Acasă Blog Pagină 427

Companiile din România, bune de plată: 33 milioane de lei pentru că nu şi-au valorificat deşeurile de ambalaje puse pe piaţă

Sursă foto: Pixabay
Sursă foto: Pixabay

O nouă analiză a responsabilității mediului și a progresului reciclării demonstrează că majoritatea companiilor care activează în România şi care nu şi-au valorificat deşeurile de ambalaje puse pe piaţă, au plătit, în 2022, 33 milioane de lei.

Această sumă a ajuns către Administraţia Fondului pentru Mediu, arată datele Institutului Naţional de Statistică, analizate de compania Clean Recycle, transmite News.ro.

Deșeurile provenind din ambalaje continuă să nu fie reciclate sau valorificate

În ultimii 10 ani, respectiv în perioada 2012-2022, sumele plătite de companii pentru deşeurile de ambalaje care nu au fost reciclate sau valorificate se ridică la peste 900 de milioane de lei.

Suma este însă de 4 ori mai mică faţă de anul 2012, dovadă că operatorii economici devin din ce în ce mai responsabili privind obligaţiile de mediu.

România nu reuşeşte să îşi atingă ţintele de reciclare impuse la nivelul Uniunii Europene, de 65% pentru deşeurile de ambalaje puse pe piaţă. Țara noastră rămâne pe ultimul loc în UE în ceea ce privește depozitarea deşeurilor municipale

Ultimele date au demonstrat că procentul de reciclare a fost de 39.87%, în anul 2020.

De altfel, ţara noastră se situează pe ultimul loc în rândul ţărilor din Uniunea Europeană privind depozitarea deşeurilor municipale la gropile de gunoi, cu cantităţi care depăşesc 127 de milioane de tone.

Nivelul mării va crește cu peste 1 metru din cauza topirii calotei glaciare din Groenlanda

Sursă foto: Pixabay
Sursă foto: Pixabay

Potrivit unui nou studiu, topirea calotei glaciare din Groenlanda ar putea contribui cu peste un metru la creșterea nivelului mării, în cazul în care obiectivele climatice globale nu sunt respectate.

Aceste concluzii au fost prezentate într-un articol publicat în revista Nature de către un consorțiu internațional de cercetători, transmite Agerpres.

Omenirea încă mai poate preveni dezintegrarea ghețarilor

Cu toate acestea, cercetarea indică faptul că este încă posibil să se prevină dezintegrarea calotei glaciare, dar acest lucru necesită o inversare a schimbărilor climatice și aducerea lor la niveluri considerate mai sigure.

Schimbările climatice, a căror cauză este activitatea umană, conduc la topirea ghețarilor și a calotelor polare, iar regiunea Arctică se încălzește mai rapid decât media globală.

Se estimează că topirea calotei glaciare din Groenlanda, a doua ca mărime din lume după Antarctica, a contribuit cu peste 20% la creșterea nivelului mării observată începând din 2002

Studiul sugerează că pierderi semnificative la nivelul calotelor glaciare pot fi anticipate în cazul în care temperaturile medii globale cresc cu 1.7-2.3 grade Celsius peste nivelurile din era preindustrială.

Un astfel de scenariu ar risca să provoace ”un punct fără întoarcere” ce ar duce la topirea aproape completă a calotei glaciare din Groenlanda pe durata a sute sau mii de ani şi care ar putea creşte nivelul oceanelor cu şapte metri, redesenând astfel harta lumii.

Dacă pragul de creştere termică va fi menţinut sub 1.5 grade Celsius, s-ar putea atenua topirea gheţii şi creşterea nivelului mării, în funcţie de amploarea şi de durata creşterii temperaturilor globale actuale.

Amânarea alarmei de dimineață: dăunătoare sau nu pentru sănătate?

Sursă foto: Pixabay
Sursă foto: Pixabay

Apăsarea butonului de amânare a alarmei dimineața nu este un obicei care să dăuneze, arată un nou studiu publicat de Science Alert.

