Start-up spaniol, într-o „misiune pentru a salva berea lumii” de efectele încălzirii globale

Autor

-

21 aprilie 2023

timothy-dykes-Lq1rOaigDoY-unsplash — Foto: Timothy Dykes, Unsplash

Planta de hamei, folosită de sute de ani pentru a aroma și a stabiliza berea, cade victimă a schimbărilor climatice. Verile mai calde și vremea imprevizibilă îi scad acesteia atât randamentul, cât și calitatea. Ekonoke este un start-up spaniol care a explorat cultivarea culturilor de interior în ultimii patru ani. Reprezentanții acestuia cred că au găsit o soluție viabilă și durabilă pentru a contracara efectele încălzirii globale, conform The Guardian.

Soluția spaniolă: creșterea hidroponică a hameiului

Start-up-ul spaniol crește hamei, hidroponic, în Alcobendas și în San Sebastián de los Reyes. Acesta dă la fel de mult randament ca semenele lui crescut în aer liber – aproximativ 1 kg (2,2 lb) pentru fiecare plantă. Mai mult, el este, de asemenea, mai bogat în uleiuri esențiale și acizi, elemente care îi conferă berii gustul amar și aroma specifică.

În plus, metodele Ekonoke – care rămân un secret bine păzit – folosesc de 15 ori mai puțină apă decât cultivarea tradițională în aer liber. În plus, ele au o amprentă totală de carbon care este de 15 ori mai mică decât hameiul crescut pe câmp. Și, pentru că hameiul este cultivat în interior în condiții strict controlate, nu e nevoie de pesticide.

Ekonoke și-a început activitatea experimentând cu verdețuri și micro-ierburi. După un timp, aceștia și-au dat seama că nișa sa se află în hamei. Peste 80% din acesta este cultivat în doar două țări: SUA și Germania.

Schimbările climatice au un impact uriaș atât asupra calității, cât și a cantității hameiului

Ines Sagrario, co-fondatorul și directorul executiv al companiei, atrage atenția asupra unui raport al cercetătorilor din Republica Cehă. Acesta a analizat calitatea și cantitatea hameiului cultivat în diferite țări europene pe o perioadă de 40 de ani.

„Au văzut că atunci când au existat două sau mai multe evenimente meteorologice extreme, impactul a fost uriaș atât asupra calității, cât și asupra cantității”, a spus ea. „Anul trecut, de exemplu, a fost o secetă brutală și temperaturi de vară foarte, foarte ridicate. În Germania, unde temperaturile au urcat până la 35 sau 38 C, producția medie de hamei la hectar a scăzut cu 28%. Au fost unele părți ale Germaniei unde au pierdut 80% din recoltă.” Hameiul care a supraviețuit, a adăugat Sagrario, a fost de proastă calitate.

Interes ridicat din partea industriei berii

Proiectul de hamei hidroponic al lui Ekonoke a atras interesul companiilor de bere spaniole și globale. Acesta face, acum, parte dintr-un program de accelerare inițiat de AB InBev. Compania este cel mai mare producător de bere din lume.

Sagrario este recunoscătoare pentru interesul și sprijinul industriei berii. Ea se arată aproape surprinsă de acesta: „Ceea ce le interesează cel mai mult pe fabricile de bere este să aibă aprovizionarea garantată, astfel încât să poată evita toată bătaia de cap de a trebui să vadă cum merge anul, și decide dacă e nevoie să apeleze la stocurile de hamei.”

Pentru Ekonoke, totuși, tehnologia are implicații mult mai largi, mai ales când vine vorba de utilizarea terenului și durabilitate. Metodele sale produc de 40 de ori mai multă producție de hamei la hectar decât cultivarea în aer liber. Asta ar putea elibera cantități uriașe de teren pentru regenerarea solului sau reîmpădurire.

Explorate: utilizarea medicală a hameiului, dar și readucerea pe scena berii a unor varietăți de hamei dispărute din cauza încălzirii globale

Ekonoke explorează, de asemenea, alte utilizări pentru hamei. Acesta este studiat de cercetători care studiază o varietate largă de afecțiuni, de la tumori și boala Crohn, la Alzheimer și menopauză. Între timp, o altă companie din același program de accelerare a abordat un alt unghi, cu impact asupra mediului. Aceasta încearcă să vadă dacă materia vegetală din hamei poate fi transformată în carton pentru baxuri de bere.

