Diana Culescu, peisagist: „Primarii României pun platani, care sunt plini de boli și dăunători”

Autor

-

23 decembrie 2022

Administrațiile publice locale din România au serioase probleme când vine vorba despre simțul estetic. Acest lucru se poate observa foarte ușor din maniera în care se prezintă fiecare localitate în parte, indiferent că vorbim de urban sau de rural. Lipsa unor colaborări cu niște peisagisti veritabili face ca potențialul turistic și economic al țării să fie serios diminuat. Însă, carențele acestora nu se limitează doar la partea estetică, ci și la aceea de mediu. Din păcate, însă, nu consultă niciun specialist nici în acest domeniu, iar rateurile aduc serioase cheltuieli inutile bugetului de stat.

„Primarii noștri plantează platani că sunt mai ieftini. În străinătate, platanii nu se mai plantează de mult timp pentru că sunt purtători de boli și dăunători. Pe la Victoriei s-au pus niște salcâmi roz, în formă de bob, însă în aceste cazuri e foarte important să le urmărești evoluția formelor conduse. Ele nu rezistă, dacă nu știi cum să le conduci aceste forme. “, ne-a precizat peisagistul Diana Culescu(foto dr.). Pe lângă salcâmi, dudul și corcodușul sunt alți pomi care se pot încadra într-o manieră plăcută într-un peisaj, mai ales dacă le este urmărită evoluția în timp.

La Sectorul 3, ca la nimeni altcineva. Primarii nu consultă specialiști în Mediu

Copaci inconjurati de tartan Sector 3, Facebook

Însă, de departe, „tatăl Mediului” din administrația publică românească este primarul Sectorului 3, Robert Negoiță. Recent, angajații primăriei pe care o conduce au plantat niște arbori la minus 2 grade, deși toată lumea știe că iarna nu se fac astfel de lucrări din cauza temperaturilor scăzute care fac ca planta să nu reziste. Asta după ce a înconjurat cu tartan tulpinile copacilor pe care i-a pus în sector. Cei mai mulți s-au uscat, motiv pentru care edilul a plantat alții, în fața celor vechi și uscați: „Sectorul 3 e cap de afiș la astfel de lucruri. Domnul Negoiță a spus că intră apa prin acel tartan. Apă o intra, dar nu intră și aerul. Sectorul 3 reprezintă un “Așa, nu!” din toate manualele de specialitate în domeniu. Am senzația că ei au o carte cu ce nu trebuie să faci în ceea ce privește Mediul, dar ei vor să demonstreze contrariul”, a mai adăugat vicepreședinta peisagiștilor din București.

Guvernul Noii Zeelande a întocmit planurile de mediu pe 30 ani înainte. De ce ar putea fi un model pentru România

Autor

Luiza DOBRESCU

-

23 decembrie 2022

Ministrul Mediului din Noua Zeelandă, David Parker, a anunțat elaborarea unor strategii pe termen lung de planificare a oricărei acțiuni menite să aducă modificări mediului și calității acestuia. Legea a fost primită cu oarecare reticență, având în vedere că se întinde pe 890 de pagini. Ministrul promite că, la finalul revizuirii acesteia, va fi mai scurtă cu 20%, însă a fost concepută foarte detaliat pentru că regulile sunt pe 30 de ani înainte: „Planul spațial stabilește o strategie pe termen lung pentru regiune cu privire la locul unde ar trebui să construiți în continuare și unde nu ar trebui să construiți; dacă veți construi în acea zonă, unde veți avea nevoie de drumuri și feroviar și spitale și așa ceva”, spune Parker pentru RNZ.

15 comitete pentru fiecare regiune din țară și investiții. Sub aspectul stabilității legislative, ar putea fi un model pentru România

Acestea ar include, de asemenea, detalii despre zonele care au nevoie de protecție suplimentară a mediului. Vor fi 15 comitete: câte unul pentru fiecare regiune din țară,iar guvernul a stabilit un minim de șase membri în fiecare comitet și nicio limită superioară a numărului de membri – numărul real va fi stabilit chiar de comitete.

Aceste grupuri sunt, de asemenea, responsabile pentru proiectarea următorului nivel în jos: planurile de mediu natural și construit, care stabilesc utilizarea specifică a terenurilor și alocarea resurselor pentru fiecare regiune.

Când o persoană dorește să facă ceva pentru sau pe pământ (sau o coastă, sau lac, etc), legile și reglementările stabilesc dacă acest lucru este permis.

Acestea includ lucruri precum calitatea aerului și a apei dulci, adaptarea la schimbările climatice, zonele cu terenuri foarte productive, transportul de energie electrică și energie regenerabilă, dezvoltarea urbană, biodiversitatea indigenă, regulile privind locuințele de densitate medie și multe altele. Acest lucru va trebui, de asemenea, să fie în concordanță cu planurile guvernamentale de reducere a emisiilor și de adaptare la nivel național.

Aproape 900 milioane de dolari de investit în 10 ani

Noul sistem ar avea limite biofizice pentru lucruri precum calitatea apei, poluarea aerului sau zgomotul.

Analiza cost-beneficiu totală a Ministerului Mediului estimează costuri de 3,891 miliarde USD și beneficii de 10,039 miliarde USD. Se estimează că înființarea totală va costa 864 de milioane de dolari pentru guvernul central și consilii, pe o perioadă de 10 ani. Procesele de planificare și alte cheltuieli pentru configurarea sistemului vor crește costurile pentru guvernul central cu aproximativ 112%.

Noul sistem este programat să micșoreze costurile pentru utilizatorii de sistem cu 19% (150 milioane USD pe an).