Conform studiului, câteva minute în plus de somn nu afectează productivitatea persoanelor.

Mai mult, pentru anumiți oameni, acest obicei ar putea îmbunătăți performanțele cognitive.

Studiile anterioare s-au concentrat asupra efectelor negative pe care amânarea alarmei de dimineață le poate avea asupra modelelor noastre de somn

În ani, aceste cercetări au sugerat că ciclurile scurte de cinci sau zece minute de somn nu ar fi benefice pentru organism. Studiile explicau că butonul de snooze face  procesul de trezire mult mai dificil.

Cu toate acestea, în 2023, cercetătorii de la Universitatea din Stockholm din Suedia și Universitatea Monash din Australia pun la îndoială această idee.

Cercetătorii au analizat 31 de persoane obișnuite cu apăsarea butonului de snooze. Experții au constatat că 30 de minute suplimentare de somn nu a avut absolut niciun efect negativ.

Rezultatele indică faptul că nu există motive să renunțați la amânarea alarmelor dimineața dacă aveți acest obicei. Cel puțin nu în cazul în care amânați trezirea cu aproximativ 30 de minute”, a declarat cercetătoarea în domeniul somnului, Tina Sundelin, de la Universitatea Stockholm.

Nu s-au observat diferențe între cei care amână alarma și cei care nu o fac în ceea ce privește nivelul de dispoziție, stresul sau somnolența

Echipa a chestionat 1.732 de voluntari pentru a evalua cât de răspândit este obiceiul de amânare a alarmelor.

Potrivit experților, 69% dintre respondenți au declarat că amână alarma.

De asemenea, persoanele care amână alarma au declarat că se simt mai liniștite seara decât dimineața.

Ce se întâmplă atunci cand auzim enervantul sunet al alarmei? Totul depinde de fiecare organism în parte

Cercetătorii recunosc că amânarea alarmelor poate fragmenta somnul, dar subliniază și beneficiile observate.

Totuși, așa cum sugerează și unele studii anterioare, depinde în mare măsură de fiecare individ.

Cercetarea a fost publicată în Journal of Sleep Research.

România, progrese semnificative în utlilizarea energiei regenerabile în transporturi

sSursă - Freepik

Utilizarea energiei regenerabile în transporturi a cunoscut în România, în ultima decadă, o dezvoltare în concordanță cu media Uniunii Europene și a țărilor din jur.

Acest lucru reiese din Raportul România Durabilă – Indicatori Naționali pentru Dezvoltare Durabilă – ORIZONT 2030.

De exemplu, în anul 2020, ponderea energiei regenerabile a fost de 8,54% in total. valoarea este 7,2 puncte procentuale peste cea din 2008.

Directiva Comisiei Europene 2009/28 presupunea ca fiecare stat membru să aibă cel puțin 10% din total. România se poziționează astfel cu 1,46 sub ținta Uniunii Europene.

Din țările din jurul României, doar Ungaria a trecut de 11%. Polonia se situează la aproximativ 6,5%, iar Bulgaria la 9,1%. Media Uniunii Europene este de 10,2%.

Sursă – România Durabilă – Orizont 2030

Ponderea consumului energiei regenerabile în totalul consumului de energie în transporturi

Când vorbim de energie regenerabilă ne referim la:

Toate aceste tipuri de energie sunt alternative la combustibilii fosili și ajută la diminuarea emisiilor de gaze cu efect de seră, la diversificarea ofertei de energie și la reducerea dependenței de piețele volatile și incerte ale combustibililor fosili, în special cele de petrol și gaze.

Sursă – România Durabilă – Orizont 2030

Ponderea energiei regenerabile a fost de puțin peste 1% în perioada 2008-2010. Începând cu anul 2011, până în 2018, aceasta s-a menținut la aproximativ 5-6% din total. După anul 2019, ponderea energiei regenerabile a trecut de pragul de 7%, iar în 2020 a fost de aproape 9%.