Ea are în vedere și dezvoltarea unor varietăți de hamei acum dispărute. Pentru asta, se încearcă crearea solurilor propice creșterii anumitor varietăți de hamei. Scopul este de „a vedea dacă putem crea condițiile nutriționale și climatice potrivite, astfel încât hameiul să aibă gust și miros exact așa cum ar fi în regiunea din care provine, într-un anumit moment al sezonului”, a spus Sagrario.

„Dar vom putea, de asemenea, să recuperăm biodiversitatea pierdută prin creșterea soiurilor care nu mai sunt cultivate, tocmai pentru că nu pot suporta temperaturile în schimbare sau nu pot supraviețui bolilor care nu existau înainte.”

În ciuda efectelor din ce în ce mai inevitabile ale urgenței climatice, paharul lui Sagrario rămâne pe jumătate plin.

„Misiunea noastră este să salvăm berea planetei și cred că suntem pe drumul cel bun”, a spus ea. „Încă trebuie să ne extindem, dar avem însoțitori de călătorie foarte puternici.”

Elefanții, vidrele și balenele, arme secrete ale naturii împotriva deteriorării climatice

Autor

Anda MILITARU

-

21 aprilie 2023

bart-ns4bIZ6XeGY-unsplash — Foto: Unsplash

Prezența animalelor sălbatice într-un anumit ecosistem poate crește cantitatea de carbon stocată în acesta cu până la 250%, se arată într-un nou studiu publicat în revista Nature și citat de publicația britanică The Guardian.

„Multe specii au efecte complexe asupra mediului lor, care modifică cantitatea de carbon stocată de ecosistemele înconjurătoare – afectând în cele din urmă schimbările climatice,” spun specialiștii

Cercetării dau ca exemplu elefanții, vidrele și balenele. Toate cele trei animale cresc cantitatea de carbon care poate fi stocată în ecosistemele lor. Elefanții împrăștie semințele prin consumul mare de fructe și legume. De asemenea, ei calcă la pământ vegetația joasă, ceea ce le permite copacilor mai înalți să crească. Vidra de mare mănâncă arici de mare, permițând algelor de mare să înflorească. Balenele se hrănesc în adâncime, eliberând nutrienți pe măsură ce respiră. Când se odihnesc la suprafață, ele stimulează producția de fitoplancton.

Un alt exemplu este cel al Cercului Arctic, unde sunt stocate cantități uriașe de carbon, în permafrost. Existența unor turme de animale mari ar ajuta la stocarea unor cantități și mai mari de carbon. Compactând zăpada, acestea mențin solul înghețat. Restaurarea populațiilor de reni sălbatici, boi moscați și zimbri americani ar fi o parte cheie a acestui efort.

„Nu sunt doar acestea trei (animalele). Începem să învățăm că multe specii au efecte complexe asupra mediului lor, care modifică cantitatea de carbon stocată de ecosistemele înconjurătoare – afectând în cele din urmă schimbările climatice. Când populația de gnu din Serengeti s-a prăbușit din cauza bolilor, aceștia nu mai pășunau atât de mult, iar iarba nemâncată a provocat incendii mai dese și mai intense. Refacerea numărului original de gnu prin gestionarea bolilor a dus la incendii mai rare și mai mici. Și Serengeti a trecut de la eliberarea carbonului înapoi la stocarea acestuia,” a declarat Matthew Gould, directorul executiv al Societății Zoologice din Londra (ZSL), pentru The Guardian.

Capacitatea intrinsecă a naturii de a îndepărta carbonul din atmosferă și a-l stoca trebuie valorificată

Reducerea emisiilor de carbon, spune acesta, nu este suficientă pentru a lupta împotriva încălzirii globale. Trebuie, spune Gould, să folosim imensa capacitate a naturii pentru a îndepărta carbonul din atmosferă și a-l stoca. Noul raport aduce lecții importante cum se poate face asta.

Prima astfel de lecție este faptul că mediul înconjurător are propriile mecanisme prin care poate stoca în mod natural carbonul. Acestea ar trebui valorificate, și nu distruse, în paralel cu dezvoltarea tehnologiilor de captare a carbonului.