Guvernul a alocat deja: în 2021, 131,8 milioane USD pentru proiectare, punere în aplicare, tranziție, consolidare a capacităților, implementare inițială; în 2022, încă 179 milioane USD, care vor fi cheltuiți în următorii patru ani.

Guvernul pune, de asemenea, niște bani în plus pentru a ajuta cu noile planuri și cerințe suplimentare de monitorizare și aplicare.

Două treimi din speciile din Antarctica sunt în pericol de dispariție. Influențarea politicii globale pentru limitarea eficientă a încălzirii globale a fost identificată ca fiind strategia de conservare cu cele mai multe beneficii

Autor

Ionuț POPESCU

-

23 decembrie 2022

pinguinul imperial ar putea sa dispara pana in 2100 — Sursă - Pexels

Un studiu publicat în revista Plos Biology „estimează că până la 80% din coloniile de pinguini imperiali vor fi aproape dispărute până în 2100, populația scăzând cu 90%, din cauza creșterii emisiilor de gaze cu efect de seră”, conform The Guardian.

Cercetarea a mai constatat că implementarea a 10 strategii cheie de gestionare a amenințărilor, care ar costa aproximativ 23 milioane de dolari anual, ar aduce un beneficiu pentru 84% din organismele antarctice. Astfel, influențarea politicii globale pentru limitarea eficientă a încălzirii globale a fost identificată ca fiind strategia de conservare cu cele mai multe beneficii.

„Există mai multe amenințări care afectează speciile antarctice, în ciuda faptului că avem impresia că este o regiune sălbatică, izolată și curată”, a spus autorul principal al studiului, dr. Jasmine Lee, de la British Antarctic Survey.

„Cea mai mare amenințare nu vine din interior”, a mai spus ea.

Potrivit lui Jasmine Lee, creșterea activității umane în Antarctica, atât în scopuri științifice, cât și în turism, a crescut riscul introducerii în regiune a unor specii exotice.

Dr. Aleks Terauds, de la Divizia Antarctica Australiană și un coautor al studiului, a precizat că „biodiversitatea se află sub o presiune considerabilă în Antarctica”.

„Antarctica este foarte bine protejată prin Tratatul Antarctic și prin protocolul [de protecția mediului]”, a spus Terauds.

„Având în vedere unicitatea continentului, valorile sale sălbatice și biodiversitatea incredibilă, noi căutăm încă lucruri pe care le putem face pentru a încerca să ne asigurăm că lucrurile sunt afectate cât mai puțin posibil”, a adăugat el.

Drept urmare, cea mai fezabilă strategie de management cu privire la Antarctica a fost diminuarea efectelor activităților umane în zonă.

„Putem educa mai bine companiile noastre turistice despre zonele pe care ar trebui să le evite cu privire la unele dintre aceste specii care sunt amenințate. Putem educa chiar și turiștii”, a spus Terauds.

Două treimi din speciile din Antarctica sunt în pericol de dispariție. Efectul încălzirii globale

Studiul a mai identificat și alte modalități care pot duce la protejarea regiunii, prin reducerea amprentei de mediu a navelor și aeronavelor de transport, dar și prin proiecte de infrastructură care să protejeze cât mai mult solul.

Cercetarea mai precizează că, deși încălzirea globală nu poate fi atenuată, toate strategiile regionale combinate ar aduce un beneficiu pentru aproximativ 54% din speciile din zona Antarcticii.

Oamenii de știință au pus accentul și pe impactul crizei climatice asupra unor specii emblematice pentru regiune, cum ar fi pinguinul imperial sau pinguinul Adélie.

„Pinguinul imperial se bazează pe gheață pentru reproducere”, a precizat Lee.

„Dacă își pierde habitatul potrivit pentru reproducere, se poate ajunge la dispariția speciei”, a completat ea.

De asemenea, specii mai puțin cunoscute publicului larg, cum ar fi Scottnema lindsayae, un vierme care „supraviețuiește în soluri destul de sărate și uscate”, se află în pericol de dispariție „pe măsură ce gheața începe să se topească și temperatura crește, când solurile devin mai umede și mai puțin saline”.

Ce este economia circulară și cum putem contribui pentru conservarea resurselor naturale

Autor

Georgiana DRAGOMIR

-

23 decembrie 2022

economie circulara — Sursă foto: www.europarl.europa.eu

În România, conceptul de economie circulară este înțeles(teoretic) de cei care lucrează în domeniul Mediului, însă, la nivel de „masă” , această expresie pare, mai degrabă, ceva abstract, poate chiar motivațional, având în vedere că netul abundă de „experți în dezvoltare personală”.

ȘtireaVerde.ro prezintă câteva informații despre acest concept, care, înainte de toate, are rolul de a conserva resursele naturale.

Economia circulară se raportează la producție și la consum. Vizează confecționarea, utilizarea și reutilizarea tuturor materiilor prime reciclabile, pentru a le repune pe piață și pentru a le ajuta să aibă o viață cât mai îndelungată. Astfel, producție și reutilizare sunt cuvintele cheie ale economiei circulare.

Ce este economia circulară și cum putem contribui pentru conservarea resurselor naturale

Sub aspect legislativ, în Uniunea Europeană( n.r. implicit și în România) deputații au adoptat câteva prevederi care stabilesc noi obiective obligatorii, atât din punct de vedere social, cât și juridic pentru reciclarea deșeurilor și reducerea numărului de depozite pentru acestea.

