Impactul crizei climatice se combină cu deficitul de apă și practicile agricole slabe care amenință agricultura globală. Au spus reprezentanții ONU, care trag un semnal de alarmă în acest sens. Alain-Richard Donwahi a declarat că efectele secetei au luat loc mai repede decât se aștepta. „Schimbarea climatică este o pandemie cu care trebuie să luptăm rapid. Vedeți cât de repede merge degradarea climei – cred că merge chiar mai repede decât am prezis”, a spus el. „Toată lumea este fixată pe 1,5 C și este o țintă foarte importantă. Dar, de fapt, s-ar putea întâmpla niște lucruri foarte rele, în ceea ce privește degradarea solului, deficitul de apă și deșertificare, cu mult înainte de 1,5 C.” Problemele legate de creșterea temperaturilor, valurile de căldură și secetele pun în pericol securitatea alimentară în multe regiuni. A mai spus el. ”Am putea avea o accelerare a efectelor negative, altele decât temperatura”, a spus el. Practicile agricole proaste nu au ajutat, a spus el. „Degradarea solului vine cu obiceiuri proaste, iar modul în care ne facem agricultura va duce la degradarea solului. Când solul este afectat, randamentul este afectat”, a spus el.
Degradarea solulului, un pericol pentru obținerea de alimente
Donwahi a cerut investitorilor din sectorul privat să se implice și să profite de oportunitățile de a obține profit. „Sectorul privat este interesat de agricultură și de o mai bună utilizare a solului. Trebuie să fim inovatori, să găsim noi vehicule pentru finanțare.” Guvernele din întreaga lume au semnat un tratat prin care se angajează să combată deșertificarea în 1992. Alături de Convenția-cadru a ONU privind schimbările climatice, care este tratatul-mamă la Acordul climatic de la Paris din 2015. Dar tratatul de deșertificare soluluicâștigă cea mai puțină atenție. Donwahi a spus că lumea nu își poate permite să ignore deșertificarea. „Trebuie să rezolvăm toate problemele împreună. Deșertificarea solului și seceta duc la schimbări climatice, duc la pierderea biodiversității. Și când ai schimbări climatice ai secetă, inundații, furtuni. Schimbările climatice, secetele, furtunile, inundațiile nu cunosc granițe, nu au nevoie de viză pentru a intra într-o țară.”
Descoperire înseamnă un progres care ar putea duce la o medicină personalizată. Și, totodată la crearea unui tratament personalizat pentru fiecare pacient în parte. Cercetările au arătat că modelele computerizate pot clasifica patru subtipuri de boala Parkinson. La unul dintre ele s-a atins o acuratețe de 95% și prezintă potențial de personalizare a terapiei. Boala Parkinson este o afecțiune neurodegenerativă care afectează mișcarea și cogniția. Simptomele și progresia bolii variază de la persoană la persoană. Până acum nu a existat o modalitate de a diferenția cu precizie subtipurile de Parkinson. Deci oamenilor li se ofereau diagnostice nespecifice și nu au întotdeauna acces la tratamente, asistență sau îngrijire țintite. Boala Parkinson implică plierea greșită a proteinelor cheie. Majoritatea cazurilor de boală Parkinson încep sporadic, dar unele pot fi legate de mutații genetice. Potrivit Institutului Francis Crick, cercetătorii au generat celule stem din celulele proprii ale pacienților. Și au creat chimic patru subtipuri diferite de boala Parkinson. Două care implică căi care duc la acumularea toxică a α-sinucleinei și două care implică căi care conduc la mitocondrii dispărute.
Boala Parkinson tratată diferit pentru fiecare pacient în parte
Apoi au fotografiat modelele bolii în detaliu microscopic și au etichetat componentele cheie ale celulei. Cercetătorii au „antrenat” un program de calculator pentru a recunoaște fiecare subtip. Acesta a fost apoi capabil să prezică subtipul De Parkinson atunci când i-au fost prezentate imagini pe care nu le-a văzut înainte. Mitocondriile și lizozomii au fost cele mai importante caracteristici în prezicerea subtipului corect. Dar s-au dovedit a fi importante și alte zone ale celulei. Cum ar fi nucleul, precum și aspecte ale imaginilor care nu pot fi explicate încă. „În prezent, nu avem tratamente care să facă o diferență uriașă în progresia bolii Parkinson. Folosind un model al neuronilor proprii ai pacientului și combinând acest lucru cu un număr mare de imagini, am generat un algoritm de clasificare. O abordare puternică care ar putea deschide ușa identificării subtipurilor de boli în viață. Speranța este că într-o zi acest lucru ar putea duce la schimbări fundamentale în modul în care oferim medicamente personalizate.” A spus unul dintre cercetătorii implicați.