A doua lecție este legată de necesitatea lucrărilor de conservare. „Știm că natura se poate recupera atunci când i se dă șansa de a o face, și că populațiile de animale se pot reface rapid. Știm cum să o facem – avem nevoie de habitate care să fie protejate, interese care să fie aliniate cu comunitățile locale și condițiile pentru ca populațiile de animale să revină la scară largă. Avem numeroase exemple de succes al conservării, de la întoarcerea zmeilor roșii în Anglia până la recuperarea tigrilor în mare parte din Nepal și India,” a adăugat Gould.

Cercetătorii afirmă că își doresc ca raportul lor să inspire un nou mod de a gândi la nivel global, care să se concentreze și asupra rolului pe care animalele îl joacă în lupta cu încălzirea globală.

„Prezentăm dovezi științifice care arată că protejarea și restaurarea animalelor sălbatice și a rolurilor lor funcționale pot îmbunătăți captarea și stocarea naturală a carbonului. Solicităm o nouă gândire care să includă reinteroducerea și protejarea animalelor sălbatice și a rolurilor lor ecosistemice ca o componentă cheie a soluțiilor climatice naturale care pot spori capacitatea de a preveni încălzirea climatică peste 1,5 °C,” spun aceștia.

5 moduri în care inteligența artificială ajută la combaterea schimbărilor climatice

Autor

Ionuț POPESCU

-

20 aprilie 2023

inteligenta artificiala schimbaile climatice — Sursă - Freepik

Inteligența artificială se dezvoltă și se dovedește eficientă în producție, educație și multe alte domenii. Dar ne poate ajuta AI să salvăm planeta? Vă prezentăm cinci moduri prin care AI poate să contribuie la combaterea schimbărilor climatice, potrivit Makeusof.

Inteligența artificială în monitorizarea climei

Deși există tehnologie pentru a monitoriza clima, integrarea AI în astfel de dispozitive ne poate permite să ducem lucrurile la un nivel superior.

Cu ajutorul inteligenței artificiale ar putea fi identificate anumite modele climatice care nu au fost observate folosind metode tradiționale, cum ar fi anumite tendințe care pot dezvălui modul în care planeta noastră se schimbă. În plus, inteligența artificială ar putea trage concluzii importante despre direcția în care se îndreaptă clima noastră. Acest lucru ne-ar permite să atenuăm mai bine efectele negative.

Pentru a realiza acest lucru, sateliții orbitali pot fi echipați cu capacități AI. Monitorizarea ar putea fi folosită și la o scară mai mică pentru a evalua natura în schimbare a unui singur ecosistem. Indiferent de amploare, învățarea automată ar putea ajuta în mare măsură la înțelegerea modului în care acțiunile noastre afectează clima.

Monitorizarea amprentei de carbon

Emisiile de carbon contribuie enorm la schimbările climatice. Our World in Data a raportat că 1,5 trilioane de tone de CO2 au fost emise începând cu 1750. Pentru cei mai mulți dintre noi este clar că combaterea schimbărilor climatice implică în mare parte reducerea emisiilor de carbon.

Folosind AI, amprentele de carbon ale marilor corporații, cum ar fi companiile de petrol și gaze, producătorii de îmbrăcăminte și entitățile agricole, ar putea fi urmărite în mod continuu pentru a determina ce efect au operațiunile lor asupra planetei noastre. Alternativ, AI ar putea monitoriza amprenta de carbon a fiecărui individ sau a populațiilor. De exemplu, rezidenții unui oraș important sau a unui oraș mic.

Utilizarea AI predictivă (adică analiza datelor și învățarea automată pentru a face prognoze) poate juca, de asemenea, un rol. Ea ar putea prezice viitoarele emisii de carbon, permițându-ne să vedem cum evoluțiile pe baza activităților noastre actuale. Acest lucru, la rândul său, poate ajuta în legile și reglementările de mediu impuse de guvern.

O altă utilizare potențială interesantă a inteligenței artificiale în atenuarea amprentei globale de carbon este determinarea surselor mari de emisii de carbon. Astfel s-ar evidenția contributorii cheie la această problemă. Acest lucru ne-ar putea oferi câteva informații cheie despre ce sau cine dăunează planetei noastre.

