Industria de transport avertizează că interzicerea camioanelor cu ardere prea devreme poate provoca un dezastru

Autor

-

14 februarie 2023

Producătorii de vehicule mari pe combustibil au avertizat parlamentarii că interzicerea prea devreme a vânzării camioanelor și autobuzelor cu motoare cu ardere ar putea pune în pericol industria rutieră de transport de marfă din Europa. O scrisoare deschisă recentă scrisă de industrie încurajează factorii de decizie să considere tehnologia motoarelor cu ardere ca fiind compatibilă cu obiectivele climatice ale UE, scrie Euractiv. Atâta timp cât combustibilii fosili sunt înlocuiți cu combustibili lichizi cu emisii scăzute de carbon și zero net, cum ar fi biocombustibilii și e-carburanții. În schimb, activiștii ecologici îndeamnă Comisia să elimine treptat vânzarea camioanelor cu motoare cu ardere cât mai repede posibil, favorizând trecerea la nivel de industrie la trenuri electrice și ecologice pe hidrogen. Vehiculele grele reprezintă aproximativ 2% din traficul pe drumurile europene și sunt responsabile pentru aproximativ 28% din emisiile din transportul rutier.

Se intenționează interzicerea diesel până în 2035

La rândul său, Comisia Europeană afirmă că orice tehnologie care poate îndeplini standardele de emisii convenite este binevenită. Cu toate acestea, se consideră că un obiectiv de 100% reprezintă o interdicție de facto a motoarelor cu ardere. Bruxelles a adoptat o atitudine din ce în ce mai fermă în ceea ce privește reducerea emisiilor din transportul rutier, făcând eforturi cu succes pentru interzicerea vânzării de mașini noi pe benzină și diesel până în 2035. Deși inițial controversată, propunerea Comisiei a fost adoptată ulterior de statele membre și de parlamentarii Parlamentului European în octombrie anul trecut. Un proiect al standardelor de emisii de CO2 pentru vehiculele grele obținut de EURACTIV sugerează că este puțin probabil ca Comisia să își repete obiectivul pentru 2035, optând în schimb pentru o trecere în 2040 la emisii de evacuare 100% fără CO2 cel mai devreme. Au apărut linii clare de luptă între industria carburanților și a transportului rutier de marfă, care se opun unei potențiale reduceri a motoarelor cu ardere. Și ONG-urile de mediu, care fac lobby asupra Comisiei să forțeze trecerea la vehicule curate până cel târziu în 2035.

Transportatorii nu sunt pregătiți pentru electrificare

Uniunea Internațională a Transporturilor Rutiere (IRU), un grup care reprezintă operatorii de transport rutier de marfă, a avertizat că sectorul camioanelor din UE nu este încă pregătit să adopte electrificarea completă. „Lanțurile logistice vitale care furnizează cetățenilor UE cu alimente, medicamente și alte produse esențiale nu ar trebui să facă obiectul unui salt incert în întuneric, care le-ar putea pune în pericol stabilitatea”, a declarat Raluca Marian, directorul de PR al IRU pentru UE. Una dintre principalele preocupări ale industriei este lipsa infrastructurii de încărcare în bloc. Până când obiectivele ambițioase ale punctelor de încărcare nu vor fi asigurate din punct de vedere legislativ, o trecere obligatorie la camioanele și autobuzele curățate ar fi prea riscantă.

Limitarea poluării poate preveni următoarea „pandemie tăcută“

Autor

Ionuț POPESCU

-

14 februarie 2023

Limitarea poluării ar putea preveni următoarea „pandemie tăcută” / Sursă - Unsplash

Limitarea poluării mediului, în special a căilor navigabile, este esențială pentru a controla bacteriile care ar putea ucide zeci de milioane de oameni până la jumătatea secolului, potrivit unui nou raport ONU, conform Science Alert.

Se estimează că superbacteriile, tulpini de bacterii rezistente la antibiotice, au ucis 1,27 milioane de oameni în 2019. Organizația Mondială a Sănătății spune că rezistența la antimicrobiene (AMR) este una dintre cele mai importante amenințări globale pentru sănătate.

Până la 10 milioane de decese ar putea avea loc în fiecare an până în 2050 din cauza AMR, spune ONU.

