unei plângeri depuse de producătorii de plastic din țară.

Guvernul a contestat această decizie, conștient fiind că aceasta ar putea afecta direct interdicția asupra articolelor de plastic de unică folosință.

Ca rezultat, reglementarea a fost implementată temporar, în așteptarea unei decizii ulterioare.

Canada reciclează doar 9% din deșeurile din plastic de unică folosință

Conform datelor oficiale din Ottawa, anual, cetățenii canadieni aruncă aproximativ trei milioane de tone de deșeuri din plastic.

Doar 9% din aceste deșeuri sunt supuse reciclării, ceea ce indică faptul că cea mai mare parte ajunge în depozitele de gunoi, contribuind la cele 29.000 de tone de plastic care contaminază mediul natural.

Oamenii trebuie să reducă la jumătate plasticele de unică folosinţă

Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) a estimat în luna mai că, pentru a opri această poluare galopantă, lumea trebuie să reducă la jumătate plasticele de unică folosinţă şi să adopte masiv tripticul „reutilizare, reciclare, alternativă”.

Sursa citată mai notează că, în 2019, la nivel mondial au fost produse 353 de milioane de tone de deşeuri din plastic, dintre care 22 % au sfârşit prin a fi abandonate.

Ecologic și Urban: Parcul Feroviarilor devine una dintre cele mai verzi zone din Cluj-Napoca

Foto: Facebook/Emil Boc
Foto: Facebook/Emil Boc

Primarul Clujului, Emil Boc, a anunțat că în luna ianuarie a anului următor va începe recepția lucrărilor pentru Parcul Feroviarilor.

Zona are o suprafață de peste cinci hectare și va beneficia de o investiție de peste 9 milioane de euro.

Am verificat astăzi în teren lucrările la Parcul Feroviarilor alături de dl viceprimar Dan Tarcea. Proiectul realizat din fonduri de la bugetul local se află în ultima etapă, procedura de recepție urmând a fi demarată în luna ianuarie 2024. În această perioadă se realizează ultimele lucrări la pavilioanele din cadrul parcului, sistemele de alei dinspre strada Feroviarilor, respectiv ultimele ajustări la pasarelele pietonale peste Someș”, a declarat Emil Boc.

Acest proiect are scopul de a transforma Parcul Feroviarilor într-una dintre cele mai atrăgătoare zone verzi din Cluj

În prezent, se finalizează ultimele lucrări la pavilioanele din interiorul parcului, la sistemele de alei dinspre strada Feroviarilor, și se fac ultimele ajustări la pasarelele pietonale peste Someș.

Obiectivul investiţiei de peste 9 milioane de euro a constat în amenajarea suprafeţei de 5.3 hectare, integrarea malului drept al Someşului mic în arealul de mobilitate şi recreere din zonă, dar şi modernizarea străzii Parcul Feroviarilor. Parcul devine astfel un spaţiu verde primitor şi potrivit pentru petrecerea timpului liber”, a scris Emil Boc pe pagina de Facebook, ieri, 28 decembrie.

Vor fi plantați sute de copaci, mii de arbuști, dar și flori perene

În egală măsură, edilul a precizat că proiectul prevede plantarea a 555 arbori, 32.500 arbuşti şi 5.500 bucăţi flori perene.

Amenajările propuse cuprind alei pietonale de acces pentru toate categoriile de utilizatori, spaţii plantate cu vegetaţie, arbori şi arbuşti, zone de gazon, iluminat general şi arhitectural cu sistem LED.

De asemenea, proiectul prevede mobilier urban pentru odihnă sau pentru activităţi recreative.

Proiectul mai cuprinde pavilioane multifuncționale, sistem de irigații automatizat, toaletă automată – cu acces și pentru persoanele cu dizabilităţi.