Monitorizarea schimbărilor în utilizarea terenurilor

În prezent, utilizarea pământului planetei noastre joacă un rol cheie în schimbările climatice.

Agricultura în masă, defrișările, construcția de locuințe și drumurile contribuie la încălzirea globală prin emisiile de carbon și prin eliminarea habitatelor naturale. În plus, avem nevoie de mai multe moduri de a folosi terenul într-un mod mai puțin dăunător pentru mediu.

Este important ca acest lucru să fie monitorizat, astfel încât să putem determina mai bine modul în care terenul este utilizat sau degradat. Degradarea e cauzată în principal de firme mari care au infrastructura pentru a transforma peisaje vaste.

Putem folosi inteligența artificială în acest fel pentru a vedea cum ne putem îmbunătăți practicile de utilizare a terenurilor și poate chiar să obținem idei noi despre cum să folosim terenul mai inteligent.

Inteligența artificială în generarea de noi idei ecologice

Deoarece AI este o formă de tehnologie inteligentă care poate învăța și descifra informații, se poate dovedi utilă în generarea de idei noi și inovatoare care pot ajuta la combaterea schimbărilor climatice.

De exemplu, un sistem AI ar putea fi alimentat cu date despre metodele actuale de utilizare a energiei. De asemenea, poate primi date despre tehnologia disponibilă în zilele noastre și obiectivele de mediu dorite. Ulterior, sistemul ar putea prezenta opțiuni pentru o producție mai inteligentă de energie. Aceasta ar putea reduce utilizarea resurselor și emisiile de carbon și, eventual, ar putea duce la economii financiare.

De exemplu, inteligența artificială ar putea fi folosită pentru a identifica o modalitate prin care publicul poate economisi energie acasă sau pentru a oferi companiilor modalități mai eficiente de a conduce mașini, de a transporta mărfuri și multe altele. Inteligența artificială ar putea fi chiar integrată în aplicații axate pe eco. Astfel, utilizatorii pot găsi noi modalități de a-și reduce amprenta de carbon în viața lor de zi cu zi.

Furnizarea de avertismente de pericol pentru mediu

O consecință a schimbărilor climatice este frecvența tot mai mare a dezastrelor naturale, cum ar fi inundațiile și incendiile forestiere. Aceste evenimente pot fi devastatoare și pot produce pierderi de vieți. Astfel, este esențial să existe tehnologie care să monitorizeze planeta și să alerteze părțile relevante cu privire la orice amenințări.

Iată că IA predictivă ar putea fi benefică și în acest caz.

Inteligența artificială ar putea fi utilizată în echipamente senzoriale, echipamente de supraveghere și tehnologii similare. Ea va învăța tiparele naturale ale diferitelor medii și apoi va da alarma dacă ceva s-a schimbat. De exemplu, un instrument de inteligență artificială care ar putea monitoriza sistemele meteorologice, poate prezice sau raporta precipitațiile, poate avertiza asupra temperaturilor ridicate etc.

AI poate avea potențialul de a elabora planuri eficiente de evacuare, salvare sau reconstrucție în cazul unui dezastru. De exemplu, AI ar putea fi folosită pentru a găsi rute de evacuare adecvate sau ar putea ajuta arhitecții să construiască o infrastructură mai rezistentă la dezastre pentru a atenua daunele în cazul în care un astfel de eveniment s-ar petrece.

Dezavantajul de mediu al AI

Deși există multe moduri prin care IA ne poate ajuta să luptăm împotriva schimbărilor climatice, această tehnologie face deja daune.

Dezvoltarea și testarea sistemelor AI necesită timp și energie. MIT Technology Review raportează că un singur model AI poate emite până la 626.000 de lire echivalent dioxid de carbon. Valoarea e similară cu emisiile totale de CO2 ale cinci mașini americane pe durata vieții acestora.

Deși are numeroase beneficii, e important de spus că utilizarea tehnologiei AI are și o amprentă mare de carbon. Ea contribuie în mod semnificativ la problema noastră actuală de climă.

Chiar dacă în prezent se află în stadii incipiente, nu există îndoială că ar putea juca un rol major în atenuarea schimbărilor climatice.