Dezinfectanții, antisepticele și antibioticele care pot ajuta microbii să devină mai puternici sunt peste tot, în pasta de dinți, în șampon, în laptele de vacă și apa uzată.

Raportul spune că poluarea este un factor cheie în „dezvoltarea, transmiterea și răspândirea” AMR, solicitând măsuri urgente pentru curățarea mediului.

„Odată cu creșterea poluării și lipsa de gestionare a surselor de poluare, combinată cu AMR în mediile clinice și spitalicești și în agricultură, riscurile cresc”, se arată în raportul Programului ONU pentru Mediu.

Rezistența la antimicrobiene este un fenomen natural, dar utilizarea excesivă și abuzul de antibiotice la oameni, animale și plante a agravat problema. Astfel, e posibil ca antibioticele să nu mai aibă efect împotriva infecțiilor pentru care au fost concepute.

Raportul ONU spune că poluarea mediului din sectoarele economice cheie a exacerbat problema. Sunt date ca exemplu sectoarele de fabricație farmaceutică și chimică, dar și agricultura și spitalele.

Erbicidele pentru controlul buruienilor din ferme pot crește, de asemenea, AMR, în timp ce metalele grele contribuie și ele la această problemă.

Odată ce antimicrobienele intră în mediul înconjurător, acestea se infiltrează în lanțul trofic. Ulterior, se întorc în fabricile care produc articole de îngrijire, de exemplu.

Limitarea poluării și „pandemia tăcută”

Bacteriile rezistente la antimicrobiene se află pe căile navigabile de pe tot globul. Pot fi găsite în fluviul Gange din India și în râul Cache la Poudre din statul american Colorado, potrivit studiului.

„Aceasta este o problemă reală, deoarece râurile sunt adesea sursa apei noastre potabile”, a declarat Jonathan Cox, lector la Universitatea Aston din Marea Britanie.

„Este deja o pandemie tăcută”, a avertizat Cox, care nu are legătură cu studiul ONU.

„Devine următoarea pandemie fără ca noi să o recunoaștem cu adevărat”, a adăugat el.

Potrivit Organizației Națiunilor Unite, cheia stă în prevenire.

„Alimentat de creșterea populației, urbanizare și cererea în creștere pentru alimente și asistență medicală, ne putem aștepta la o creștere a utilizării antimicrobiene și a emisiilor de poluanți în mediu”, se arată în comunicat.

ONU a îndemnat guvernele și grupurile internaționale să abordeze „sursele cheie de poluare”. Printre acestea se numără sistemele de canalizare, deșeurile și serviciile medicale. Alte surse majore sunt producția de produse farmaceutice și sectoarele culturilor intensive.

Jonathan Cox a spus că soluțiile trebuie să fie globale, deoarece AMR este răspândită peste tot.

O acțiune ar fi îmbunătățirea testării rapide pentru infecții, astfel încât antibioticele să nu fie prescrise incorect.

O alta ar fi îmbunătățirea gestionării apelor uzate pentru a elimina antimicrobienele. Totuși, astfel de procese sunt complicate și costisitoare.

„Tehnologia există, pur și simplu nu este folosită pentru că guvernelor nu le pasă atât de mult de mediu, cât le pasă de rezultatul final”, a spus Cox.

Un Boening 737 reciclat într-o vilă. Unde se află luxosul amplasament

Autor

Ana Maria BUJOR

-

14 februarie 2023

Avioanele pot avea viață lungă dacă există voință, dar și imaginație. Unele au fost transformate în restaurante, muzee, cafenele și chiar locuri de petrecere. Dar acest jet privat a fost transformat în vilă de lux, potrivit CNN. Se află situat pe vârful unei stânci lângă plaja Nyang-Nyang de pe insula indoneziană Bali. Și cu siguranță poate fi una dintre cele mai frumoase transformări de avioane de până acum. Avionul a fost parte a flotei Mandala Airlines, care acum dispare. Avionul Boeing 737 retras a fost achiziționat de dezvoltatorul Felix Demin în 2021 și transportat în locația sa îndepărtată. Având două dormitoare și o piscină, Private Jet Villa by Hanging Gardens, care se află la 150 de metri deasupra nivelului mării, este disponibilă pentru închiriere din aprilie, cu tarife pe noapte începând de la aproximativ 7.000 USD.

