România a fost evaluată pozitiv şi i-au fost recunoscute eforturile considerabile realizate în domeniul mediului înconjurător de Comitetul de Politici de Mediu (EPOC) din cadrul Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE).
Potrivit anunțului făcut de Ministerul Mediului din România, evaluarea a vizat controlul poluării, evaluarea impactului asupra mediului, poluarea transfrontieră, schimbări climatice, biodiversitate, zgomot, conservarea resurselor de apă, calitatea aerului, precum şi instrumente economice în politicile de mediu.
Ministrul Mediului: ”Trebuie să continuăm să inovăm şi să ne adaptăm pentru a face faţă provocărilor viitoare”
”Misiunea noastră este clară: să creăm un echilibru între dezvoltare şi conservare, punând întotdeauna natura şi oamenii pe primul plan. Suntem pe drumul cel bun, dar trebuie să continuăm să inovăm şi să ne adaptăm pentru a face faţă provocărilor viitoare”, a declarat ministrul Mircea Fechet, potrivit Economica.net.
Deși România a fost apreciată pentru progresele realizate, OCDE a formulat și câteva sugestii constructive cu privire la îmbunătățirea și alinierea ulterioară la standardele globale
Printre acestea se numără necesitatea depunerii de eforturi suplimentare pentru implicarea publicului în procesele de evaluare a impactului asupra mediului, furnizând cetățenilor informații ușor accesibile și oportunități adecvate de a-și exprima opinii.
De asemenea, s-a subliniat importanța luării unor măsuri suplimentare pentru extinderea acoperirii la nivel național în ceea ce privește tratarea apelor uzate urbane, precum și pentru continuarea eforturilor de asigurare a accesului la apă potabilă sigură pentru categoriile vulnerabile de cetățeni.
O pasăre americană întâlnită extrem de rar în Europa, sturzul cu creastă galbenă, a fost văzută de reprezentanţii unei asociaţii pentru protecţia naturii pe Grindul Chituc.
Este pentru prima dată când această specie de pasăre este observată în România
Asociaţia pentru Protecţia Păsărilor şi a Naturii Grupul Milvus informează că sturzul cu creastă galbenă (Seiurus aurocapilla) este o silvie neoarctică care cuibăreşte în pădurile de foioase din Statele Unite şi Canada şi iernează în pădurile tropicale şi subtropicale din Caraibe, Mexic şi America Centrală.
Acestă specie este observată extrem de rar în Europa de Vest, cele mai multe observaţii provenind din Insulele Azore şi Islanda. Aceste păsări sunt probabil împinse spre Europa de vânturi şi furtuni puternice din perioada migraţiei, spun reprezentanţii asociaţiei.
”Aceasta este prima observare a acestei specii în România şi a treia observaţie de pe continentul european”, au explicat reprezentanții asociației, potrivit Radio Europa FM.
Specia este întâlnită deosebit de rar
Sturzul cu creastă galbenă este o pasăre mică, cu o înfățișare discretă, având o penele maronii și abdomenul alb.
Numele său provine de la creasta aurie sau portocalie strălucitoare pe care o poartă.
Această pasăre, extrem de rar întâlnită, își găsește adăpost în principal în pădurile umede și mlăștinoase, preferând locurile cu un covor dens de frunze pe sol.
Cuibărește în apropierea solului, în zone cu vegetație bogată.
România a reușit să recicleze în 2022 aproximativ 61% din cantitatea de ambalaje introduse pe piață în decursul anului. Din cele 2,4 milioane de tone, România a reciclat 1,5 milioane de tone. În plus, alte 4% au fost valorificate prin alte metode (VAM), conform Ecoteca.
Sursă – www.ecoteca.ro
În intervalul 2009-2022 s-a observat o scădere a ambalajelor de hârtie și carton până în 2010. Celelalte tipuri de ambalaje au continuat săcrească pe parcursul anilor. Din 2010 și ambalajele din hârtie și carton au avut o evoluție ascendentă.
Ambalajele din metal au cunoscut o diminuare după anul 2019, însă destul de redusă. O scădere se mai observă la ambalajele de hârtie și carton începând cu anul 2021. De asemenea, ambalajele de plastic puse pe piață au cunoscut o stagnare după anul 2021.
România – Evoluția reciclării ambalajelor
Sursă – www.ecoteca.ro
În ceea ce privește reciclarea ambalajelor, în perioada 2009-2010 aceasta a cunoscut o diminuare de la 58% la 52%. Tendința a fost ulterior ascendentă, atingând 60% în 2014. Reciclarea s-a confruntat din nou cu o diminuare până în 2016, când a scăzut la minimul din perioada 2009-2022, 44%.