Deși AI nu poate rezolva singură criza climatică, integrarea acesteia în practicile noastre ecologice ar putea face o mare diferență în modul în care se desfășoară lucrurile. În viitorul apropiat, s-ar putea să vedem că această tehnologie face niște pași uriași către răcirea planetei noastre.

Inventatorul Iuliean Horneț produce biodiesel cu 1,3 lei/litru. Este eco și la fel de eficient ca motorina | VIDEO

Autor

Ionuț POPESCU

-

20 aprilie 2023

Iuliean Horneț a explicat care sunt costurile producerii de biodiesel în fabrica pe care o deține. Inventatorul a explicat aceste lururi într-un interviu acordat lui Răzvan Dumitrescu la dcnews.

Iuliean Horneț a spus că în prezent există parcuri „cu mașini electrice pe care nu le mai ia nimeni“.

„Avem la dispoziție biodieselul. Stă excelent la poluare față de dieselul obișnuit. De aceea se și folosește biodiesel în dieselul obișnuit, 6-11%, ca să țină dieselul în normele de poluare actuale“, a spus Horneț.

Iuliean Horneț, despre costurile la biodiesel

În ceea ce privește normele de poluare, Iuliean Horneț spune că „nu avem nicio problemă“. Biodieselul produs de acesta este făcut din paie.

„Am fi în normele actuale cu o mașină cu motor diesel (care merge cu) biodiesel. Eu am făcut biodiesel la mine la fabrică. Mi-am făcut acolo rafinărie și am făcut biodiesel și merg cu mașina cu motorina mea făcută din paie. Se poate!“, a spus inventatorul.

Fiind întrebat despre coturile producerii acestui combustibil eco, Iuliean Horneț a arătat că acestea sunt extrem de mici, iar din proces rezultă și alte produse prietenoase cu mediul.

„Dau 60 de euro pe tona de paie și mai folosesc 10% din ea pentru a face procesul. Din 66 de euro obțin o medie de 1300 de litri de ulei de piroliză, din care 250 de litri este biodiesel. În plus, obțin și biogaz, și 400-500 de litri de biochar. Sunt cele trei produse care îmi asigură energia, curăță planete și reprezintă și îngrășământ pentru sol.

De anul acesta, printr-o directivă a Uniunii Europene, s-a decis să se reducă 40% din chimizarea agriculturii europene și să se completeze cu biochar“, a spus inventatorul.

La un calcul simplu, dacă din 66 de euro se produc 250 de litri de biodiesel, rezultă că din doar 0,264 eurocenți se produce un litru. Acest lucru înseamnă că întregul proces de producere a unui litru de biodiesel costă 1,3 lei. În această sumă intră și producția de biogaz și biochar.

Criza climatică distruge sănătatea psihică a tinerilor

Autor

Cristina Antal

-

20 aprilie 2023

Publicația britanică The Guardian a abordat subiectul sănătății psihice în rândul tinerilor australieni explicând, într-un articol publicat astăzi, 20 februarie, că schimbările climatice au un impact deosebit de grav asupra psihicului.

Articolul ”They are despairing: climate crisis weighs heavy on mental health of young Australians” expune faptul că un număr tot mai mare de tineri australieni se luptă cu probleme de sănătate mintală legate de criza climatică, conform unui nou studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea din Melbourne.

Studiul a constatat că mulți tineri suferă de anxietate, depresie și stres. Toate aceste afecțiuni sunt strâns legate și de schimbările climatice

Raportul, care a inclus interviuri cu peste 1.000 de tineri australieni cu vârste cuprinse între 16 și 25 de ani, arată că aceștia se simt neajutorați și lipsiți de speranță în fața problemelor climatice globale.

Unii au declarat că se tem că vor trăi într-un viitor în care vor fi afectați de inundații, incendii de pădure, secetă și alte dezastre naturale, în timp ce alții se simt vinovați pentru impactul pe care îl au asupra mediului înconjurător.

Majoritatea tinerilor intervievați acuză guvenul de inacțiune și indiferență

Foarte mulți dintre tinerii intervievați au spus că sunt revoltați de inacțiunea guvernului și de acțiunile nocive ale marilor companii, acțiuni care au ca rezultat agravarea schimbărilor climatice.