Astfel, se stabilesc anumite obiective, precum:

cel puțin 55% din deșeurile care se află în municipii să fie reciclate până în anul 2025;
cel puțin 65% dintre deșeurile care provin din ambalaje să fie reciclate până în anul 2023

Potrivit unui studiu realizat de Eurostat, un cetățean european consumă aproximativ 14 tone de materii prime pe an, însă, produce anual cinci tone de deșeuri. În ceea ce privește conservarea resurselor naturale, cifrele nu sunt îmbucurătoare. Practic, o treime din deșeurile de plastic sunt reciclate în Europa.

Economia circulară, în România. De la necesitate, la business

Din păcate, fără a fi excesiv de critici, în România, termenul „economie circulară” este asimilat cu cel de „business”. De aici, pornesc toate lacunele statului nostru în ceea ce privește conservarea resurselor naturale. Spunem acest lucru, deoarece deși există o legislație în domeniu, instituțiile statului fie nu o aplică unitar, fie nu au instrumente practice pentru a o aplica, așa cum stireaverde.ro a mai relatat.

Spre exemplu, principiul de bază al economiei circulare este reciclarea. Însă, în România acest proces se desfășoară greu spre deloc. În schimb, sunt foarte multe comunicate oficiale ale Poliției care destructurează rețele infracționale din acest domeniu. Aparent, un model de business sustenabil se transformă în fraudă pentru stat, pentru Mediu. Unii operatori economici au „reciclat” pe hârtie, pentru a beneficia de fondurile necesare în acest sens.

Ce obligații au operatorii economici

Legislația în vigoare din România prevede că toți operatorii economici au obligația de a raporta ce cantități de ambalaje aduc pe piață, dar și de a susține financiar valorificarea și colectarea tuturor deșeurilor provenite din acestea și există ținte minime pe care ei trebuie să le atingă. Dacă business-urile nu îndeplinesc aceste condiții și obiective vor trebui să plătească o penalitate, adică doi lei per kilogram, pentru a atinge diferența dintre obiectivul anual și cel realizat de fapt. În cazul unui control fiscal, dacă autoritățile constată că un operator economic nu a valorificat ambalajele puse pe piață conform legii, se vor stabili anumite sume de plată retroactive, până la data controlului. Taxa pentru economia circulară este de aproximativ 80 lei/ tona de deșeuri.

Reciclarea, mai mult decât o afacere. Principiul de bază al economiei circulare

Însă, până la reciclare, România trebuie să colecteze selectiv, să depoziteze deșeurile conform normelor europene, mai ales cele care vizează sănătatea publică și protecția Mediului. La acest moment, statul român are 44 de depozite de deșeuri neînchise, neconforme, dar și mulți cetățeni care, nu mai pot suporta efectele poluării. Este adevărat, cei care se plâng locuiesc în apropierea gropilor de gunoi, însă, au primit avize de construire a caselor la o distanță sub limita prevăzută de lege) sau gropile de gunoi s-au amenajat lângă casele lor.

„Nu vreți să știți cum miroase. E ceva…Miroase a c…t, ce să(mai). Și când dai drumul de apă(…) Mă gândesc ce se întâmplă când o femeie face duș cu apa aia, că au corpul diferit de al nostru, al bărbaților. Nimeni nu ia nicio măsură, deși se vede clar de unde vine poluarea, de unde este fumul, de unde este mirosul”, a relatat, pentru știreaverde.ro, un cetățean care locuiește în apropierea gropii de gunoi „Vidra”.

Oficialii Uniunii Europene spun că trecerea la o economie mai circulară ar putea aduce beneficii precum reducerea presiunii asupra Mediului, o mai mare securitate a aprovizionării cu materii prime, creșterea competitivității, stimularea inovării, stimularea creșterii economice (cu încă 0,5 % din PIB), crearea de locuri de muncă (700 000 de locuri de muncă doar în UE până în 2030).

Mai mult decât atât, toți putem vedea rezultate pozitive pe loc: hrană mai sănăoasă, aer curat, spații verzi, costuri mai mici pentru energie.

Moda puloverelor urâte, veselă dar nocivă pentru Mediu

Autor

Luiza DOBRESCU

-

23 decembrie 2022

Foto Wikimedia Commons — Wikimedia Commons

Se spune despre canadieni că sunt un popor amabil și vesel, iar moda puloverelor urâte, de Crăciun, a fost inventată ca o distracție de sărbători. A prins atât de bine la public, încât a devenit o distracție mondială pentru oameni, dar și pentru animalele de companie, fiind organizate chiar concursuri în urmă cărora câștigătorul să fie, normal, cel mai urât pulover de Crăciun. Creatorii de modă au realizat colecții speciale cu tema „Ugly Sweater”. Românii au preluat-o imediat, fiind distracția principală la petrecerile marilor corporații.

Milioane de microfribre din plastic ajung zilnic în burțile peștilor. De ce este nocivă „moda puloverelor urâte”

Însă, ceea ce a început ca o distracție a devenit un motiv serios de poluare. Renii cu nas roșu, brazii cu globuri care atârnă sau moșii crăciun cu burți rotofeie nu sunt deloc amuzanți pentru viețuitoarele în burta cărora ajung aceste pulovere din plastic. Materialele folosite pentru confecționarea unor astfel de articole vestimentare sunt, în majoritate, poliester și acrilic, ambele fiind derivate din combustibilii fosili.

Dar, nu aceasta este cea mai rea parte, ci aceea că o cantitate imensă din pulovere ajunge la gunoi, care ia calea apelor oceanelor. Activiștii de mediu care au grijă de calitatea apei mărilor și oceanelor, dar mai ales de sănătatea vietăților care trăiesc în ele, spun că microfibrele din aceste materiale nocive ajung să fie înghițite de către peștii din ape.