Începând cu anul 2017, procentul ambalajelor reciclate a fost ascendent, chiar dacă, simultan, a crescut și cantitatea de ambalaje de pe piață. Maximul a fost atins în 2018, când 66% din ambalajele de pe piață au fost reciclate. În 2020, procentul a fost de 62%, iar în 2022 de 61%.
Valorificarea prin alte metode era la 3% în anul 2009. Aceasta a scăzut până la 1% în 2013, după care a cunoscut un traseu ascendent. În 2022, valorificarea prin alte metode (VAM) s-a făcut pentru 4% din ambalajele de pe piață.
Evoluția reciclării pentru fiecare tip de ambalaj în parte
Sursă – www.ecoteca.ro
În cazul hârtiei s-a depășit ținta de 60% din anul 2008. În prezent, hârtia este reciclată în proporție de 70%, cu 5% sub ținta de 75% din 2025. Dintre cele 5%, 4 sunt vallorificate prin alte metode.
Sursă – www.ecoteca.ro
În cazul lemnului, în prezent reciclarea este de 61% + valorificare 1%. Atât ținta din 2008 (15%), cât și cea din 2025 (25%) au fost atinse și depășite.
Sursă – www.ecoteca.ro
În cazul metalului, ținta din 2008 a fost de 50%. În 2022 au fost reciclate 54%, iar ținta din 2025 este tot de 50%. În cazul metalului nu mai există în prezent valorificare prin alte metode.
Sursă – www.ecoteca.ro
Ținta de 22,5% din 2008 pentru plastic a fost și ea depășit, în prezent existând o reciclare de 47% + 13% valorificare prin alte metode. Ținta pentru anul 2025 este de 50%.
De pildă, în 2022, din cele 490 de mii de tone de ambalaje de plastic introduse pe piață, aproximativ 150 de mii au fost reprezentate de PET-uri. Dintre acestea, aproximativ 91 de mii au fost reciclate prin OIREP (Evidența Gestiunii Deșeurilor) și aproximativ 124.000 individual.
Sursă – www.ecoteca.ro
În ceea ce privește sticla, ținta de 60% din 2008 a fost depășită. Pentru anul 2025, ținta este de 70%, iar în prezent sunt reciclate doar 65% din totalul ambalajelor de sticlă. În cazul sitclei nu există deloc reciclare prin alte metode.
Valorile din Euostat sunt diferite față de cele de mai sus ca urmare a faptului că România reciclează extrem de puțin din deșeurile municipale. O altă analiză a Ecoteca a constat că în 2021 țara noastră a reciclat doar 11,3% din totalul deșeurilor municipale.
Ca o comparație, media Uniunii Europene din același an a fost de 49%.
De asemenea, în același an România a generat 302 kg. deșeuri municipale/cap locuitor, în timp ce media europeană a fost de 503 kg/cap locuitor.
Șapte activiști pentru mediu din Bulgaria au escaladat turnul termocentralei Marița și au pictat pe el cuvântul “Crime”.
Acțiunea vine în semn de protest față de emisiile de carbon ale sistemului energetic pe cărbune din sudul țării.
Cei șapte activiști Greenpeace provin din țări precum Austria, Croația, România, Grecia și Bulgaria
Ei au urcat în luni dimineața pe turnul de răcire al complexului, în timp ce alți activiști ai Greenpeace au protestat în fața uzinei cu pancarte pe care scria “Opriți crima combustibililor fosili”, “Viitor pentru oameni, nu pentru cărbune” și “Sfârșitul erei cărbunelui”.
“Când această centrală termică funcționează, evacuează gaze netratate, din cauza stării proaste a instalației și a întreținerii precare”, a spus pentru Reuters, Desislava Mikova, unul dintre activiștii Greenpeace Bulgaria, transmite publicația Biziday.
Termocentrala Marița a fost închisă de numeroase ori
Din 2021, centrala a fost închisă de mai multe ori de către autoritățile bulgare pentru depășirea emisiilor permise.
Bulgaria generează aproximativ 40% din electricitatea sa folosind centrale termice pe bază de cărbune.
Totuși, țara a stabilit un angajament de a renunța gradual la acest combustibil până în anul 2038.
Decizia Bulgariei de a închide această centrală a dus la mai multe proteste ale minerilor
Cu toate acestea, activiștii consideră că această dată este prea îndepărtată și solicită guvernului să anticipeze această tranziție până în 2030.