Avionul cărat timp de 5 zile până la locație

Demin, și proprietarul lanțului hotelier Bubble Hotel Bali, spune că inițial s-a gândit să cumpere un avion privat pentru uz personal, dar a văzut rapid potențialul de a transforma aeronava în ceva cu adevărat special. „Chiar înainte de a-l cumpăra, m-am gândit că este posibil să-l transform într-un fel de obiect unic și am decis să mă concentrez pe crearea unei vile”, spune el, înainte de a explica că a găsit aproximativ 20 de avioane similare situate numai în jurul Indoneziei în timp ce in cautarea. Denim a optat în cele din urmă pe un Boeing 737 care fusese cumpărat de un investitor indonezian și a fost de acord să-l cumpere. Cu toate acestea, transportul aeronavei din locația sa din Bali pe o stâncă la câțiva kilometri distanță nu a fost o sarcină ușoară. „A trebuit să o demontăm după ce ne-am consultat cu echipa Boeing”, explică el. „Am slăbit 50.000 de șuruburi.” Potrivit lui Demin, care locuiește în Bali de aproximativ opt ani, întregul proces a durat aproximativ două luni de planificare, în timp ce transportul propriu-zis, care a implicat două macarale, o platformă imensă, diverși specialiști și o escortă de poliție, a durat în total cinci zile. „Au fost cele mai nedormite cinci zile din viața mea”, spune el, adăugând că o mare parte a operației a avut loc noaptea.

Efectul wow

Odată ce avionul a fost reasamblat la locul de pe coasta cea mai suică a Baliului, el a reușit să scoată o mare parte din interior pentru a finaliza lucrările îndelungate de renovare. Demin spune că a făcut tot posibilul pentru a se asigura că interiorul se potrivește cu viziunea lui inițială. „Vreau ca oamenii să experimenteze „efectul wow” din fiecare secundă de a fi în acest loc neobișnuit”, spune el. Vila poate fi accesată printr-o scară care duce de-a lungul aripii până la intrarea principală. În interior, există un living cu un bar, o canapea extensibilă și un portal de sticlă, precum și două dormitoare cu dressing. Carlinga a fost transformată într-o baie mare, cu hublouri suplimentare adăugate, astfel încât cei din interior să poată vedea „peste bord”. Proprietatea are, de asemenea, șezlonguri, o zonă de lounge în aer liber și un focar.

Director INDFP: Cutremurul din România nu are legătură cu cel din Turcia

Autor

Ana Maria BUJOR

-

14 februarie 2023

Directorul general al Institutului Național de cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului a declarat că seismul din România care a avut 5,2 grade pe scara Richter și s-a petrecut în zona seismică Gorj, nu are nicio legătură cu cel din Turcia. Constantin Ionescu a precizat că seismul din țara noastră a avut loc pe o altă placă tectonică decât cel din Turcia. „Nu are legătură cu Turcia, nu are cum. M-am uitat peste mişcările plăcii cu date de GPS, de la est la vest, la sud, a plăcii anatoliene, iar ale noastre dacă au legătură au cu cele din Serbia, din Croaţia, din zona aceasta. Este pe altă placă tectonică. Cutremure au mai fost în zona seismică Gorj, dar foarte rare, au mai fost în anii 1980, 1910, 1893 dar cu magnitudini mici, în jur de 4. Nu anunţă nimic. Este ceva normal”, a precizat Ionescu pentru Agerpres. De altfel, acesta a precizat că nu sunt așteptate cutremure mai mari, pentru că acea regiune nu are suficientă putere cât să iște seisme de intensitate mai mare.

Sunt așteptate replici

Cu toate acestea, el a avertizat că este posibil să existe mai multe replici. „Aceste cutremure, cum aţi văzut şi la la turci, cutremurele de suprafaţă produc replici destul de multe. Ele de obicei sunt mai mici”, a mai arătat directorul institutului. Cât despre intensitatea cutremurului, se pare că acesta a fost undeva la jumătatea celui din Turcia. „Mişcarea pământului de jos în sus sau pe direcţiile cutremurului nu este îngrijorătoare. Intensitatea este mică. La turci a fost intensitate de nouă, aici intensitatea a fost cinci. Undele se deplasează pe toate direcţiile. Depinde acum de structura geologică. În anumite zone dacă este rocă undele se amplifică. Dacă este leos cum este zona asta de câmpie ele se atenuează. Din ce avem noi informaţii nu s-au produs pagube”, a precizat Constantin Ionescu. Luni după-amiază în zona Gorj s-a petrecut un cutremur de 5.2 pe scara Richter. Seismul a fost înregistrat la o adâncime de 16,5 kilometri şi a fost localizat la 109 km sud-vest de Sibiu, 111 km nord-vest de Craiova, 145 km vest de Piteşti, 158 km sud-est de Timişoara, 178 km sud-est de Arad, 184 km sud de Cluj-Napoca şi 206 km vest de Braşov.