Colectare deseuri centrul vechi Chania - Foto Știrea Verde
România nu este singura țară în curs de dezvoltare care a trebuit să implementeze sisteme noi de management al deșeurilor. Reporterul Știrea Verde a observat aceste schimbări având loc și pe teritoriul unei regiuni extrem de diferite prin trăsăturile sale de relief: insula Creta. Dacă în urmă cu 15 ani, pe insulă funcționa încă un sistem arhaic, schimbările care au avut loc între timp în felul în care Chania a învățat să facă față provocărilor gestionării deșeurilor pe o insulă au devenit evidente.
Pentru a înțelege mai bine cum au implementat noile sisteme, am vorbit cu reprezentanții mai multor entități responsabile cu administrarea deșeurilor din municipalitatea Chania. Astăzi, publicăm un interviu avut cu Michael Tsoupakis, viceprimar și responsabil al Departamentului de Mediu, Politici Verzi și Curățenie al municipiului Chania, precum și Președinte al Consiliului DEDISA AE(OTA).
Rep:Câte orașe sunt implicate în asociația care gestionează deșeurile din zona Chania și cum funcționează această asociație? Ce populație ca număr de persoane are asocierea dintre orașe?
Michael Tsoupakis
Michael Tsoupakis: Regiunea Chania este formată din 7 municipalități: Chania (populație permanentă 111.375), Platanias (15.299), Kissamos (10.632), Kantanos-sellinos (5.009), Sfakia (2.002) și insula Gavdos (142).
Fiecare municipalitate este responsabilă pentru colectarea deșeurilor solide produse pe teritoriul său folosind propriile camioane de colectare sau prin serviciile de colectare furnizate de DEDISA SA (compania inter-municipală de colectare a deșeurilor solide din Chania). Toate deșeurile solide sunt transportate la instalația de reciclare mecanică și compostare și depozitul de deșeuri din Chania, deținută de DEDISA SA în zona Akrotiri.
În unele municipalități îndepărtate, au fost instalate sau vor fi instalate stații de transfer al deșeurilor, pentru a reduce costurile de transfer al acestora. DEDISA este responsabilă pentru colectarea materialelor reciclabile separate la sursă (container albastru). Materialele reciclabile colectate sunt, de asemenea, prelucrate în instalația mai sus menționata. DEDISA este responsabilă și de colectarea ambalajelor din sticlă din regiune (container galben) și procesarea materialelor voluminoase (deșeuri verzi, dispozitive electrice, mobilier, saltele și alte materiale supradimensionate.)
Deșeurile biologice (containere maro) sunt, de asemenea, separate la sursă și colectate de primării, și procesate de către DEDISA pentru producerea de compost.
DEDISA SA este o întreprindere privată deținută de cele 7 municipalități din regiunea Chania. Acționarul principal este municipalitatea Chania, cu mai mult de 90% din acțiuni (2023), iar Consiliul de Administrație este format din primarii municipalităților. DEDISA este singura autoritate responsabilă pentru tratarea deșeurilor solide din regiunea Chania.
Rep: Câți turiști aveți într-un an?
Michael Tsoupakis: Au fost 1.296.959 de sosiri pe aeroportul din Chania în 2022, în timp ce în 2021 au fost 661.440 de sosiri. Portul Chania (din golful Souda) a avut 179.681 pasageri vizitatori de pe vase de croazieră în 2022, iar pentru 2021 a fost de 45.619 pasageri.
Rep.: Ce cantitate de gunoi generează populația rezidentă și care este plusul pe care îl aduc turiștii?
Michael Tsoupakis: Se estimează că producția medie anuală de deșeuri pe cap de locuitor pentru deșeurile menajere (containere verzi și albastre) este de 562 t/locuitor/an (pe baza greutății lunare a deșeurilor care ajung în instalația de reciclare mecanică și compostare – depozit). Producția de deșeuri este aproape dublă în timpul verii, așa cum se vede în tabelul următor.