Începe montarea ghenelor subterane în Sectorul 6 din București

Foto: Facebook/Primăria Sectorului 6
Foto: Facebook/Primăria Sectorului 6

Începând cu data de astăzi, 20 octombrie, în Sectorul 6 începe montarea ghenelor subterane care permite colectarea deşeurilor pe patru fracţii.

Joi, în cadrul ”Climate Change Summit”, edilul a precizat că la nivelul sectorului ar fi necesare peste 3.000 de astfel de ghene.

Ciprian Ciucu, primarul Sectorului 6: ”Hai să ne civilizăm şi noi”

Primăria Sectorului 6 a atras o finanţare de aproximativ o sută de milioane de lei pentru amenajarea primelor o mie de puncte de colectare.

Dacă mergeţi oriunde în Bucureşti, vedeţi o grămadă de tomberoane pline cu mizerie. Nu mi se pare normal în Capitala României, într-o ţară civilizată. Am zis: hai să ne civilizăm şi noi, chiar dacă nu este popular să scoţi ghenele din bloc. Oamenii trebuie să colecteze selectiv”, a declarat primarul.

Ciprian Ciucu a adăugat că pentru acest proiect au fost necesare peste 8.000 de avize şi a trebuit parcursă o birocraţie ”fabuloasă”. Cu toate acestea, Primaria nu a anunțat cine este operatorul

Primarul Ciprian Ciucu a adăugat că, anual, administrația locală alocă aproximativ 100 de milioane de lei pentru întreținerea străzilor și eliminarea zăpezii.

Edilul din Sectorul 6 al Capitalei a mai subliniat că, dacă locuitorii orașului nu ar mai arunca gunoaie pe jos, angajații firmei de salubritate ar avea mai puține intervenții, ceea ce ar conduce la economii în cadrul bugetului municipal.

Milano va interzice circulația mașinilor în centrul orașului

Sursă foto: Pixabay
Sursă foto: Pixabay

Milano urmează să interzică circulaţia maşinilor în centrul oraşului până în prima jumătate a anului viitor, transmite G4 Media.

Potrivit anunțului făcut de primarul orașului din Italia, Giuseppe Sala, această inițiativă are ca scop reducerea poluării generate de traficul intens și  încurajarea transportului durabil.

Primăria din Milano va aplica această nouă măsură până în prima jumătate a anului 2024

Este clar că tranziţia (ecologică) necesită efort şi, evident, trebuie să ne gândim la cei aflaţi în dificultate atunci când luăm decizii. La Milano trebuie să fim pionieri şi să avem curajul şi bunul simţ de a face lucruri. Vrem să închidem centrul Milanului pentru traficul privat până în prima jumătate a anului 2024”, a spus Sala. „Vom începe cu centrul, dar apoi ne vom extinde”, a declarat primarul din Milano.

Care sunt avantajele orașelor care reduc prezența mașinilor

Reducerea poluării aerului și a emisiilor de gaze cu efect de seră și particule fine;

Îmbunătățirea calității vieții prin eliminarea traficului intens și a zgomotului asociat cu autoturismele;

Promovarea sănătății: este încurajat transportul activ, precum mersul pe jos și ciclismul;

Reducerea aglomerației: Fără mașini, se reduce aglomerația și congestionarea traficului. Acest fapt duce la călătorii mai rapide și mai eficiente în oraș.

Protejarea mediului înconjurător: se încurajează utilizarea mijloacelor de transport public și a vehiculelor electrice, contribuind la conservarea resurselor naturale și la reducerea impactului asupra ecosistemelor.

Noi transporturi ilegale de deşeuri au fost oprite la graniţa României

Sursă foto: Facebook/Garda Națională de Mediu
Sursă foto: Facebook/Garda Națională de Mediu

Prin intermediul unui comunicat publicat pe pagina de Facebook, Garda Națională de Mediu a precizat că mai multe transporturi ilegale de deșeuri au fost oprite la Vama Nădlac II.