Zeci de mii de victime în Siria și Turcia

În continuare autoritățile de mai multe țări se străduiesc să ajute Turcia și Siria pentru a reuși să diminueze efectele cutremurului devastator de săptămâna trecută. Peste 36.000 de oameni au murit in urma seismului devastator din Turcia și Siria. În continuare echipele de salvare caută printre dărâmături eventuale victime. Si către Siria și către Turcia autoritățile române au trimis ajutoare cu bunuri materiale, dar și echipe de salvare pentru a ajuta la scoaterea oamenilor de sub blocurile prăbușite.

Ucraina s-a apucat să adâncească Bâstroe și Chilia fără acordul României și al UE. Delta Dunării ar putea fi grav afectată

Autor

Ionuț POPESCU

-

14 februarie 2023

delta dunarii bastroe ucraina — Sursă - Pexels

Ucraina a întreprins lucrări de adâncire a canalului Bâstroe și a brațului dunărean Chilia, conform InfoFinanciar.

Deși tratatele în vigoare interzic Ucrainei să realizeze astfel de lucrări, sub presiune războiului și necesitatea transportului de cereale, acestea au început să fie realizate. Drept urmare, partea românească a fluviului și Delta Dunării sunt afectate.

„În esență, Ucraina, sub pretextul dragării canalului Bâstroe, de fapt a pornit ample lucrări de adâncire a canalului. Țelul ar fi coborârea adâncimii la 8,4 metri sau peste, pentru a permite trecerea de nave comerciale de mare capacitate. În prezent, aceasta este de 5 metri.

Mai mult, fără notificare, lucrările au fost extinse și pe partea ucraineană a canalului Chilia. Prin aceste mișcări, Ucraina forțează conectarea Canalul Bâstroe la Coridorul Transeuropean de Transport Naval, adică la Rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T).

Ucraina nu e membru al UE și nu are șanse de aderare în următorii doi ani”, se precizează în analiză.

Ucraina, lucrări pe Bâstroe și Chilia. România s-a sesizat

Săptămâna trecută, un oficial din Ministerul Transporturilor a convocat o întâlnire cu reprezentanți din Ministerul Mediului și din Ministerul Afacerilor Externe. De asemenea, au fost chemați oameni de la Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării și administrațiile fluviale.

Alte aspecte discutate s-au concentrat pe acțiuni legate tot de demersurile Ucrainei pe Dunăre. Printre acestea, dorința de a construi o hidrocentrală Dunăre – Marea Neagră și a unui pod peste Dunăre la Isaccea (Orlivka, pe partea ucraineană).

Printre concluziile ședinței, se numără următoarele:

Adâncirea canalelor va duce la preluarea unui volum mai mare de apă ,ceea ce va afecta circulația hidro în Delta Dunării. Va fi afectată partea de sud a Deltei aflată pe teritoriul României. Acțiunea trebuie contrată prin folosirea convenției Espoo, pentru că Delta Dunării este rezervație naturală a biosferei. Delta, în ansamblu, este patrimoniu UNESCO;
Din punct de vedere strategic și economic, se urmărește includerea brațului Chilia în rețeaua transeuropeana de transport. Ucraina nu este membră UE, iar Convenția de la Belgrad din 1948 privind regimul navigației pe Dunare prevede că doar canalul Sulina este deschis navigației internaționale;
Din punct de vedere economic, adâncirea ar duce la mutarea traficului de nave pe brațul Chilia cu impact negativ asupra AFDJ Galați care administrează canalul Sulina. Din taxele de canal, AFDJ întreține șenalul navigabil pe tot parcursul românesc al Dunării. Diminuarea încasărilor va afecta și sectorul fluvial al Dunării care este inclus în coridorul VII de transport;
Din punct de vedere militar, adâncirea va permite accesul pe brațul Chilia al navelor de război de mari dimensiuni, chiar la frontiera cu România. La momentul actual, Flotila de Dunăre deține supremația cu navele fluviale de luptă din înzestrare actuală.