Table 1 Distribuția anuală a producției de deșeuri pentru 2022
ReciclareContainer albastru
Amestecate Container verde
Suma Totală
Jan
6,06%
6,11%
6,10%
Feb
6,21%
5,82%
5,89%
Mar
6,86%
6,49%
6,55%
Apr
8,04%
7,77%
7,82%
Mai
8,54%
8,97%
8,90%
Jun
9,63%
9,95%
9,89%
Jul
10,21%
11,15%
10,99%
Aug
10,97%
12,37%
12,12%
Sep
10,07%
10,14%
10,13%
Oct
9,04%
8,54%
8,62%
Nov
7,40%
6,27%
6,47%
Dec
6,98%
6,41%
6,51%
Total/an
100,00%
100,00%
100,00%
Sursă: DEDISA
Rep.: Câte camioane de gunoi deservesc colectarea gunoiului și ce grad de poluare au?
Michael Tsoupakis: Fiecare municipalitate este responsabilă pentru colectarea deșeurilor pe teritoriul său. Ele își folosesc propriile camioane pentru a colecta deșeurile și a le transporta la depozit sau la cea mai apropiată stație de transfer a deșeurilor.
Stațiile mobile tipice de transfer a deșeurilor cuprind o platformă staționară ridicată, cu un buncăr la margine. O semiremorcă de 56 mc, parcată sub platformă, primește deșeurile. Semiremorca este tractată la depozitul de deșeuri cu un tractor care respectă standardele de emisii EURO 6.
Camioanele de colectare tipice sunt cele tip presă, cu volum de 16m3 (Kaousis – CRV 2000 Standard®), echipate cu motoare EURO 6. Mai multe vehicule cu tehnologie mai veche sunt, de asemenea, utilizate în funcție de municipalitate.
Municipiul Chania este deservit de 42 de vehicule de colectare pentru colectarea deșeurilor mixte (numărul de camioane de colectare mixte care au intrat în instalația de deșeuri care deservește municipalitatea din Chania și au efectuat mai mult de 2 rute de colectare pe lună pentru 2022).
Pentru colectarea materialelor reciclabile, în cursul anului 2022 a fost utilizată o flotă de aproximativ 15 camioane de colectare (numărul de camioane de colectare pentru reciclare care a intrat în instalația de deșeuri care deservește regiunea Chania și au colectat mai mult de 1% din totalul anual de deșeuri reciclabile)
Groapa de gunoi ecologizata Chania – Creta
Rep.: Câte gropi de gunoi are în prezent Chania și câte au fost închise/ecologizate? Care este capacitatea noului depozit?
Michael Tsoupakis: Singura groapă de gunoi ecologică din Chania este în zona Akrotiri, în nord-estul regiunii, este situată lângă vechiul depozit Koroupitos (închis în 2000 și ecologizat în 2007). Depozitul ecologic de deșeuri, situat în apropierea unității de tratare a acestora, servește drept destinație finală pentru toate reziduurile rezultate din procesele de tratare ale instalației. Cuprinzând o suprafață de 130.000 de metri pătrați, depozitul de deșeuri este împărțit în trei celule. Celulele 1 și 2, care ocupă suprafețe de 35.100 m2 și, respectiv, 39.120 m2, sunt în funcțiune din 2005 și au primit cumulativ aproximativ 986.379,27 m3 de deșeuri în această perioadă. Celula 3 a fost construită în 2019. Cu o suprafață de 67.000 m2, această nouă celulă este proiectată pentru a găzdui aproximativ 100.700 m3 de deșeuri.
Rep.: Aveți un centru foarte important de gestionare a deșeurilor în Chania. Cât a costat, care a fost contribuția Uniunii Europene la acoperirea acestui cost, și cât timp a durat construcția, de la etapa de proiect, până la inaugurare?
Michael Tsoupakis: Instalația de reciclare și compostare – depozitul de deșeuri celula 1 și celula 2 au fost construite între anii 2003 și 2005 fiind finanțate din Fondul de Coeziune al UE cu 23 de milioane de euro, acoperind o suprafață totală de 235.000 m2 (135.000 m2 de depozite). În 2016 instalația a fost supusă unui proces de modernizare majoră a liniilor de procesare și a echipamentelor mobile. Au fost introduse unități de separare optică pentru reciclare și tratare mixtă a deșeurilor, care au costat 7,8 milioane de euro, și au fost finanțate de Uniunea Europeană.