În același timp, chiar și termenul de 2038 a stârnit proteste din partea minerilor bulgari în săptămâna anterioară.
Complexul energetic Mariţa-Est este format din cariere de lignit şi 3 termocentrale.
Este cel mai mare complex energetic, dar totodată, este considerat şi cel mai poluat areal din Bulgaria.
Nigeria a incendiat aproximativ 4 tone de solzi de pangolin, iar valoarea cantității confiscate este de 1.4 milioane de dolari.
Este pentru prima dată în istorie când Nigeria recurge la un act public pentru a descuraja traficul ilegal și pentru a proteja această specie
Potrivit declarațiilor făcute de autorități, pangolinul, o specie de animal în pericol critic de dispariție, este unul dintre cele mai traficate mamifere din lume.
Solzii săi sunt căutați în medicina tradițională chineză, cu toate că nu există dovezi științifice concludente care să susțină proprietăți medicinale.
Nigeria a devenit un hub important pentru tranzitarea solzilor de pangolin africani și altor obiecte provenind din fauna sălbatică, traficate către Asia.
”Distrugerea acestor obiecte confiscate este o declaraţie puternică a hotărârii noastre de a ne proteja mediul, de a ne conserva fauna sălbatică şi de a combate comerţul ilegal care duce speciile în pragul dispariţiei”, a declarat directorul general al Agenţiei Naţionale de Reglementare şi Aplicare a Standardelor de Mediu (NESREA), potrivit BBC News.
Doar în 2022, vameşii nigerieni au confiscat 1.613 tone de solzi de pangolin şi au arestat 14 persoane
În ultimii ani, în unele regiuni africane populaţiile de pangolin au scăzut cu până la 80%.
Capturile de solzi de pangolin, provenite în principal din Africa, au crescut de zece ori între anii 2014 şi 2018, potrivit Biroului ONU pentru Droguri şi Criminalitate (UNODC).
Sursă foto: Facebook/Ministerul Mediului - România
Ministrul Mircea Fechet a participat la conferința România Inteligentă, având ca temă implementarea Sistemului de Garanție Returnare pentru ambalaje.
România Inteligentă este o emisiune despre soluțiile inteligente de servicii publice
Emisiunea se axează pe digitalizarea în sectorul privat și în cel instituțional, dar și alternativele moderne și inovative pentru managementul traficului sau al deșeurilor.
Sunt abordate teme privind Inteligența Artificială și metode de reformare a relației cu cetățeanul/contribuabilul.
”Acest sistem înseamnă niște investiții foarte mari care, pe de o parte, sunt făcute de marii producători de băuturi din România și pe de altă parte, ca orice altă investiție, înseamnă o întreagă economie orizontală dezvoltată, înseamnă locuri de muncă, înseamnă acces la tehnologie și așa mai departe. Există doar beneficii din acest sistem garanție returnare”, a punctat ministrul Mircea Fechet.
Au fost abordate subiecte precum:
Complexitatea sistemului – exemple din alte țări în care se aplică sistemul;
Drepturile consumatorilor în procesul de returnare;
Obligațiile producătorilor și comercianților;
Rolul reciclatorului final;
Rolul școlilor și instituțiilor educaționale în promovarea sustenabilității;
Reducerea deșeurilor și impactul asupra mediului;
Oportunități economice și inovare în gestionarea deșeurilor.
”Mai sunt doar 44 de zile până la punerea în funcțiune a SGR, practic, până la colectarea primului pet, cel mai probabil, dacă ar fi să ghicesc care ar fi primul ambalaj din cele șapte miliarde pe an pe care încercăm să le colectăm, sper să fie un pet, pentru că plasticul este cea mai nocivă materie atunci când este gestionată necorespunzător”, a transmis Mircea Fechet.
Ministrul Mircea Fechet a participat, luni, la Luxemburg, la prima reuniune formală a Consiliului de Mediu. Evenimentul a fost organizat de către Preşedinţia spaniolă a Consiliului UE
În data de 16 octombrie, Mircea Fechet a participat la Consiliul de Mediu de la Luxemburg, unde a purtat discuții despre necesitatea de a combate poluarea cu plastic, dar și despre lansarea Sistemului Garanție-Returnare.
Ministrul Mediului a precizat că produsele din plastic prezintă cele mai mari provocări.