Colaborare în premieră privind protecția mediului. Arhiepiscopia Iașilor și Garda de Mediu, discuții despre colectarea selectivă și conservarea naturii

Autor

Ionuț POPESCU

-

14 februarie 2023

garda de mediu arhiepiscopia iasi — Sursă - Garda de mediu

Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Teofan, Arhiepiscopul Iașilor și Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, luni, 13 februarie 2023, în cadrul ședinței lunare administrative a Protopopiatului Iași I a avut loc o activitate de formare și informare a preoților cu privire la modalitățile ce trebuie aplicate pentru protecția mediului înconjurător, informează Ziarul Lumina.

Cele două instituții au convenit asupra unui set de activități, care au la bază un „Protocolul de prevenire” încheiat între Arhiepiscopia Iașilor și Garda de Mediu/Comisariatul Județean Iași.

Printre cei prezenți la eveniment s-au numărat: comisarul-șef Gheorghe Bacușcă, din partea Gărzii de Mediu Iași, inspectorul Dumitrița Picioruș, ca reprezentant al Agenției Teritoriale pentru Protecția Mediului, preotul Marius Burghelea, directorul Departamentului SSM/PSI‑SU/GDPR al Arhiepiscopiei Iașilor, preotul protopop Florin Călugăru, Protopopiatul Iași I, respectiv preoții din cadrul acestui protopopiat.

Colaborare în „premieră” privind protecția mediului

În cadrul discuțiilor, preoții și ierarhii prezenți la ședință și-au manifestat interesul în vederea dobândirii de noi cunoștințe privitoare la gestionarea managementului deșeurilor.

„Această colaborare a instituției noastre cu cea a Bisericii reprezintă o premieră, cel puțin pe zona Moldovei, însă cred ca e un element de noutate în întreaga țară. Considerăm că alături de reprezentanții administrației locale, preoții au un rol foarte important într-o comunitate.

De aceea, ne bucură această colaborare în care nu am vorbit doar despre colectarea selectivă a deșeurilor. S-a subliniat în ședință importanța păstrării curate a apei, a solului și a aerului care țin nu doar de sănătatea noastră, ci și a urmașilor noștri.

Sperăm să desfășurăm și alte asemenea activități de informare, mai ales că am simțit interesul preoților de a aprofunda informații legate de activitatea noastră, aceștia adresând foarte multe întrebări, manifestând așadar o curiozitate deosebită”, a spus comisarul-șef Gheorghe Bacușcă, potrivit BZI.

Insule ecologice digitalizate, mai aproape de realitate

Autor

Anda MILITARU

-

13 februarie 2023

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) a anunțat aprobarea a 167 de cereri de finanțare, din cele 169 depuse în cadrul apelului de proiecte pentru construirea insulelor ecologice digitalizate prevăzute în Planul Național de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) 2020-2026. Acestea vor deservi un număr total de peste 1,6 milioane de locuințe.

Apelul de finanțare, deschis în perioada 15 septembrie – 24 noiembrie 2022,a avut o alocare financiară de 1,28 miliarde de lei. Autorităților locale cărora li s-au aprobat cele 167 de cereri de finanțare li s-au alocat 579 milioane lei.

Fondurile vor fi folosite pentru activități specifice de:

înființare de – și dotare cu – 8.395 de insule ecologice digitalizate (ansamblu de containere);
dezvoltare a platformei software necesară operării insulelor ecologice digitalizate și administrării datelor și
promovare a investițiilor și a principiului „plătește pentru cât arunci”, în funcție de deșeurile colectate separat: hârtie și carton, plastic și metal, sticlă, deșeuri biodegradabile și reziduale.

Semnarea contractelor de finanțare în cadrul acestor subinvestiții va avea loc până la finalul lunii februarie. Până la 30 septembrie 2024, reprezentanții Ministerului estimează că se vor realiza și operaționaliza cel puțin 7.000 de insule ecologice digitalizate, iar până la 30 iunie 2025, cel puțin 13.752. Acestea vor deservi cel puțin 2,5 milioane de locuitori.