Rep.: Câte persoane sunt angajate în total (personal de birou, personal de teren, șoferi etc.) în centrul de gestionare a deșeurilor?
Michael Tsoupakis: Aproximativ 135 de angajați din toate categoriile.
Rep.: Ce cantitate de deșeuri este deturnată de la groapa de gunoi după sortare?
Michael Tsoupakis:Instalațiile de reciclare mecanică și compostare pot procesa atât deșeuri reciclabile, cât și deșeuri mixte. În liniile sale de sortare, recuperează ambalaje și produse din plastic, metale feroase și de aluminiu, hârtie și carton imprimat, și colectează și fragmentul organic al deșeurilor solide pentru a produce compost.
În timpul tratării deșeurilor, 55,8 % din deșeurile umede sunt aruncate în gropile de gunoi, restul este recuperat (plastic, hârtie metalică și CLO -date din anul 2019)
În timpul reciclării, 43,52% din material este aruncat la groapa de gunoi. Restul se recuperează (hârtie, metal, plastic)
Rep.: Care este cel mai comun material reciclabil?
Michael Tsoupakis: Hârtia și cartonul imprimat dețin 55% din totalul materialelor reciclabile, unitatea reușind să recupereze 83% din acel material (date 2019).
Rep.: Ce face administrația Chania cu materialele reciclabile?
Reciclare plastic Chania
Michael Tsoupakis: Materialele reciclabile recuperate, plastic (PET, folie PE, HDPE, PP), metale asemănătoare hârtiei (hârtie imprimată, carton, tetrapack, feroase, aluminiu) sunt trimise la unități pentru tratare ulterioară.
Rep.: Se face colectarea selectivă de la populație și de la agenții economici? Dacă da, vă rog să-mi spuneți în ce procent?
Michael Tsoupakis: Se face pe baza politicii municipalității din Chania, taxele municipale (inclusiv taxele de salubritate) sunt reduse pentru populația cu venituri mici.
Rep.: Administrația Chania a ales metoda „pay as you throw”?
Michael Tsoupakis: Nu, nu încă (un plan pentru o plată ”plătești cât arunci” este în lucru).
Rep.: Care sunt taxele sau tarifele pe care o familie din Chania le plătește pentru serviciul de salubrizare? Plata se face pe membru al familiei, se face pe dimensiunea casei etc.? Dar agenții economici?
Michael Tsoupakis: Dedisa taxează municipalitățile pe baza ”producției” lor totale de deșeuri. Municipalitățile taxează populația pentru gestionarea deșeurilor în funcție de suprafața proprietății calculată în metri pătrați în factura de energie electrică. Există, de asemenea, tarife diferite în funcție de tipul de utilizare a proprietății (reședință sau afacere).
Rep.: Sunt firmele private, companiile private, implicate și în serviciul de salubrizare din Chania? Dacă da, vă rog să-mi dați detalii. Dacă nu, vă rog să-mi explicați motivele pentru care s-a ales această metodă. În București (spre exemplu), companiile private sunt implicate în tot acest proces. Când o companie aduce o cantitate de deșeuri la depozitul de deșeuri, trebuie să plătească proprietarului depozitului o taxă.- Este la fel și în Chania? Dacă da, vă rog să-mi spuneți valoarea acestui tarif.
Michael Tsoupakis: DEDISA este singura companie privată care gestionează deșeurile solide menajere din regiunea Chania.
Deține și administrează instalația de sortare și tratare plus depozitul de deșeuri. Taxa ”de poartă” este de 60 de euro pe tonă de deșeuri mixte. Există și alte sisteme independente de colectare a deșeurilor precum bateriile, hainele, sau deșeurile din construcții și demolări.
Rep.: Având în vedere că gestionarea deșeurilor este administrată exclusiv de Primăria Chania (și asocierea cu alte orașe), se poate spune că este o afacere profitabilă? Primăria realizează profit economic prin această activitate, sau este obligată municipalitatea să suplimenteze bugetul dat pentru salubrizare?