Pești care devin, ulterior, hrană pentru oameni. Potrivit studiilor celor de la Ocean Wise, aproape 600 milioane de astfel de microfibre ies din mașinile de spălat ale oamenilor. Balenele ajung să înghită 10 milioane de astfel de particule de plastic pe zi. Distracția cu pulovere urâte are și o parte întunecată. 12 milioane de astfel de pulovere sunt cumpărate anual, de sărbători, după cum reiese dintr-un studiu realizat de activiștii englezi Hubbub.

VIDEO | Concept incredibil prin care turismul de lux poate ajuta mediul, dezvoltat în SUA. Ce reprezintă capitalismul plin de compasiune și cum a reușit un dezvoltator să împace tehnologia cu natura: Ne-ar plăcea să fim copiați!

Autor

Ionuț POPESCU

-

23 decembrie 2022

turismul de lux protectia meidului — Sursă - Unsplash

Chet Pipkin, fondatorul Belkin, o companie de hardware și periferice pentru computere, a revoluționat industria după ce a făcut cablurile care duc la conectarea dintre un calculator și alte electronice.

Acesta încearcă în prezent să facă o nouă revoluție în turism, prin schimbarea modului în care omul își petrece o vacanță în mediul natural, în pădure, prin Hotelul Desolation din South Lake Tahoe, California, Statele Unite ale Americii.

Hotelul Desolation este un ansamblu elegant de clădiri înalte și negre, cu accente de lemn deschis la culoare, toate flancate de pini. Locuințele cu trei etaje sunt dotate cu două căzi, două șeminee, podea încălzită și bucătărie. Fiecare unitate include încărcătoare și gadgeturi Belkin, un uscător de păr de ultimă generație și un set de luminatoare automate.

Întregul ansamblu seamănă foarte mult cu arhitectura scandinavă, iar camerele pornesc de la 300 de dolari pe noapte. Printre cei mai recenți oaspeți ai hotelului se numără membri ai familiei Kardashian și nume grele din industria tehnologică și televiziune.

Ceea ce se știe, însă, mai puțin despre Pipkin este că, în ultimele decenii, acesta a fost un înfocat avocat al organizațiilor non-profit, implicat în mai multe consilii de administrație, precum Serviciul Forestier din SUA, făcând turism cu cei care veneau la hotelul său în pădurea din imediat apropiere pe care o descrie drept „curtea din spate” a hotelului.

Acesta speră că poate deveni un exemplu pentru ceea ce ar putea reprezenta, în viitor, hotelurile care se învecinează cu mediul natural.

Panourile solare mascate alimentează o mare parte a locației, iar hotelul reprezintă cea mai mare concentrație de încărcătoare pentru vehicule electrice din regiune. De asemenea, sursele de lumină sunt făcute pentru a economisi energie electrică, la fel ca și întrerupătoarele de alimentare care funcționează numai atunci când cartela de la cameră este introdusă în locul special din perete.

În plus, o organizație locală nonprofit plantează un copac pentru fiecare noapte pe care cineva o plătește la Desolation.

Pipkin e de părere că hotelul Desolation este un loc pentru turiștii cu bani care pot fi martori la splendoarea regiunii și pot cheltui într-un mod care să-i avantajeze. După ce a demisionat din funcția de CEO al Belkin, în ianuarie 2021, bărbatul s-a orientat mult în această direcție:

„Cum facem ceea ce trebuie pentru oamenii care locuiesc aici? Cum facem ceea ce trebuie pentru mediu? Și cum le oferim oamenilor acces la toate lucrurile care sunt aici?”, a spus el.

„Cred că toate trei pot și trebuie să fie realizate aici”, a continuat el.

„Nu o facem pentru că este ușor. O facem pentru că este important”, a mai spus Pipkin.

Pipkin, un important avocat pentru mediu

Pe măsură ce Belkin creștea, Pipkin, care a intrat pe piața muncii spălând vase și fiind consilier la fundația YMCA, acolo unde a învățat să înoate, să campeze și să conducă, a început să facă excursii pe munte cu tineri care proveneau din medii similare celui din care provenea el

„Mediul este primordial, pentru că altfel nici noi nu vom mai fi”, a spus el, subliniind prioritățile pe care le avea pentru profiturile sale în curs de dezvoltare.

„Dar atunci trebuie să reducem decalajul de oportunități, astfel încât cei dintre noi cu mai puțin să fie mai aproape de cei dintre noi cu mai mult. Cel mai bun instrument, și nu există un altul, este educația. E cât se poate de limpede”, a spus Pipkin.

Timp de mai mulți ani, el a trimis bani către școli în speranța că va rezolva orice problemă, însă nu și-a atins scopurile. În urmă cu aproximativ 15 ani, noi cercetări l-au convins pe Pipkin și un grup de parteneri că trebuie să înființeze ei școli care să îmbunătățească relațiile elev-profesor prin creșterea resurselor, scăderea dimensiunii clasei și concentrându-se pe abilitățile copiilor. Acum există cinci astfel de școli, numite Da Vinci, pe care le-a co-fondat. Școlile au aproape 3.000 de absolvenți.

„Tocmai am implementat ceea ce spuneau datele și a început să se întâmple un miracol”, a spus Pipkin.

Conceptul Desolation este bun, dar nu este apogeul pe care și-l dorește, a mai spus Pipkin

Pipkin admite, însă, că Hotelul Desolation, în ciuda faptului că este foarte fotogenic și are invitați celebri, nu este perfect.

„Toată această muncă reprezintă un proiect pilot. Știm că nu avem dreptate”, a spus el, vorbind atât despre hotel.