Lansarea unui nou apel de proiecte, în pregătire

„Ne pregătim deja pentru lansarea unui nou apel de proiecte pentru fondurile rămase, astfel încât și cei care nu au reușit să depună cererile în prima sesiune să aibă ocazia să o facă,” a precizat ministrul Tánczos Barna.

Autoritățile locale pot depune mai multe cereri de finanțare, însă suma totală a finanțării acordate în cadrul acestui program de investiții nu poate depăși 15 milioane de euro/beneficiar.

Beneficiarilor vor putea acoperi, astfel, costuri unitare de 10.000 euro/insulă, fără TVA, pentru insulele supraterane încasetate cu containere, 19.000 euro/insulă, fără TVA, pentru insulele supraterane cu containere individuale și 50.000 euro/insulă, fără TVA, pentru insulele subterane cu containere individuale.

Ce sunt insulele ecologice digitalizate?

Amplasate în proximitatea locuințelor cetățenilor, insulele ecologice digitalizate sunt compuse dintr-un ansamblu de containere pentru colectarea separată a deșeurilor. Subterane (care necesită lucrări de construcții și montaj) sau supraterane (care nu necesită construcții și montaj), ele sunt protejate anti-vandalism și împotriva accesului neautorizat.

Funcționând pe bază de cartele de acces digitalizat, insulele ecologice permit accesul doar persoanelor fizice arondate, și împiedică depozitarea deșeurilor în alte locuri decât în cele special amenajate.

Dotate cu un modul GSM pentru transmisia de date, o bază de date privind beneficiarii serviciului și o interfață de facturare pentru unitățile teritorial administrative beneficiare, ele permit colectarea de date. Acestea sunt agregate și utilizate într-un sistem digital, care este instrumentul principal de monitorizare și raportare. El oferă informații privind volumele și tipurile de deșeuri colectate, precum și persoanele care introduc deșeurile în containere.

Județele Hunedoara, Constanța și Cluj, în topul solicitărilor

Județele Hunedoara, Constanța și Cluj au fost în topul cererilor pentru finanțare, cu peste 450 de insule ecologice digitalizate solicitate.

„România trebuie să treacă cât mai urgent la un nou tip de gândire în ceea ce privește managementul deșeurilor, astfel încât fiecare să plătească pentru cantitatea de deșeuri pe care o produce,” a declarat ministrul.

El a numit platformele subterane, containerele semi îngropate și sistemele supraterane de colectare selectivă a deșeurilor soluția perfectă pentru problema deșeurilor menajere din comunități, în special în zonele turistice și în centrul orașelor.

„Finanțăm integral aceste insule ecologice digitalizate care garantează eliminarea în mare proporție a mirosurilor neplăcute, a vandalizării, a aspectului neplăcut pe care țarcurile actuale îl au. De asemenea, îndeamnă la o colectare separată oferind operatorilor locali un sistem smart de gestionare a deșeurilor, cu containere inteligente în care vor putea fi aruncate separat deșeurile biodegradabile, hârtia, plasticul, sticla sau metalul,” a adăgat Barna.

Reciclarea și reutilizarea naște controverse în UE. Colectarea selectivă încă nu este pusă la punct.

Autor

Ana Maria BUJOR

-

13 februarie 2023

Regulamentul UE conceput pentru a inversa cantitățile tot mai mari de deșeuri generate în Europa, va provoca fricțiuni pe măsură ce factorii de decizie din Parlamentul European și din țările UE își exprimă poziția. Punerea în aplicare a sistemelor de colectare a deșeurilor este o condiție prealabilă pentru a ajunge la o economie circulară. Dar, în timp ce anumite articole, cum ar fi sticlele de sticlă sau de plastic, sunt susținute de măsuri specifice de colectare, cum ar fi schemele de returnare a depozitului, celelalte ambalaje rămân nereglementate. Propunerea Comisiei este „nedreptă”, a declarat Annick Carpentier de la Alianța pentru Cutiile de Băuturi și Mediu (ACE), care solicită o țintă de colectare separată pentru ambalajele pe bază de hârtie.