Michael Tsoupakis: Administrarea deșeurilor reprezintă o provocare economică notabilă, atât la scară globală, cât și în Grecia. Acest aspect al gestionării deșeurilor nu are viabilitate financiară. În consecință, povara costului revine cetățenilor, care generează deșeurile și poartă responsabilitatea prin taxe specializate. Deși s-au făcut încercări de a genera venituri din vânzările de materiale reciclabile sau de energie derivată din deșeuri, este evident că veniturile generate sunt insuficiente pentru a compensa cheltuielile cuprinzătoare asociate gestionării deșeurilor solide.
Rep: Din cunoștințele dumneavoastră, există alte companii în Grecia comparabile cu Dedisa, Chania?
Vă recomand să luați legătura cu Diadyma în Kozani. Eforturile lor în gestionarea deșeurilor sunt remarcabile.
Colectare deseuri centrul vechi Chania
În loc de încheiere
Poate cea mai frumoasă insulă a Greciei este Creta. Nu este mai mare decât Dobrogea noastră, iar din Creta poți vedea și răsăritul și asfințitul in aceeași zi fără eforturi prea mari. Totul în Creta este la superlativ, un loc binecuvântat de Zei (legendele spun că Zeus s-a născut în Creta), un loc în care chiar și fără imaginație nu ai cum să te plictisești. Un loc în care, o dată ce ai fost și i-ai simțit vibrația te face să revii și să revii și să nu mai vrei să pleci. Este locul pe care Zeii l-au făcut fără să se zgârcească la nimic.
Administrația cretană a înțeles că fără investiții și seriozitate și legi pe care au ales (în sfârșit) să le aplice, acel loc se va degrada pană la extincție. Deciziile corecte pe care le-au luat nu cu mult timp în urmă încep să se vadă. Administrația Chania este pe drumul cel bun chiar dacă se pare că s-au apucat de treabă mai târziu decât altii, cu siguranță ne vor depăși. Ei îngroapă mai puțin decât noi și sortează și reciclează mai mult. Și, foarte important, lor nu le este rușine să muncească! Și o fac cu simț de răspundere.
Crete – GreceeFalasarna BeachCentru ChaniaMediterana la rasaritFalasarna beachSunset Falasarna Beach
Administrația Națională Oceanică și Atmosferică (NOAA) și-a actualizat prognoza pentru sezonul uraganelor din Atlantic din 2023. De la nivelul de activitate aproape normal, predicțiile au fost crescute la un nivel de activitate peste normal, conform IFLScience.
Actualizare a fost anunțată de Centrul de predicție climatică al NOAA pe 10 august.
Prognoza anterioară, din mai, a prezis doar o șansă de 30% pentru un nivel de activitate peste normal. Acum, cea mai recentă analiză sugerează că probabilitatea este de 60%. Șansele unei activități aproape normale au scăzut la 25%, în scădere de la 40% în prognoza mai.
Acest lucru înseamnă în esență că NOAA se așteaptă să existe:
În prognoza din mai a fost pentru prima dată în opt ani când NOAA a prezis un sezon „aproape normal”. Acu, având în vedere vara foarte caldă din emisfera nordică, actualizarea nu este foarte surprinzătoare.
În prezent, ne aflăm în faza caldă El Niño. Acesta slăbește de obicei activitatea uraganelor peste Atlantic. Cu toate acestea, observăm și temperaturi record la suprafața mării din Oceanul Atlantic. NOAA spune despre acestea că ar putea „contrabalansa” impactul El Niño.
„Principalii factori climatici care se preconizează că vor influența activitatea uraganelor din Atlantic din 2023 sunt El Nino în desfășurare și faza caldă a oscilației multidecenale atlantice, inclusiv temperaturi calde-record la suprafața mării din Atlantic”, a spus Matthew Rosencrans, principal specialist în prognoze al sezonului uraganelor la NOAA Climate.
„Având în vedere acești factori, perspectivele actualizate necesită mai multă activitate, așa că îndemnăm pe toată lumea să se pregătească acum pentru sezonul care continuă”, a explicat Rosencrans.
NOAA avertizează cu privire la creșterea intensității uraganelor
Sezonul furtunilor tropicale din Atlanticul de Nord se desfășoară de obicei din iunie până în noiembrie. Activitatea de vârf are loc de la sfârșitul lunii august până în septembrie.