„Sfârșitul nu este aici, ci suntem la începutul unei călătorii. O să fie mai bine”, a mai adăugat Pipkin.

Cu alte cuvinte, acesta spera inițial că hotelul va fi compus din căsuțe în copac, fiecare suspendată în partea superioară a pinilor, lăsând pământul în sine gol. Visul acesta nu a fost îndeplinit din cauza problemelor legate de incendii. Ulterior, a sperat să învelească întreaga clădire cu panouri solare, astfel încât structura să se alimenteze singură, însă arhitecții nu i-au putut îndeplini dorința.

Bărbatul deplânge amprenta ecologică a locațiilor de lux, cum ar fi flăcările de propan din jurul piscinelor sau halatele care trebuie spălate des.

Totuși, taxele pe care le plătește reprezintă un avantaj pentru eforturile de a proteja bazinul hidrografic Tahoe, potrivit Agenției de Planificare Regională Tahoe (TRPA), organizația multi-statală însărcinată cu reglementarea dezvoltării locale. Reglementările din zonă i-au împiedicat pe cei mai mulți dezvoltatori să amenajeze vechile hoteluri, a explicat Jeff Cowen, ofițerul de informații al TRPA. Proiecte precum Desolation reprezintă o nouă frontieră a afacerilor care este benefică locului în sine.

„Taxele pe care le plătesc”, mi-a spus Cowen, „sunt distribuite administrațiilor locale pentru a cumpăra teren în locuri care trebuie conservate”.

Pipkin știe, desigur, că Hotelul Desolation și camerele sale generoase nu sunt pentru toți. Totuși, scopul este de a folosi un spațiu și o experiență pe care câțiva și le pot permite ca instrument de care beneficiază toată lumea. El numește asta capitalism plin de compasiune, un concept mult dezbătut în ultimul deceniu despre a face bani și a-i folosi într-un mod responsabil.

„Sperăm că aceasta este o inspirație pentru alți investitori cu privire la modul în care se poate face acest lucru, cu o sensibilitate față de peisaj și mediu”, a spus el. „Nu ne este frică să fim copiați. Ne-ar plăcea să fim copiați.”, a mai adăugat el, conform OutsideOnline.

Apel de selecție: Design Thinking pentru „Educatori climatici”

Autor

Ionuț POPESCU

-

22 decembrie 2022

320487912_3525333347748689_5808633280748933111_n — Sursă - REPER21 Facebook

Dacă sunteți un formator, animator, facilitator sensibil la cauza climatică, acest apel vă interesează! Formarea propusă aici vă pregătește să jucați un rol cheie pentru succesul acestei cauze, și anume cel de „Educator climatic”, capabil să conceapă și să anime activități de „Educație privind Schimbările climatice” (ESC) în afara structurilor învățământului formal, scrie Buenvivir.

Cei care sunt motivați se pot înscrie în activități de ESC nu atât în școli, licee, universități, cât în „Spațiile terțe” – adică în acele spații ale vieții sociale, de zi cu zi, relaționale, deschise, caracterizate de exprimarea și circulația ideilor, pe care cetățenii decid în mod spontan să le frecventeze.

Spațiul terț este diferit din punct de vedere sociologic de alte două medii esențiale pentru cetățeni: Locuința (“Primul spațiu”) și Serviciul (“Al doilea spațiu”). Un Spațiu terț se dezvoltă într-un bistro, un parc, o bibliotecă publică, o plajă, o piață de cartier, un club de pensionari, un salon de coafură etc. – atunci când nasc legături sociale bogate între „obișnuiții” locului respectivi»

Contextul european

Această formare este o primă activitate organizată în cadrul parteneriatului european constituit de REPER21 (România), CANOPÉE (Franța) și A SUD (Italia), finanțat de Uniunea Europeană prin Programul Erasmus+.

Obiectivul partenerilor este de a construi o „comunitate de practică” care să reunească diverși educatori europeni din domeniul ESC pentru a-și împărtăși experiențele și îmbunătăți reciproc metodele non formale de informare, sensibilizare și mobilizare a cetățenilor. După finalizarea acestei formări veți putea continua, în cadrul comunității de practică, să contribuiți la inițiativele de ESC ale colegilor, dar și să beneficiați de contribuțiile lor.

Strategia partenerilor este de a concentra acțiunea ESC asupra acelor categorii de cetățeni care, neavând suficiente cunoștințe de bază despre urgența climatică, nu reușesc încă să înțeleagă amploarea reală a acesteia. Astfel, prin participarea voastră la această formare, veți contribui la înrădăcinarea ESC în “educația pe tot parcursul vieții”, în beneficiul tuturor categoriilor de cetățeni adulți.

Provocarea acestui parteneriat este de a depăși limitele actuale ale ESC. Acest lucru n-ar fi posibil dacă ne-am rezuma să realizăm prezentări Power Point pentru audiențe deja convinse de cauza climatică. Așadar, ieșind din “zona de confort”, această formare se va desfășura într-o zonă de descoperire și de învățare autentică. Educatorii participanți vor experimenta un model pedagogic de educație climatică foarte inovator, complex (dar nu complicat!), inspirat din metodele creative ale designerilor, pe care îl vor aplica în medii atipice pentru ESC – precum Spațiile terțe.

Rezultatele învățării

La finalul acestei formări veți deține competența pedagogică de a utiliza în mod sistematic Design Thinking pentru conceperea și animarea unor activități inovatoare de Educație privind Schimbările climatice adaptate la Spațiile terțe. Cu ajutorul modelului pedagogic învățat, veți putea educa cetățenii adulți „in situ” – adică chiar în locurile sociale pe care aceștia le frecventează și în care comunică deja unii cu ceilalți.