Calitatea aerului din China s-a înrăutăţit în 2023, pentru prima dată în ultimii zece ani

Sursă foto: Pixabay
Sursă foto: Pixabay

Calitatea aerului în China s-a înrăutăţit în acest an pentru prima dată de când ţara asiatică a lansat o campanie de ”război împotriva poluării” în 2013, potrivit unui studiu, informează AFP, citat de Euronews România.

Această situație poate fi explicată printr-o ”creştere generală a emisiilor de origine umană”, dublată de ”condiţii meteorologice nefavorabile”, subliniază organizaţia cu sediul în Finlanda, care şi-a bazat calculele pe date oficiale.

În anul 2023, țara asiatică a ridicat restricțiile severe impuse în urma pandemiei de COVID-19, care a determinat o scădere abruptă a activităților umane.

Încă din 2013, China a demarat o ”campanie de război împotriva poluării”

China a închis numeroase centrale electrice pe bază de cărbune și a relocat unități industriale pentru a combate smogul care afecta majoritatea orașelor sale, în special în sezonul de iarnă.

Această inițiativă a dus la o reducere constantă a concentrației de PM2.5 din atmosferă, deși nu întotdeauna în conformitate cu standardele Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).

În octombrie şi noiembrie, un episod de poluare acută în nordul Chinei a determinat autorităţile chineze să ceară locuitorilor să îşi limiteze activităţile în aer liber

Standardele OMS au fost depăşite atunci de peste 20 de ori în Beijing, potrivit organizaţiei independente IQAir.

China rămâne foarte dependentă de cărbune, o sursă de emisii de PM2,5, precum şi o sursă de CO2, ţara asiatică fiind cel mai mare emiţător brut de gaze cu efect de seră din lume.

Beijingul îşi propune să îşi reducă emisiile de gaze cu efect de seră cel mai târziu până în 2030.

De asemenea, are în vedere neutralitatea în ceea ce priveşte emisiile de dioxid de carbon până în 2060.

Cu toate acestea, unda verde dată recent noilor centrale electrice pe bază de cărbune a pus sub semnul întrebării capacitatea să de a îndeplini aceste obiective.

Garda Națională de Mediu a verificat vulcanizările din Capitală pentru opri transferurile ilegale de deșeuri

Foto: Facebook/Garda Naţională de Mediu
Foto: Facebook/Garda Naţională de Mediu

Garda Națională de Mediu a intensificat controalele pentru a combate transferurile ilegale de deșeuri în țară, mascate sub forma importului de produse second-hand.

Desfășurând operațiuni la punctele de trecere a frontierei, comisarii au descoperit zilnic zeci de transporturi ilegale, unele însoțite de documente falsificate

O notificare din partea Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor a condus la verificarea a 21 de vulcanizări din București, unde s-au găsit 4200 de anvelope second-hand neconforme, considerate, de fapt, deșeuri.

Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor a sesizat Comisariatul Municipiului Bucureşti al Gărzii Naţionale de Mediu cu privire la 4200 de aşa zise anvelope second hand, introduse în ţară, care nu îndeplineau condiţiile de conformitate, fiind în fapt deşeuri”, se arată în comunicatul publicat de Garda Națională de Mediu pe contul de Facebook.

Controalele Gărzii Naționale de Mediu au dus la amenzi de 22.500 lei

În egală măsură, o sesizare penală a fost înaintată pentru încălcarea legislației privind gestionarea deșeurilor.

Cantitatea de deșeuri identificată a fost confiscată și eliminată corespunzător de către un operator autorizat.

Această acţiune este un bun prilej să constatăm consecinţele vulnerabilităţilor legislative în domeniul bunurilor folosite şi să reamintim necesitatea adaptării legii la provocările vremii. Vorbim despre modificarea cadrului legal, în sensul reglementarii clare a comerţului cu produse SH, astfel încât să evităm ca în ţara noastră, în loc de bunuri folosite, să fie importate de fapt, deşeuri mascate”, a declarat Andrei Corlan, Comisarul General al Gărzii Naţionale de Mediu.