Se pare că schimbările climatice fac uraganele mai umede, mai vijelioase, mai lungi și mai devastatoare. Un factor major este că temperaturile crescute încetinesc mișcarea uraganelor de-a lungul planetei. Acest lucru înseamnă că pot „plana” peste o regiune mai mult timp, crescând riscul de distrugeri.
Dacă actuala criza climatică face uraganele mai comune, ceea ce pare să fie cazul în acest moment, atunci poate că va fi timpul în curând să reconsiderăm ce este exact „sezonul normal de uragane”.
„NOAA îi îndeamnă pe toți cei din zonele vulnerabile să aibă un plan de uragan bine gândit și să rămână informați prin canalele oficiale pe măsură ce acest sezon evoluează”, a conchis NOAA în anunțul său.
Mircea Fechet a anunțat că a participat astăzi, la Brașov, la cea de-a șasea conferință regională de promovare a Campaniei Naționale ”Reciclăm în România”.
”În ultimii 30 de ani, comunitățile noastre au evoluat semnificativ, există un progres formidabil și ne-am fi așteptat să constatăm că progresul vine la pachet cu un aer mai curat, cu o colectare mai eficientă a deșeurilor, pentru că degeaba ai infrastructură, asemănătoare cu vestul Europei, dacă atunci când te uiți la cifre, constați că nu sunt acolo unde te-ai fi așteptat”, a transmis ministrul Mediului.
Mircea Fechet: ”Trag un semnal de alarmă către autoritățile locale să nu uite că sănătatea populației, calitatea aerului, modul în care gestionăm deșeurile ar trebui să fie prioritare”
Fechet a precizat că, în România, sunt produse 6-7 milioane de tone de deșeuri anual și, cel mai adesea, resurse prețioase ajung la gropa de gunoi, în Dunăre, în pădurile din jurul orașelor sau pe cursurile de apă.
Prin urmare, o colectare separată ar putea să însemne o industrie bine dezvoltată, un întreg lanț economic orizontal care să genereze locuri de muncă bine plătite și evident, beneficii pentru mediu.
Ministrul Mediului: ”Atunci când discutăm despre reciclare, despre colectare separată, despre managementul deșeurilor, trebuie să nu uităm că educația este cuvântul cheie”
”Educația nu înseamnă doar informație, înseamnă și bun simț, iar responsabilitatea față de mediu presupune bun simț față de tot ceea ce ne înconjoară. De aceea, educarea copiilor este foarte importantă pentru noi și sper că cei 100 de milioane de lei pe care îi vom investi în următorul an școlar în programul Săptămâna Verde vor avea un efect vizibil”, a adăugat oficialul.
Inteligența Artificială a găsit o nouă metodă de a pune ”moartea” în ”dietă” prin crearea de rețete periculoase, în loc să ofere idei utile pentru gătit, transmite publicația Energy Portal.
Lanțul de supermarketuri Pak‘nSave din Noua Zeelandă a introdus un bot alimentat de inteligență artificială numit Savey care permite cumpărătorilor să creeze rețete din resturile din frigider cu cel puțin trei ingrediente.
Inteligența Artificială pare să nu aibă restricții și poate crea rețete folosind substanțe potențial otrăvitoare
Utilizatorii de Twitter au descoperit că botul nu face discriminări când vine vorba de ingrediente.
Acesta poate include în rețetele sale produse de curățare, adeziv sau chiar hrană pentru pisici.
Chiar și atunci când sunt folosite ingrediente normale, rețetele rezultate sunt adesea necomestibile sau cel puțin bizare.
Botul adaugă și ingrediente inutile, precum pâine sau lapte, contrazicând scopul de a crea o rețetă din resturile din frigider.
Pak‘nSave, lanțul de supermarketuri, și-a exprimat dezamăgirea față de utilizarea neadecvată a Inteligenței Artificiale și a declarat că lucrează la ajustarea funcționalității acestuia.
Cu toate acestea, nu este clar ce model de inteligență artificială folosește compania pentru Savey.
Această problemă a sistemelor de AI care creează rețete ineficiente este departe de a fi nouă
Rețelele neuronale și primele chatbot-uri au avut dificultăți în generarea de rețete de calitate pentru o perioadă lungă de timp.