Mai precis, veți ști să utilizați Design Thinking pentru a proiecta: 1) activități creative de ESC și 2) “mediile pedagogice” potrivite pentru derularea lor. Veți fi în măsură să amenajați în acest sens o terasă, un atelier de biciclete, bâlciul dintr-un sat, o piscină, un salon de nunți etc. – unde puteți întâlni mai ușor publicurile vizate de educația adulților.

Deoarece Design Thinking este o metodă de „proiectare empatică”, centrată pe uman (Human-Centered), veți dezvolta în particular competența de a observa și evalua calitatea experienței de învățare trăită și percepută de participanții la activitățile de ESC pe care le concepeți cu ajutorul ei.

Conform calendarului formării (prezentat mai jos), o instruire teoretică inițială (5 zile) va fi urmată de o fază de experimentări într-un spațiu terț ales de voi (7 luni). Principiul acestor experimentări este „învățarea prin acțiune”, ceea ce înseamnă că veți dobândi competența de a vă analiza sistematic propriile acțiuni pentru a le putea îmbunătăți progresiv performanța.

Un Spațiu terț este un mediu social deschis, relațional, în care se materializează aspirația cetățenilor care îl frecventează de a se îndrepta spre o comunitate/ societate mai bună. Această formare, în plus de a dezvolta cunoașterea voastră („expertiză”), vă oferă ocazia să vă manifestați atitudinea de susținere față de cetățenii și spațiile care dau naștere acestei aspirații sociale.

Validare

Pe lângă Certificatul de participare Erasmus+, un Certificat de competențe vă va fi eliberat la sfârșitul formării.

Competența pedagogică pe care o dezvoltați în cadrul acestei formări are la bază un profil structurat, care reunește cunoștințe, abilități și atitudini. Acestea vor fi specificate și evaluate în mod sistematic de către formatorii celor trei instituții partenere. Certificatul european de competențe, eliberat la finalul formării, va descrie parcursul și rezultatele învățării dumneavoastră ca “Educator climatic” în domeniul “învățării pe tot parcursul vieții”.

Locuri, date, activități

A) Instruirea față în față

Acesta se va desfășura pe parcursul a 5 zile, la Avon (Franța), între 20 și 24 februarie 2023.

Programul urmează 5 pași ai metodei Design Thinking:

Modul 1, “Empathize” (Cum realizăm imersiunea în Spațiul terț pentru observarea experiențelor utilizatorilor?);

Modul 2, “Define” (Cum construim puncte de vedere asupra nevoilor educaționale ale utilizatorilor?);

Modul 3, “Ideate” (Cum imaginăm intervenții inovatoare în Spațiul terț care răspund la nevoile educaționale?);

Modul 4, “Prototype” (Cum materializăm în modele concrete activitățile cu valoare educațională ridicată?);

Modul 5, “Test”: (Cum testăm modelele de activități cu utilizatorii și cum le interpretăm feedback-ul?).

B) Experimentarea in situ

Design Thinking este o metodă de „proiectare colaborativă”. Prin urmare, activitatea Educatorul climatic care folosește această metodă nu poate fi una solitară. Astfel, faza de experimentare in situ presupune activități pe care le veți concepe și desfășura în echipă.

Veți parcurge cele 5 etape ale procesului de Design Thinking, pe parcursul a 7 luni, într-un Spațiu terț pe care îl veți alege, amenaja și anima în cadrul unei echipe formată din minim 2, maxim 4 Educatori climatici.

De aceea, formularul pe care îl veți completa în vederea selecției vă invită să specificați alți minim 1, maxim 3 colegi candidați la formare, precum și Spațiul terț pe care echipa voastră își propune să îl adapteze pentru demersul de ESC. Acest spațiu va trebui să fie în primul rând unul accesibil membrilor echipei respective, situat în localitatea/regiunea în care locuiesc.

Calendarul experimentării in situ de-a lungul celor 7 luni va fi unul flexibil, stabilit de membrii echipei de Educatori climatici în funcție de disponibilitatea lor. Formarea nu va evalua timpul pe care îl alocați, ci rezultatele învățării și performanța demersurilor voastre de ESC.

Limba

Pentru a optimiza învățarea, majoritatea activităților de formare se desfășoară în limba națională a fiecărui grup. Pentru unele secvențe comune de formare va fi utilizată engleza și/sau vor fi furnizate traduceri dintr-o limbă în alta, după nevoie.

Profil

Pentru a fi selectați, solicitanții trebuie să aibă:

cunoștințe de bază privind procesele de învățare non-formală, obținute prin diverse experiențe pedagogice (ca formatori, animatori, facilitatori, activiști etc.)
interes pentru problemele ecologice, economice, sociale, politice, culturale legate de „urgența climatică”;
alți minim 1, maxim 3 colegi care candidează pentru participarea la formare;
disponibilitatea de a participa la cursul de formare față în față, în locul și la datele programate (Avon, 20 – 24 februarie 2023);
disponibilitatea de a efectua faza de experimentare in situ în cadrul unui Spațiu terț, în perioada martie – septembrie 2023;
deschiderea de spirit, dorința de a da viață valorii de convivialitate, capacitatea de a lucra în echipă, dorința de a colabora între pari într-un cadru european.