Ambalajele, marea problemă a reciclării selective

Într-adevăr, unele ambalaje pot fi interzise de pe piața UE dacă nu sunt reciclate la scară până în 2035, conform reformei propuse de Comisie. Dar colectarea – un element vital pentru a crește reciclarea – rămâne în mâinile țărilor UE. „Știm cu toții că, colectarea este blocajul și știm cu toții că responsabilitatea extinsă a producătorului a fost în vigoare de ani și ani și ani și totuși, în unele țări, colectarea este foarte scăzută pentru unele ambalaje”, a spus ea pentru EURACTIV. Organizațiile de mediu, precum Biroul European de Mediu (EEB) și Zero Waste Europe, au declarat că vor fi deschise la obiective de colectare separată. „Cu toate acestea, ar trebui să fie, desigur, însoțit de un design puternic pentru cerințele de reciclare, care să asigure operatorii economici vor îmbunătăți în mod eficient reciclabilitatea produselor lor”, a adăugat Larissa Copello de la Zero Waste Europe. În mod similar, Delara Burkhardt, un parlamentar socialist în Parlamentul European care lucrează la dosar, a declarat că ideea merită explorată, dar nu ar trebui folosită pentru a minimiza necesitatea unor criterii stricte de reciclare.

Dispute aprinse pe reutilizare și reciclare

Cu toate acestea, Comisia Europeană a respins introducerea unor obiective de colectare separată pentru diferite tipuri de ambalaje. „Noi credem că nu puteți strânge șuruburile și mai mult când, evident, situația este deja problematică”, a declarat Aurel Ciobanu-Dordea, director pentru economie circulară la direcția de mediu a Comisie. Ca răspuns, parlamentarul Nils Torvalds a glumit: „Nu poți strânge șuruburile prea tare. Ei bine, poți fi înșelat de o abordare proastă.” În timp ce Ciobanu-Dordea a recunoscut riscul ca produsele să poată fi interzise dacă nu îndeplinesc obiectivele de reciclare, el a spus că va avea timp ca industria să se adapteze și să preia soluțiile prevăzute în noua lege. Propunerea poate deveni, de asemenea, un remorcher între cei care doresc ambiție în ceea ce privește reutilizarea și cei care susțin că reciclarea poate fi uneori mai benefică pentru mediu.

Anxietatea ecologică. Oamenii ajung la psiholog din cauza schimbărilor climatice

Autor

Ionuț POPESCU

-

13 februarie 2023

anxietatea ecologica oamenii ajung laa psiholog — Sursă - Pexels

Anxietatea ecologică reprezintă o afecțiune ce devine tot mai întâlnită în rândul populației, odată cu accentuarea schimbărilor climatice, conform Digi24.

Această problemă apare atunci când ne sunt expuse imagini cu impact emoțional, cum ar fi dezastrele naturale. Afecțiunea apare indiferent dacă acestea sunt auzite, citite sau văzute.

Potrivit psihologilor, oamenii sunt afectați din cauza lipsei de siguranță pe care o resimt când intră în contact cu astfel de informații.

Printre cei mai afectați de anxietate ecologică se numără oamenii care au copii. Conform UNICEF, aproape toți copiii din lume sunt supuși riscului de a trece printr-un dezastru ecologic de-a lungul vieții lor.

În plus, 50% din ei trăiesc într-una dintre cele 33 de țări catalogate ca fiind cu risc extrem de crescut.

Anxietatea ecologică. Tot mai mulți oameni ajung la psiholog

Totodată, activiștii de mediu atrag atenția asupra problemelor din ultimii ani, care favorizează apariția acestei afecțuni.

„Pericolul vine din ce în ce mai mult asupra noastră. Vedem că am avut temperaturi de 20 de grade în luna ianuarie, vedem că toată vara trecută ploile au fost inexistente și agricultura a suferit. Din aceste cauze nu suferă doar oamenii, suferă tot ecosistemul”, a spus Valentin Krancevik, activist de mediu.

Ca urmare, mulți oameni apelează la ajutorul psihologului.

„În ultima perioadă, eco-anxietatea este generată de foarte mulți stimuli. În cazul nostru este vorba despre cutremure. Ele reprezintă o teamă aproape generală a persoanelor care locuiesc în orașe aglomerate și în clădiri înalte. De asemenea, există teama alimentației nesănătoase și teama de inundații”, a declarat, pentru Digi24, psihologul Keren Rosner.