În timp ce modelele de AI pot recunoaște ingrediente folosite frecvent, nu sunt antrenate să ia în considerare rezultatul final al combinației acestora.
Prin urmare, este important ca utilizatorii să se asigure că inteligența artificială folosită pentru generarea de rețete are restricții adecvate pentru a preveni crearea de feluri de mâncare periculoase sau necomestibile.
În urmă cu 2 ani, a început proiectul Strop de rouă prin care se dorește monitorizarea și informarea cetățenilor despre calitatea apelor de suprafață din România.
Proiectul a debutat prin 10 măsurători pe Dunăre și astăzi sunt peste 100 de locații testate în toată România și peste 31 de izvoare sau fântâni cu apă de consum.
Strop de rouă: un proiect de testare a calității apelor Dunării
Membrii ”Cu Apele Curate” au precizat că Luchiian Alexandru este inițiatorul proiectului Strop de rouă și un partenerul de încredere în proiectul-pilot de testare a calității apelor Dunării.
Alături de el, comunitatea a organizat o excursie lungă pe Dunăre și a adunat luat probe de apă din apropierea a 10 localități riverane, iar de curând au primit rezultatele.
Primele măsurători indică o calitate bună a apei fluviului, acest lucru datorându-se vitezei de curgere si a debitului. Cu alte cuvinte, cantitățile mari de deșeuri nu staționează prea mult pe Dunăre, sunt într-o continuă călătorie și se opresc fie pe maluri, fie în Marea Neagră.
”Vestea mai puțin bună este că probele au indicat o valoare mare a temperaturii. Canicula cu care ne confruntăm ar putea conduce, pe termen lung, la o înlănțuire de efecte nedorite. Astfel, dezvoltarea în exces a plantelor și a microorganismelor poate avea ca rezultat scăderea oxigenului dizolvat din apă și mai apoi „sufocarea” peștilor. Ținem în continuare sub evidență calitatea apei, urmând să testăm și apele afluenților Dunării – astfel eforturile noastre de combatere a poluării apelor vor continua să dea roade”, se mai arată în comunicat.
Într-un studiu pilot, realizat pe persoane care au suferit intervenții chirurgicale, cercetătorii de la ACS în raportul Environmental Science & Technology au relatat că au găsit microplastice în mai multe țesuturi ale inimii.
Microplasticele sunt fragmente de plastic cu o lățime mai mică de 5 milimetri, iar cercetările au arătat că acestea pot pătrunde în corpul uman prin gură sau nas, precizează publicația EurekAlert.
Cu toate acestea, deși organele sunt complet închise în interiorul corpului uman, oamenii de știință nu au informații despre expunerea lor la microplastice.
Astfel, Kun Hua, Xiubin Yang și colegii lor au dorit să investigheze dacă aceste particule au pătruns în sistemul cardiovascular al oamenilor prin expuneri indirecte și directe.
Într-un experiment pilot, cercetătorii au colectat mostre din țesutul inimii de la 15 persoane în timpul intervențiilor chirurgicale cardiace, precum și probe de sânge înainte și după operație
Apoi, echipa a analizat mostrele cu ajutorul imaginii cu infraroșu cu laser și a identificat particule cu o lățime cuprinsă între 20 și 500 de microni, realizate din opt tipuri de plastic, inclusiv tereftalat de polietilenă, policlorură de vinil și polimetil metacrilat.
Această tehnică a detectat zeci până la mii de bucăți individuale de microplastic în majoritatea probelor de țesut, cu toate că cantitățile și materialele au variat între participanți.
Toate probele de sânge conțineau, de asemenea, particule de plastic, dar după operație, dimensiunea lor a scăzut
Deși studiul a avut un număr mic de participanți, cercetătorii spun că au furnizat dovezi preliminare că diverse microplastice pot să se acumuleze și să persiste în inimă și în țesuturile sale interne.
Ei adaugă că rezultatele arată cum procedurile medicale invazive sunt o cale neglijată de expunere la microplastice, oferind acces direct la fluxul sanguin și la țesuturile interne.
Cercetătorii au concluzionat că sunt necesare mai multe studii pentru a înțelege pe deplin efectele microplasticelor asupra sistemului cardiovascular al unei persoane și prognosticul lor după intervenția chirurgicală la inimă.