Prin urmare, trebuie identificate soluțiile eficiente, fie că este vorba de eliminarea, restricționarea sau înlocuirea acestora cu alternative mai prietenoase cu mediul și sănătatea oamenilor.
Pe lângă tema plasticului, ministrul Mediului a abordat și problemele legate de epurarea apelor uzate, standardele privind emisiile de CO2 de la vehiculele grele și a discutat despre pregătirile pentru Conferința COP 28 la Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, care se va desfășura la finalul acestui an.
Mai multe proteste ale activiștilor de mediu au avut loc la Londra, în timpul unui eveniment care reuneşte directori din industria petrolieră şi a gazelor naturale.
Greta Thunberg, reținută la Londra, după un protest
Greta Thunberg, militantă pentru mediu, a denunţat înţelegerile ”cu uşile închise” dintre industrie şi politicieni, informează Observator News.
”În spatele acestor uşi închise (…) politicienii fără coloană vertebrală fac înţelegeri şi compromisuri cu lobbyiştii din industria distructivă a combustibililor fosili”, a declarat militanta suedeză.
În sunetul a circa 50 de tobe, demonstranţii au scandat ”opriţi petrolul, opriţi gazul” şi ”nimic nu ne poate opri, o altă lume este posibilă”.
Sute de demonstranți s-au adunat în fața clădirii pentru a protesta față de influența industriei asupra politicii de mediu din Marea Britanie și din toată lumea
Pentru ONG-ul ecologist Fossil Free London, care organizează manifestaţia, majoritatea covârşitoare a profiturilor record înregistrate anul trecut de către companiile din acest sector ”sunt direct reinvestite în expansiunea combustibililor fosili, şi nu în energia verde pe care pretind că o susţin”.
Militanţii denunţă de asemenea faptul că preşedintele COP28, conferinţa anuală a Naţiunilor Unite privind clima, programată să aibă loc între 30 noiembrie şi 12 decembrie în Dubai, este nimeni altul decât patronul companiei petroliere din Emiratele Arabe Unite, Sultan Al Jaber.
Piața Victoriei din Timișoara va fi transformată într-o grădină urbană. Potrivit publicației Opinia Timișoarei, noul concept al pieței include mai mult spațiu verde, un aliniament de copaci, punerea în funcțiune a subpasajului din Piața Operei, dar și o nouă piațetă în fața Catedralei Mitropolitane.
Din actualul pavaj vor fi păstrate romburile albe de marmură dintre plăci.
Administrația Fritz intenționează să schimbe radical aspectul Pieței Victoriei din Timișoara
”În sine nu am vrut să facem gesturi clișeistice sau tot felul de lucruri așa doar ca să amintim de revoluție. Primăria avea deja în derulare un proiect de a aminti traseul Memorialul Revoluției, acesta a fost inclus deja în proiect. Am păstrat tot ce înseamnă acele bucăți de marmură albă care sunt acuma printre pavaj, ele vor fi reintegrate în noul pavaj al pieței, chit că va fi un pavaj nou”, a explicat arhitecta Mihaela Rușeț.
Valoarea proiectului va depăși 30 de milioane de euro
Potrivit primarului Dominic Fritz, se estimează că proiectarea în sine va dura un an, un an jumătate. De asemenea, finanțarea va proveni din fonduri nerambursabile, europene.
”Trebuie să se ia toate avizele etc. Valoarea proiectului sigur va depăși 30 de milioane de euro. Eu sunt încrezător că un mix de fonduri nerambursabile europene, bugetul local și un credit, pentru că sunt foarte multe bănci care sunt deschise să finanțeze așa ceva, pentru că e un proiect superb, la o dobândă de aproape zero. Sunt optimist că vom obține finanțarea”, a spus primarul de la Timișoara.
Problema poluării cu plastic a ajuns la insecte. Pentru prima dată, oamenii de știință au studiat furnici încurcate în fibre de plastic. Impactul și amploarea fenomenului nu sunt cuantificate momentan, dar marchează o nouă limită în ceea ce privește poluarea cu plastic, potrivit IFL Science.
Armand Rausell-Moreno de la Muzeul Național de Științe ale Naturii din Madrid a observat pentru prima dată furnicile prinse în plastic în 2022, în timp ce efectua lucrări de teren pe insula spaniolă La Palma. El l-a contactat pe expertul în furnici J. Manuel Vidal-Cordero. De asemenea, a fost contactat și Álvaro Luna, profesor la Universitatea Europeană din Madrid, interesat de impactul plasticului asupra naturii.