Cu toate acestea, mulți au declarat că sunt gata să acționeze și să facă schimbări pentru a reduce impactul asupra mediului, inclusiv prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și prin adoptarea unui stil de viață mai sustenabil.

Guvernul decide ce fel de sprijin acordă fermierilor pe fondul crizei cerealelor din Ucraina.

Autor

Ana Maria BUJOR

-

20 aprilie 2023

Executivul analizează acordarea unei măsuri de sprijin de urgenţă pentru producătorii agricoli din sectorul de cereale. Soluția vine în contextul scandalului din criza cerealelor ucrainiene care afectează toate țările care sunt în vecinătatea țării aflate în război cu Rusia. Pe de altă parte, și ministrul agriculturii român a luat o decizie radicală și l-a informat pe omologul său ucrainean că România va sigila și monitoriza toate transporturile de cereale din Ucraina, iar Autoritatea Sanitar-Veterinară va controla direct în vamă nivelul de pesticide din produsele ucrainene, potrivit unui comunicat al Ministerului Agriculturii. De altfel, ministrul Daea i-a cerut ministrului ucrainean Mikola Solski să găsească rapid soluții pentru restricționarea exporturilor de cereale, floarea-soarelui și rapiță către România. Autoritățile au mai decis că România va permite în continuare tranzitul de cereal ucrainiene.

Cerealele ucrainiene vor fi sigililate și monitorizate

“În cadrul convorbirii, ministrul Petre DAEA i-a transmis omologului său ucrainean că statul român va implementa măsuri de securizare suplimentară, adică sigilare și monitorizare. Pentru mijloacele de transport care tranzitează teritoriul României către state terțe, pentru protejarea fermierilor români care se confruntă cu dificultăți din cauza fluxului de cereale ucrainene. Ministrul DAEA a reiterat că România, ca Stat Membru, susține demersurile Comisiei Europene de sprijinire a Ucrainei în fața agresiunii ruse și va asigura în continuare tranzitul cerealelor din această țară către state terțe și rutele comerciale tradiționale.

Controale la vamă pentru verificarea calității cerealelor ucrainiene

Totodată, ministrul Daea a transmis părții ucrainene solicitarea de a identifica rapid soluții pentru restricționarea exporturilor de cereale și semințe oleaginoase (floarea-soarelui, rapiță) către România, având în vedere dificultățile întâmpinate de fermierii români. De asemenea, ministrul ucrainean a fost înștiințat că de astăzi România instituie controale direct în vamă, coordonate de către ANSVSA, pentru toate produsele agroalimentare venite din Ucraina, cu prelevare de probe pentru determinarea calitativă în conformitate cu legislația europeană, si nu la destinație cum se întâmpla până acum. Decizia a fost luată având în vedere că într-o altă țară europeană au fost descoperite niveluri de pesticide peste limita admisă în UE. Cei doi oficiali au convenit să aibă o întâlnire tete-a-tete, vineri, 21 aprilie 2023, la București, pentru a transpune rapid în practică cele mai bune soluții pentru ambele părți”, a explicat ministerul agriculturii într-un comunicat.

Planșeul de la Unirii trebuie reparat. Nici Pasajul nu stă mai bine, ar trebui înălțat

Autor

Ana Maria BUJOR

-

20 aprilie 2023

Unul dintre cei mai cunoscuți ingineri, care a participat și la expertiza cu privire la pasajul unirii, spune că planșeul din această zonă a capitalei trebuie reparat. Directorul Departamentului de Rezistența Materialelor, Poduri și Tuneluri din Universitatea Tehnică de Construcții București, Ioan Răcănel, spune că acest planșeu a fost construit acum aproape 100 de ani, deci este necesar ca el să fie refăcut. „Planșeul începe în zona Hanul lui Manuc, în dreptul Străzii Căldărari, unde intră în subteran Dâmbovița și se termină acolo unde râul iese la suprafață, la intersecția bd. Unirii cu bd. Dimitrie Cantemir. Merge pe sub Parcul Unirii, pe diagonală. Lățimea aproximativă este de 22-25 de metri. Grosimea planșeului este variabilă, zic eu între 80 și 120 cm. Practic este un pod peste Dâmbovița”, a spus inginerul Ionuț Răcănel, pentru Hotnews.