Mircea Fechet spune despre populația de urs brun că este ”scăpată de sub control”. „Avem, fără îndoială, conflicte între urs şi om din ce în ce mai multe. Avem, fără îndoială, o populaţie de urs brun scăpată de sub control, nu neapărat din punct de vedere numeric. Deşi cifra pe care specialiştii care au elaborat un studiu foarte amplu (…) au estimat-o, şi vorbim de peste opt mii de urşi în România. Este mult peste ceea ce poate să susţină habitatul natural de urs. (…) Dincolo de toate chestiunile birocratice peste care am trecut. Referitoare la avizul Academiei Române pentru ordinul privind cotele de prevenţie şi de intervenţie. Dincolo de modul complicat în care se aplică Ordonanţa 81. Și care dă posibilitatea primarilor sau reprezentanţilor administraţiilor publice locale să gestioneze populaţia de urs. Suntem pe deplin conştienţi de pericolul zilnic pe care ursul îl generează„. A explicat ministrul la o conferință în Brașov.
Întâlnirile dintre om și urs, la ordinea zilei
De altfel, el a adăugat că în ultima vreme întâlnirile dintre om și urs sunt la ordinea zilei. „Până la mijlocul anului, numărul de apeluri la 112 s-a dublat faţă de anul trecut. Dacă anul trecut aveam în medie nouă apeluri pe zi, astăzi avem 18 astfel de apeluri. Asta nu poate decât să ne spună că problema ursului este una din ce în ce mai mare”. A argumentat ministrul. Demnitarul a mai explicat că este interest de conservarea speciei de urs. Cu toate acestea nu poate să ignore și faptul că cetățenii trebuie să se simtă în siguranță. „Între siguranţa oamenilor şi orice altceva, nu pot decât să aleg siguranţa omului în primul rând. De altfel, orice directivă europeană, pune omul şi siguranţa omului înainte de orice. Săptămâna viitoare sper să reuşim să trimitem la Monitorul Oficial ordinul privind cotele de prevenţie. Și de intervenţie pentru populaţia de urs brun.”
Modul în care reușim să punem la adăpost energia verde pe care o producem este extrem de important. Ministrul energiei spune că fără stocare se vor crea dezechilibre greu de gestionat la acest capitol. „Este cel mai important subiect şi ceea ce ar trebui să fie preocuparea noastră principală la nivelul întregului sistem energetic naţional. Degeaba vom avea noi capacităţi de producţie de energie verde sau din surse regenerabile. Dacă nu venim cu componenta aceasta de stocare de energie. Pentru că altfel, repet, vom crea dezechilibre în sistem tot mai greu de gestionat.
Casa Verde ar trebui să aibă și componentă de stocare de energie
Am discutat şi cu Ministerul Mediului să gândească viitoarele ediţii ale programului Casa Verde. Astfel încât să fie și o componentă de stocare de energie. Pentru că altfel, la condiţiile de piaţă actuale, tehnologiile acestea sunt destul de scumpe. Investiţiile se recuperează într-un orizont de tip îndelungat şi nu rentează întotdeauna. Mai ales pentru un consumator de energie care să-şi instaleze şi o baterie lângă panourile fotovoltaice”. A declarat ministrul Sebastian Burduja pentru Agerpres. Demnitarul a mai spus că ministerul pe care îl conduce susține tehnologiile de stocare şi pe baterii. Dar şi prin hidrocentrale cu acumulare prin pompaj, legat de „bateriile verzi”. El a explicat că dacă am compara impactul de mediu al bateriilor clasice am vedea diferența. Cele de la hidrocentrale provenite din acumulare prin pompaj au impact mult mai mic asupra mediului.
Avizele tehnice ar avea și o garanție
De asemenea, demnitarul a mai explicat că se încearcă și o reglementare referitoare la avizele tehnice de racordare la rețeaua de energie. El a mai spus că în acest moment sunt discuții în comisiile parlamentare. Și că există posibilitatea de impunere a unei garanții de implementare a proiectului companiilor care solicită acest aviz. „Deci, atunci când îţi asumi că îţi doreşti un ATR, Transelectrica să solicite o garanţie de implementare a proiectului. Dacă vreţi, de 5-10% din valoarea proiectului. Cei care realizează proiectul primesc aceşti bani înapoi. Cei care nu realizează proiectul îi pierd”.