„Am știut imediat că povestea ar putea fi interesantă. De obicei citesc multe articole științifice despre poluarea cu plastic și nu am găsit nimic publicat despre aceasta”, a declarat Luna pentru IFLScience.
Într-un nou studiu, cei trei au explicat cum au colectat 113 furnici din 40 de locuri diferite din jurul La Palma. Ei au descoperit că trei dintre furnici au fost învelite într-un fel de fibră. Testele de laborator au arătat că două dintre aceste fibre erau făcute din plastic. Una dintre fibre era înfășurată în jurul abdomenului furnicii și alta în jurul picioarelor altei furnici.
Speciile afectate au fost furnica Lasius grandis, specifică regiunii mediteraneene din Europa și Africa de Nord, și Monomorium.
Furnici afectate de poluarea cu plastic
Cercetarea este prima dovadă publicată a poluării cu plastic care afectează speciile de insecte terestre. Oamenii de știință bănuiesc că este ceva ce se întâmplă de ceva timp, dar care nu a fost încă documentat.
„Primele date par să indice că interacțiunea nevertebratelor cu plasticul ar putea avea loc fără să fi atras atenția”, a explicat Luna.
Impactul afectării furnicilor de plastic nu este încă înțeles. De asemenea, nu este clar cât de prolifică poate fi problema. Acest nou studiu a avut o dimensiune relativ mică a eșantionului dintr-o singură insulă. Pentru moment, pur și simplu nu există suficiente date.
„Ca să fiu sincer, cred că nici noi, nici altcineva până în prezent nu avem o estimare reală a măsurii în care apare această problemă și dacă este ceva larg răspândit”, a adăugat Luna.
„Sunt sigur că materialele plastice interacționează cu insectele și nevertebratele în general în multe moduri”, a continuat el.
Materialele plastice au fost produse pe scară largă abia din secolul al XX-lea. Totuși, prezența lor a fost găsită practic în orice mediu natural de pe planetă, de la fundul mării până la zăpada din Antarctica. Impactul acestui lucru asupra viețuitoarelor abia începe să fie înțeles.
În afară de furnicile din La Palma, este evident că poluarea cu plastic are un impact extrem de negativ asupra lumii naturale. Țestoasele și păsările marine sunt adesea găsite moarte cu burta plină de plastic, în timp ce plasele sintetice și pescuitul reprezintă o amenințare omniprezentă pentru mamiferele marine.
Not even the smallest wildlife is immune to the impacts of plastic waste. https://t.co/KKkzfBAc1w
Oamenii de știință spun că poluarea cu carbon va trebui redusă aproape la jumătate în acest deceniu. Acest lucru e necesar pentru a limita încălzirea globală și a evita efectele catastrofale asupra climei.
Emisiile globale de CO2 ar trebui să scadă cu aproximativ 5% în acest an, a declarat Glen Peters. El este director de cercetare la institutul de cercetare climatică CICERO din Norvegia.
„Ar fi foarte puțin probabil ca emisiile să scadă în 2023”, a spus el pentru AFP.
Cifrele preliminare arată cât de dificilă va fi reducerea emisiilor pentru a îndeplini obiectivul Acordului de la Paris. Acesta presupune limitarea încălzirii globale la 1,5 grade Celsius peste nivelurile preindustriale.
Încălzirea peste acest prag riscă să declanșeze puncte de răsturnare periculoase în sistemul climatic, avertizează cercetătorii.
Emisiile globale de dioxid de carbon continuă să crească
Analiza finală va fi publicată în decembrie, în timp ce liderii mondiali se întâlnesc în Emiratele Arabe Unite pentru a discuta despre schimbările climatice. Dezbaterile urmează să fie dominate de luptele internaționale cu privire la viitorul combustibililor fosili.
La începutul acestui an, Agenția Internațională pentru Energie (IEA) a declarat că, pentru prima dată, cererea mondială de petrol, gaze și cărbune va atinge vârful în acest deceniu din cauza creșterii „spectaculoase” a tehnologiilor energetice mai curate și a mașinilor electrice.
Dar organismul de pază energetică a avertizat, de asemenea, asupra impactului negativ al investițiilor sporite în combustibili fosili și al „emisiilor încăpățânat de mari” în timpul redresării economice post-pandemie și al crizei energetice determinate de invazia Ucrainei de către Rusia.
Peters a spus că energia curată ar trebui să înceapă să înlocuiască cererea de combustibili fosili.
„Acest lucru nu pare să se întâmple încă într-un mod semnificativ, ceea ce este dezamăgitor”, a spus el.