Sunt degradări severe

„Sunt degradări severe, altele mai puțin severe. Practic tot acest planșeu stă pe niște cadre de beton armat. În anumite locuri există rigle a căror secțiune este diminuată, s-au desprins bucăți de beton, există armături secționate. Peste cadrele acestea prefabricate sunt niște predale de beton și anumite predale au cedat în timp. Mai sunt niște degradări severe la niște stâlpi, unde practic cămășuiala făcută la consolidare a cedat și trebuie refăcută. Betonul este expulzat în anumite locuri, exfoliat în alte locuri sunt și armături corodate. În alte locuri sunt armături îndoite. Nu sunt niște degradări anormale la vechimea structurii, le întâlnim la orice fel de pod care are o vechime similară”, a mai spus inginerul Cât privește pasajul de la Unirii, inginerula explicat că el a sugerat înlocuirea grinzilor.

Grinzile din partea superioară a pasajului trebuie înlocuite

„Pasajul este o structură casetată, are un radier gros de 1 m și jumătate, la partea de jos și partea de sus este constituită din grinzi prefabricate. Cum am recomandat și în expertiză, grinzile de la partea superioară trebuie înlocuite pentru că prezintă degradări. Noi am sugerat ca atunci când se desfac grinzile să fie înălțat și pasajul cu 50-60 cm, dacă tot se schimbă structura de rezistența. Problema este că această mărire a gabaritului în pasaj se poate face, dar trebuie făcută o sistematizare a zonei, pentru că trebuie făcută o regândire a circulației apei din precipitații, adică nu se poate înălța foarte mult pasajul. Mai sunt de făcut lucrări de consolidare la pereți”, a mai spus Ioan Răcănel.

Mai multe specii din Mexic sunt amenințate cu dispariția

Autor

Cristina Antal

-

20 aprilie 2023

Organizația Greenpeace din Mexic a publicat un nou articol care atenționează asupra distrugerii biodiversității din peninsula Yucatan.

Organizația pentru protecția mediului face apel la salvarea biodiversității din sud-estul Mexicului, explicând că această zonă găzduiește o varietate extraordinară de specii, cum ar fi jaguari, tigrul din Yucatan și broaște țestoase, toate acestea fiind, în prezent, în pericol de dispariție.

Toate aceste animale sunt din ce în ce mai amenințate de proiecte de dezvoltare, defrișări și exploatări miniere.

Greenpeace Mexic: ”Peninsula Yucatan găzduiește o frumusețe naturală extraordinară și o valoare ecologică deosebit de importantă. Este responsabilitatea noastră să o protejăm!”

Greenpeace Mexic atrage atenția asupra faptului că aceste amenințări sunt cauzate de interesele corporațiilor și ale guvernelor care prioritizează profitul în detrimentul mediului și a comunităților locale.

Se cere o protecție mai mare a zonei și a resurselor naturale ale acesteia, precum și implicarea comunităților locale în luarea deciziilor referitoare la utilizarea terenurilor lor.

Petiția pentru salvarea biodiversității din Peninsula Yucatan poate fi semnată aici

Organizația face apel la semnarea unei petiții pentru a cere guvernului mexican să protejeze zona de sud-est și să oprească proiectele de dezvoltare care amenință biodiversitatea de aici.

Peninusula este cunoscută pentru atracțiile turistice (Cancún, Playa del Carmen, Tulum, Cozumel, Isla Mujeres) și ruinele antice maiașe (Chichén Itzá, Tulum), dar și pentru locația Chicxulub unde, conform teoriilor recente, în urmă cu 65 milioane de ani ar fi căzut un meteorit cu diametrul de circa 10 km, care ar fi dus la dispariția dinozaurilor de pe Pământ.