Transporturile ilegale de deșeuri proveneau din Germania și Italia

Comisarii Gărzii Naționale de Mediu – Comisariatul Județean Arad au transmis că astăzi, 19 octombrie, au oprit, în punctul de trecere a frontierei Nădlac II – două transporturi ilegale de deșeuri.

Un transport cu deșeuri de tip DEEE (componente demontate din echipamente casate) provenit din Germania, în cantitate de 12.795 kg și un transport cu deșeuri de metale feroase și anvelope scoase din uz în cantitate de 7250 kg provenit din Italia.

Alte deșeuri, provenind din Ungaria, au fost oprite de către Comisarii Gărzii Naționale de Mediu

Ieri, 18 octombrie, comisarii Gărzii de Mediu Bihor au oprit ieri la graniţă (Punctul de trecere al Frontierei Borş II) un nou transport ilegal de deşeuri de tip DEEE (cuptoare cu microunde, aspiratoare, lămpi, prăjitoare de pâine, etc) în cantitate de 600 kg.

Transportul respins provenea din Ungaria.

Reamintim că, în cursul săptămânii trecute, un alt import ilegal de deșeuri a fost blocat la Frontiera Nădlac II. Comisarii au precizat că a fost vorba despre patru automarfare pline cu deșeuri care au încercat să ajungă în România.

Toate cele 56 de tone de deșeuri au ajuns înapoi în ţările de provenienţă.

România cere aprobare pentru amânarea închiderii centralelor pe cărbune

Sursă foto: Pixabay
Sursă foto: Pixabay

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a anunțat oficial că România intenționează să solicite aprobarea Comisiei Europene pentru amânarea cu până la doi ani a închiderii centralelor electrice pe lignit (cărbune brun).

România se angajaze să elimine utilizarea cărbunelui

Inițial, Guvernul român se angajase la Bruxelles să elimine treptat utilizarea lignitului începând cu anul 2026, în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Într-un efort de a transforma strategia energetică a țării, Complexul Energetic Oltenia a încheiat parteneriate cu OMV Petrom, Tinmar și Alro Slatina pentru dezvoltarea de parcuri solare și centrale electrice pe bază de gaz.

Această schimbare strategică vine ca răspuns la cerințele de reducere a dependenței de cărbune, transmite publicația Economedia.ro.

Complexul Energetic Oltenia a primit ajutor financiar în valoare de 1.2 miliarde de lei din partea Uniunii Europene

În momentul de față, compania a primit aprobare și ajutor financiar în valoare de 1.2 miliarde de lei din partea Uniunii Europene, în cadrul unui plan de restructurare care include termene clare pentru eliminarea treptată a utilizării cărbunelui.

Compania a închis mai multe unități energetice pe bază de cărbune, însă din cauza întârzierilor, “oprirea centralelor pe lignit nu va coincide cu intrarea în funcțiune a acestor noi proiecte, ceea ce ar putea crea dificultăți pentru rețeaua electrică națională”, a declarat Burduja.

Ministrul urmează să călătorească la Bruxelles luna aceasta pentru a negocia noile termene.

Compania Salubrizare Sector 5 S.A.: ”Ce trebuie să știți despre reciclarea canapelei uzate”

Sursă foto: Pixabay
Sursă foto: Pixabay

Reciclarea canapelei uzate necesită dezmembrarea ei în componente precum lemn, metal și textile.

Separarea acestor materiale permite reciclarea lor în diferite moduri.

Compania Salubrizare Sector 5 S.A.: ”Atunci când vorbim de reciclarea canapelei uzate trebuie să știm că există o varietate de procese și procedee distincte, în funcție de elementele constructive, dar și de oportunitățile de moment”

Potrivit companiei din București, cel mai sustenabil mod de reciclare este vânzarea sau donarea vechii canapele.

Prelungirea perioadei de viață a unui obiect de mobilier înseamnă o reducere semnificativă a amprentei de carbon a acestuia.

Din păcate, nu tot timpul această metodă este viabilă. Uneori vechea canapea nu se află într-o stare suficient de bună, sau poate că pur și simplu nu găsim într-un interval decent de timp pe cineva interesat.