Contract de voluntariat

Un contract individual pentru “Educator voluntar”, cu o durată de un an, va fi semnat de fiecare partener cu cei 12 participanți din țara sa. Acesta prevede:

– angajamentul educatorului voluntar de a participa la sesiunea de formare față în față, la datele și locul indicate;

– angajamentul educatorului voluntar de a colabora, în cadrul unui grup de 2 până la 4 educatori voluntari, pentru a experimenta procesul de Design Thinking pentru ESC într-un Spațiu terț ales de grupul respectiv;

– acoperirea integrală, de către organizatori, a costurilor pentru sesiunea de formare față în față (transport, cazare, masă, onorariul formatorilor);

– o sumă forfetară personală de 200 euro pentru achiziționarea de diverse materiale necesare organizării activităților de ESC în Spațiul terț;

– o sumă forfetară personală de 150 euro pentru diverse cheltuieli (consumații, transport local), pe durata fazei de experimentare in situ.

Participanți

36 de cursanți, 6 formatori

Selecția celor 12 cursanți români este gestionată de REPER21.

CANOPÉE și A SUD se ocupă de selecția celor 12 cursanți francezi și, respectiv, a celor 12 cursanți italieni.

Procesul de selecție

Completați formularul disponibil aici.

În formular vi se cer următoarele informații:

Prenume, Nume
Localitate
Email
Telefon
Experiență pedagogică (max 500 de caractere)
Interes privind urgența climatică (max 500 de caractere)
Indicați numele a min 1, max 3 colegi, candidați pentru participarea la formare (max 200 de caractere)
Indicați un Spațiu terț posibil pentru experimentarea in situ (max 500 de caractere)
Cunoștințe lingvistice (max 200 de caractere)

Atenție! Vă rugăm să promovați acest Apel de formare în rândul colegilor din localitatea/regiunea voastră, în perspectiva constituirii grupului de 2 – 4 educatori care vor realiza împreună etapa de experimentare in situ, în cadrul aceluiași Spațiu terț.

Termene!

Completați formularul până la data de 8 ianuarie 2023.

Vă vom anunța rezultatele procesului de selecție pe 10 ianuarie 2023.

Pentru cei care doresc informații suplimentare privind acest Apel de selecție, o sesiune de informare este organizată online miercuri 21 decembrie, ora 16:00. Pentru a primi linkul pentru Zoom, vă rugăm să-l solicitați la adresa: anamaria.paladus@gmail.com.

Guvernele UE trebuie să declare ca obligatorie reducerea risipei. Petrolul, cea mai folosită resursă, în exces

Autor

Luiza DOBRESCU

-

22 decembrie 2022

Activiștii Greenpeace au comandat un studiu Institutului pentru Un Viitor Durabil, din cadrul Universitatii Tehnologice din Sydney, de unde reiese că guvernele Uniunii Europene și-ar putea reduce consumul de energie până la 278 TWh, în această iarnă, prin adoptarea de măsuri imediate care să combată risipă. Lucru care nu ar necesită investiții noi.

Cei de la Greenpeace spun că, în iulie, guvernele UE au convenit asupra unui obiectiv de 15% pentru reducerea cererii totale de gaze, dar acest lucru nu este obligatoriu. În septembrie, miniștrii au adoptat un obiectiv obligatoriu de reducere a cererii de energie electrică de vârf cu 5% și o reducere generală neobligatorie a cererii de energie electrică de 10%. UE nici măcar nu a discutat despre o țintă de reducere a cererii de petrol, ca să nu mai vorbim de una obligatorie, în ciuda faptului că petrolul reprezintă puțin peste 35% din consumul de energie primară.

Petrolul, cea mai folosită resursă, în exces

Soluția găsită de către activiștii de mediu ar fi că guvernele UE trebuie să exploateze potențialul uriaș de economisire a energiei în petrol, gaze și electricitate, făcând obligatorie reducerea cererii. Procedând astfel, nu numai că va reduce facturile oamenilor pe fondul crizei costului vieții, ci va fi benefic și pentru mediu și climă.

Cele mai vizate sectoare sunt economiile de energie în sectoarele industriale, apoi în sectoarele comerciale și apoi la nivelul gospodăriilor și persoanelor bogate, sprijinind și protejând în același timp pe cei mai vulnerabili.

Cât se poate economisi din fiecare combustibil în parte

Din raport, mai reiese și faptul că reducerile pe fiecare sector ar trebui să fie:

La GAZ: s-ar putea reduce consumul de gaze fosili cu 15% în toate sectoarele în această iarnă până în martie 2023, chiar și fără noi investiții în măsuri energetice. Acest lucru ar necesită reduceri semnificative din partea Germaniei

Franța, Spania, Italia și Țările de Jos – primele 5 țări consumatoare de gaze fosile – care împreună reprezintă peste 66% din totalul utilizării de gaze fosile în producția UE-27.

La ELECTRICITATE: Reducerea cererii de energie electrică cu 15% în sectoarele public, comercial și rezidențial, împreună cu economii de energie electrică de 20% în industrie, ar reduce consumul total de energie primară în UE-27 cu peste 6,5%. Reducerea ar fi mai mare decât consumul total de energie primară din 2021 al Suediei, Austriei și Luxemburgului la un loc.

Pentru ULEI: Reducerea limitei de viteză pe autostrăzi de la ex. 130 până la 110 km/h și introducerea unor măsuri care le permit oamenilor să-și conducă mașinile cu 10% mai puțîn, cum ar fi bilete de transport public accesibile, ar avea că rezultat cele mai mari economii în termeni de milioane de barili de petrol pe an.

În plus, guvernele UE ar trebui să investească masiv în programe de izolare a locuințelor, eficiență energetică, transport public, încălzire solară pentru locuințe și industrie și pompe de căldură; precum și să accelereze tranziția către un sistem de energie 100% regenerabilă în Europa, până în 2040.