„Eco-stresul e în ultimul timp tot mai des întâlnit, pentru că realitatea ne confirmă că sunt foarte multe schimbări, iar oamenii se simt neputincioși. Sfatul meu este ca fiecare să se orienteze către ce vrea să facă, cum să-și aranjeze viața și mai puțin să țină cont de aceste temeri”, a mai adăugat ea.

Elefanții joacă un rol extraordinar în salvarea planetei

Autor

Ionuț POPESCU

-

13 februarie 2023

elefantii salveaza planeta — Sursă - Unsplash

Elefanții de pădure, aflați în prezent pe cale de dispariție, reprezintă un element crucial pentru a proteja capacitățile de absorbție a carbonului din mediile în care trăiesc, demonstrează un nou studiu, potrivit Science Alert.

Pădurea tropicală din centrul și vestul Africii, care este a doua ca mărime de pe Pământ, ar putea pierde 6 până la 9% din capacitatea sa de captare a carbonului atmosferic în cazul în care efectivele de elefanți a dispărea, accelerând și mai mult încălzirea planetei.

Elefanții de pădure joacă un rol esențial în ciclul carbonului, igienizând pădurile prin mâncarea coronamentului în exces sau a copacilor mai înalți cu creștere rapidă. Acest lucru creează mai mult spațiu și lumină pentru copacii cu creștere lentă, care captează mai mult carbon din mediu.

„Dacă pierdem elefanți de pădure, vom face un deserviciu global pentru atenuarea schimbărilor climatice”, a spus biologul Stephen Blake de la Universitatea Saint Louis din Missouri.

„Importanța elefanților de pădure pentru atenuarea climei trebuie luată în serios de factorii de decizie. Acest lucru va genera sprijinul necesar pentru conservarea elefanților. Rolul elefanților de pădure în mediul nostru global este prea important pentru a fi ignorat”, mai spune Blake.

Folosind date din studiile anterioare și informații noi colectate în teren, echipa a analizat aproape 200.000 de înregistrări ale modelelor de hrănire a elefanților de pădure din Africa, acoperind peste 800 de specii individuale de plante.

Elefanții joacă un rol esențial în ciclul carbonului

Preferința pe care o au elefanții pentru copacii cu densitate mai mică de carbon pare să se datoreze mai degrabă valorii nutriționale pe care o obțin de la ei decât disponibilitatea lor. Sunt mai gustoși pentru animale și mai ușor de digerat.

În ceea ce privește fructele, elefanții preferă copacii cu densitate mai mare de carbon, cu fructe mari și dulci. Acest lucru înseamnă că elefanții ajută și la distribuirea semințelor pentru acești copaci. Unele specii nici măcar nu pot supraviețui fără ajutorul acestor animale.

„Elefanții mănâncă multe frunze de la mulți copaci și fac multe daune atunci când mănâncă”, mai precizează Stephen Blake.

„Ei rup frunzele copacilor, smulg ramuri întregi sau puieți atunci când mănâncă. Datele noastre arată că majoritatea acestor daune au loc la copacii cu densitate scăzută de carbon. Dacă în jur există mai mulți copaci cu densitate mare de carbon, elefanții le elimină din concurență”, admite cercetătorul.

Se crede că există mai puțin de 500.000 de elefanți africani în sălbăticie în prezent, în scădere de la 3-5 milioane în ultimul secol. Vânătoarea de fildeși a reprezentat principala cauză, cu 80% din efectivele pierdute în unele zone. Pierderea habitatelor și conflictul om-elefant reduc și mai mult numărul populației.

„Grădinarii pădurii”

Acest nou studiu subliniază importanța protejării acestor elefanți africani, cele mai mari animale care merg pe Pământ. Sunt una dintre cele 9 specii de megaerbivore, având o masă corporală mai mare de o tonă.

Sunt planificate studii viitoare care să analizeze alte regiuni și alte specii, pentru a vedea cum alte erbivore mari, ca de exemplu elefantul asiatic și primatele, ar putea afecta sănătatea pădurilor tropicale.

„Elefanții sunt grădinarii pădurii”, a spus Blake.

„Ei plantează pădurea cu copaci cu densitate mare de carbon și elimină copacii cu densitate scăzută de carbon. Ei fac o cantitate enormă de muncă menținând diversitatea pădurii”, a mai adăugat el.