Există centre specializate sau firme de reciclare pentru gestionarea corespunzătoare a mobilierului uzat

Ultima soluție este căutarea unei companii care se ocupă de colectarea și reciclarea deșeurilor mari, mai departe ocupând-se de sortarea materialelor componente și de prelucrarea lor corespunzătoare. De exemplu, cea mai mare parte a acestor piese de mobilier au în alcătuire metal, lemn, și spumă poliuretanică. Dacă metalul poate ajunge la o rată de reciclare de 100%, cu lemnul și spuma poliuretanică lucrurile sunt un pic mai complicate”, se arată în comunicatul publicat de compania Salubrizare Sector 5 S.A., într-un comunicat publicat pe contul de Facebook.

Mai multă grijă și responsabilitate înseamnă mai puțini copaci tăiați

În egală măsură, compania a transmis că lemnul, de exemplu, poate fi reutilizat ca material pentru construcții, transformat în pastă pentru producerea hârtiei sau pur și simplu tocat și transformat în plăci aglomerate de PAL sau MDF, sau în peleți, folosiți ca sursă de încălzire.

Și chiar daca doar aproximativ 85% din cantitatea de lemn recuperată în urma sortării este astfel refolosită, acest material este unul din campionii recuperării. Oricare din procedeele enumerate mai sus poate fi considerat profitabil și are ca rezultat final diminuarea numărului de copaci tăiați”, au precizat membrii companiei din București.

Climate Change Summit a început astăzi, la Bucureşti

Sursă foto: Climate Change Summit
Sursă foto: Climate Change Summit

Astăzi, 19 octombrie, a început Climate Change Summit, primul și cel mai amplu eveniment din Europa Centrală și de Est dedicat luptei împotriva schimbărilor climatice.

Bucureștiul devine, în zilele de 19 și 20 octombrie, punctul central al soluțiilor sustenabile.

Climate Change Summit aduce împreună peste 1500 de participanți, printre care se numără inovatori, antreprenori, cercetători și reprezentanți ai asociațiilor patronale și de business, precum și ai societății civile

Cu zeci de conferințe, workshopuri și mese rotunde dedicate schimbărilor climatice, summit-ul oferă o platformă amplă pentru dezbaterea și promovarea soluțiilor sustenabile.

Pe parcursul celor două zile ale evenimentului, vor fi prezentate soluții antreprenoriale, modele de lucru și proiecte sustenabile din întreaga lume, dar vor avea loc și discuții și evenimente axate pe situația actuală a României în ceea ce privește schimbările climatice și cum se pot face îmbunătățiri la nivel local pentru a avea un impact global.

Soluții locale cu impact global

Panelul intitulat ”Climate Solutions for a Sustainable Romania” va aduce în discuție soluții în lupta împotriva schimbărilor climatice, cu participarea lui Florin Spătaru și Mihaela Frăsineanu, consilieri de stat în Cancelaria Primului Ministru al României, alături de Ionuț Banciu, secretar de stat la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, sub moderarea jurnalistei Ligia Munteanu.

Un alt panel de interes local se concentrează pe ”Climate Law in Romania” și va fi moderat de Mihnea Cătuți, Director de Cercetare al Energy Policy Group.

La acest panel vor participa Alexandra Bocșe, Consilier de Stat în Departamentul Climă și Sustenabilitate al Administrației Prezidențiale, Alina Jalea, Consilier de Stat pentru Schimbările de Climat în cadrul Cancelariei Prim-Ministrului, și Ionuț Banciu, Secretar de Stat la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor.

În cadrul conferinței se vor discuta subiecte esențiale, cum ar fi importanța orașelor sustenabile, care va fi abordată în panelul ”Sustainable Cities of the Future”.

Acest panel va fi moderat de Claudiu Butacu, cofondator al EFdeN & energiaTa, și va avea participarea primarilor Elena Lasconi (Câmpulung Muscel), Ciprian Ciucu (Sector 6, București) și Radu Mihaiu (Sector 2, București).