Modalitatea incredibilă prin care îți poți ajuta copilul să se conecteze cu Mediul înconjurător. Ce au descoperit cercetătorii care au efectuat un studiu cu privire la deșeurile de plastic din zonele costiere ale Americii Latine

Autor

Ionuț POPESCU

-

22 decembrie 2022

conectarea copiilor cu mediul inconjurator — Sursă - Unsplash

Un nou studiu condus de Universitatea din York, care s-a concentrat pe problema deșeurilor din plastic de pe coasta pacifică a Americii Latine, a aflat care este modalitatea prin care copiii pot obține o conexiune mai puternică cu mediul.

Experții și-au propus să exploreze modul în care scrierea de povești poate influența percepțiile copiilor despre gunoiul de plastic, precum și modul în care comportamentul lor poate fi afectat.

„Un element cheie al proiectului nostru a fost să examinăm răspunsurile copiilor la chestionarele pe care le-au completat înainte și după ce au scris aceste povești”, a spus dr. Kayleigh Wyles, co-autor al studiului.

„Am descoperit că cunoștințele lor pe această temă au crescut și au devenit mai proactivi, deoarece au raportat că au realizat mai multe acțiuni pro-mediu ulterior”, a adăugat el.

Cei mici au fost rugați să-și folosească imaginația cu privire la gunoiul din zonele costiere, de pe plaje, cum ar fi pungile de plastic și cum cred ei că au ajuns acele deșeuri acolo.

Relatările copiilor au arătat că aceștia erau mai predispuși să se gândească la modalități de prevenire a aruncării gunoiului pe plajă, mai degrabă decât la curățarea acestuia. Cele mai des întâlnite soluții propuse de cei mici au fost reciclarea și eliminarea adecvată de deșeurilor.

Ce au descoperit cercetătorii care au efectuat un studiu cu privire la deșeurile de plastic din zonele costiere ale Americii Latine

La cercetare au participat aproape 90 de copii cu vârste cuprinse între 10 și 18 ani din țări de-a lungul coastei Pacificului, inclusiv Chile, Columbia, Costa Rica, Ecuador, Mexic, Panama și Peru.

„Poveștile oferă o modalitate nouă și diferită de a explora ceea ce cred oamenii și modul în care percep și dau sens Mediului. Rezultatele au fost cu adevărat inspiratoare și au arătat conștientizarea de către cei maici a impactului plasticului asupra vieții marine și asupra mediului”, a spus autorul principal al studiului, Estelle Praet.

În peste 50% din relatări, copiii au arătat că sunt conștienți de pericolele poluării cu plastic în mediul marin. Multe povestiri au descris consecințele ingerării de plastic de către animale, care poate duce la rănirea sau chiar moartea acestora.

„Într-o activitate anterioară, elevii au vizitat plajele și au făcut desene cu acestea înainte și după vizită. Multe dintre aceste desene conțineau și gunoaie, unele dintre ele prezentând legături directe între gunoi și viața marină, fapt ce a arătat faptul că cei mici au sesizat modul în care deșeurile afectează speciile marine”, a spus coautorul studiului Diamela de Veer.

„Acest proiect a ajutat să arătăm cum putem transmite acest mesaj copiilor și, sperăm, să facem diferența.”, a spus profesorul John Schofield, conform Earth.com.

Cum se va schimba viața românilor trăind în armonie cu Natura

Autor

Luiza DOBRESCU

-

22 decembrie 2022

În contextul promovării unui stil de viață în armonie cu natura, România încearcă să se alinieze și să se adapteze noilor cerințe. Care sunt realizările, aflăm dintr-o analiză a celor de la Ziarul Financiar.

Astfel, Europa ne pune la dispoziție un buget de 1,2 miliarde de euro pentru ca, până în 2026, să creștem rata de reciclare a deșeurilor la 70%. Fondurile sunt oferite prin Planul Național de Redresare și Reziliența(PNRR) și se acordă pentru fiecare proiect făcut în acest sens.

Mâncarea vegană acoperă 20% din piața românească

Reducerea consumului de energie din combustibili fosili și producerea energiei verzi sunt un alt tipar comportamental pe care românii trebuie să-l adopte și să-l dezvolte rapid. Costurile crescute la energie dau un imbold și mai mare pentru economisire și gasirea rapidă a unor soluții alternative, verzi.

Obiceiurile culinare se vor modifică și ele, în timp. Tot mai mulți producători au intrat în zona bio, piața crescând cu 20% în ultimii ani. Conceptul vegan devine o alternativă viabilă pentru carne și lactate.

Odată schimbată legislația de mediu, pentru returnarea la sursă a deșeurilor este responsabil atât producătorul, cât și entitatea care monitorizează și reciclează. Motiv pentru care, numărul OIREP-urilor(sistemul prin care statul supraveghează fenomenul) ar putea crește. În plus, va deveni funcțional sistemul de garanție-returnare. Fiecare băutură va avea un cost crescut de 50 bani, care va fi recuperat de către client la returnarea ambalajului.

152 de stații de monitorizare a calității aerului

Capitala noastră s-a adaptat cel mai repede schimbării. Bicicliștii vor avea noi piste, în București. Pe lângă cei 16,15 km deja creați, se vor mai adăuga alți 32 km, pe trasee ce vor acoperi toată Capitală.

De asemenea, tot aici a fost montat un sistem de monitorizare a calității aerului, pentru măsurarea particulelor în suspensie și a oxizilor de azot. Se pare că Ministerul Mediului deține 152 de stații de monitorizare a calității aerului care pot detecta principalii poluanți atmosferici.