Scandalul gunoaielor din Târgu Mureș aproape de finalizare. Ce soluție au găsit autoritățile

Autor

Ana Maria BUJOR

-

20 aprilie 2023

De mai multe zile locuitorii din Târgu Mureș se confruntă cu o situație limită. Deșeurile menajere sunt pe străzi și nimeni nu le colectează. Acesta este motivul pentru care a fost convocat Comitetul Local pentru Situații de Urgență pentru ca situația să fie rezolvată. Mai exact s-a stabilit că gunoaiele trebuie ridicate în regim de urgență de către cei de la Adi Ecolect având în vedere că ei sunt cei care se ocupă cu deșeurile menajere în acea zonă. „Suntem în procedura de negociere fără publicare prealabilă a a unui anunț, la care au fost invitați operatori de salubrizare, colectare și transport, până la finalizarea licitației pe termen lung.

Contract atribuit fără licitație

Fiind o urgență, încercăm să încheiem un contract pe cantitatea comunicată de municipiul Tg. Mureș, cu ridicare în cel mai scurt timp. Astăzi transmitem invitațiile la operatori, pe baza unui caiet de sarcini simplificat, și așteptăm oferta. După ce vine și reușim s-o analizăm, sperăm ca a doua zi să reușim să încheiem un contract”, susține Toth Andrea, director ADI Ecolect, citată de Rador. De altfel, ea a mai spus că firmele din cauza cărora s-a ajuna la această situație nu au voie să participe la negociere pentru zona Târgu Mureș. În ședința de la primărie s-a discutat despre situația dezastruoasă din acest punct de vedere în care se află municipiul.

De doi ani de zile e o criză a gunoaielor în Târgu Mureș

„Până în prezent, ADI ECOLECT nu a reușit să rezolve situația, atât în municipiul Târgu Mureș, cât și în restul localităților aflate în zona 2, acestea rămânând fără un operator de colectare a gunoiului menajer din data de 4 aprilie, de când Brantner Veres S.A. a refuzat prelungirea perioadei de serviciu după cele 90 de zile ulterioare încetării contractului de salubritate. Municipiul, prin primarul Soós Zoltan, solicită ADI ECOLECT măsuri urgente în atribuirea contractului de salubritate pentru zona 2, dar și rezolvarea situației deșeurilor menajere din oraș, prin colectarea, în următoarele zile, a celor peste 2300 de tone de deșeuri adunate pe domeniul public”, a explicat purtătorul de cuvânt al Primariei, Cristina Pruteanu. Culmea este că această criză persostă îm Târgu Mureș de 2 ani de zile, cu toate acestea nimeni nu pare să găsească o soluție viabilă.

A fost adoptată legea care va bloca produsele provenite din defrișări să mai intre pe piața europeană

Autor

Cristina Antal

-

20 aprilie 2023

Ieri, 19 aprilie, a fost adoptată legea care va bloca produsele provenite din defrișări să mai intre pe piața europeană.

Noua lege acoperă produse din lemn, hârtie, vite, ulei de palimier, soia, cafea, cauciuc și cărbuni de grătar.

Agent Green: ”Dacă o firmă din România sau orice țară din UE va fi prinsă cu astfel de produse provenite din defrișări atunci marfa va fi consiscată, amenda va fi cel puțin 4% din cifra anuală de afaceri și șefii firmei vor fi trași la răspundere, iar numele lor publicate pe lista rușinii”

Pentru asigurarea trasabilității se vor realiza audituri în țările de proveninență în cuantum diferit în funcție de nivelul de risc.

Legea nu acoperă doar pădurile ci și alte ecosisteme care stochează carbon și care sunt bogate în biodiversitate: zone umede, turbării și pajiști.

Legea a pornit de la petiția Together For Forests semnată de 1.2 milioane de cetățeni europeni și susținută de zeci de organizații de mediu din România și întreaga UE

Această inițiativă a fost motivată de defrișarea a 420 de milioane de hectare de păduri în ultimii 30 de ani, pentru a fi înlocuite cu terenuri agricole.

Suprafața defrișată este mai mare decât suprafața întregii UE, iar produsele provenite de pe aceste terenuri ajung, în mare parte, în România și în China.

”Așa că UE era moral responsabilă de acest masacru care nu a inclus doar ecosistemele ci și populațiile indigene care au rămas fără casă și adesea chiar fără viață. Felicitări membrilor Parlamentului European și ai Comisiei Europene care au ascultat de cetățenii pe care îi reprezintă și au făcut posibilă această lege”, au transmis membrii Agent Green.