0 C
București
vineri, 19 decembrie, 2025
Acasă Blog Pagină 538

Factorii de mediu care influențează cumpărarea unei locuințe. Tot mai mulți europeni vor să se mute la țară

Sursă - Unsplash

Problema schimbărilor climatice a devenit de interes și pentru persoanele care intenționează să achiziționeze o locuință, mulți oameni alegând să fie mai atenți la factorii de mediu când se mută într-o nouă locuință.

Chiar dacă Europa este privită drept un lider mondial în ceea ce privește conservarea mediului, atitudinea oamenilor față de această problemă diferă de la țară la țară:

  • 46% dintre olandezi nu ar face niciun fel de concesii pentru mediu;
  • 82% dintre turci ar face unul sau mai multe compromisuri;
  • 37% dintre nemți nu sunt dispuși la compromisuri;
  • 39% dintre galezi au aceeași atitudine cu a nemților și olandezilor;

32% dintre europeni nu are face niciuna dintre concesiile sugerate în studiu.

Totuși, cel mai răspândit compromis pentru mediu în rândul europenilor e acela de a locui într-o locuință mai mică.

Factori de mediu care influențează achiziționarea unei locuințe

În ceea ce privește posibilele sacrificii pentru mediu, europenii au avut de ales dintre:

  • o grădină mai mică;
  • o zonă mai puțin dezirabilă;
  • o navetă mai lungă;
  • o locuință mai mică;

Mediul îi determină pe europeni să se mute la țară

Studiul mai surprinde și faptul că numărul europenilor care vor să se mute de la oraș la țară este dublu față de numărul celor care vor să se mute de la țară la oraș.
Rezultatele cercetării sunt surprinzătoare și, după 200 de ani de migrare spre urban, se pare că tendința în Europa este de întoarcere la rural.

Cei chestionați își motivează dorința de a se muta la țară prin:

  • apropierea de natură;
  • mai mult spațiu;
  • mai multă intimitate;
  • posibilitatea de a lucra de acasă;

Prin urmare, din 67% europeni care locuiesc în urban, 46% își doresc să rămână acolo, iar 21 vor să migreze în rural. Cei mai numeroși dintre aceștia se află în grupa de vârstă 26-55, dar și în 18-25.

Trei cazuri speciale privind migrația spre rural

În ceea ce privește noile tendințe de la nivelul Europei, cei care au efectuat studiul au surprins 3 cazuri speciale. Astfel:

  • 76% din bulgari locuiesc în urban și 31% vor mobilitate în rural. Doar 8% dintre cei din rural vor la oraș;
  • 76% dintre turci locuiesc în urban și 35% vor să se mute la țară. Un procent de doar 7% vrea să meargă de la țară la oraș;
  • Israelul deține 90% populație urbană. 15% doresc să se mute la sat și doar 8% din cei de la sat vor la oraș.

Sondajul a fost realizat de francizele europene RE/MAX deținute independent și de sub-francizele operate regional.

Prețul gazelor naturale în Europa a scăzut la nivelul anterior războiului din Ucraina. Cauza: o iarnă cu temperaturi ridicate

Sursă - Unsplash

Prețul gazului în Europa a scăzut la un nivel văzut ultima dată înainte de 24 februarie 2022, atunci când Federația Rusă a invadat Ucraina, conform The Guardian.

Conform companiei Refinitiv, costul a ajuns la 76,78 euro pe megawat oră, cel mai scăzut din ultimele 10 luni.

Piețele de energie au cunoscut un șoc la începutul anului, când a izbucnit conflictul din Ucraina.

Multe state europene, inclusiv Germania, motorul UE, fiind nevoite să caute furnizori alternativi la Federația Rusă și la partenerii acesteia.

Deși puterea de la Kremlin a anexat Peninsula Crimeea în 2014, Europa a preferat în continuare să rămână dependentă de gazul rusesc.

Stocurile cu gaze naturale sunt aproape pline

Potrivit informațiilor de la Gas Infrastructure Europe, stocul de gaz din UE este plin în proporție de 83,2%.

Totodată, având în vedere că la începutul acestui an UE a stabilit să aibă pline 80% din rezerve până la începutul lunii noiembrie, procentul de acum este unul mulțumitor.

Între august și noiembrie, 95%dintre stocurile de gaze au fost, de asemenea, pline, cel mai ridicat nivel din întregul an.

În plus, prețurile gazelor din Marea Britanie au scăzut și ele. Costul gazului pentru ziua următoare s-a închis la 155p/term miercuri, 28 decembrie 2022.

La începutul acestui an a fost de 200p/term, iar în luna august de peste 500p/term.

De ce a scăzut prețul gazelor naturale

O cauză care a determinat o scădere a costului gazelor în Europa include perspectiva unei penurii, care a inclus campanii de reducere a consumului de energie la nivelul statelor din UE.

O strategie similară a fost adoptată cu întârziere în Regatul Unit al Marii Britanii și suprataxarea companiilor din energie.

Totuși, prețurile au scăzut și ca urmare a temperaturilor mai ridicate decât în mod normal din această iarnă, care au limitat cererea de gaze.

În acest sens, reamintim că Europa a înregistrat cea mai rapidă creștere a temperaturilor de pe glob.

Peste 400 tone de ambalaje reciclabile, colectate de automatele PETrică, din Brașov

sursă foto: petricarecicleaza.ro

Cele peste 406.441 de kilograme (406 tone) de deșeuri reciclabile constau, conform datelor furnizate de sistemele de contorizare ale aparatului, în 1.788.399 de doze din aluminiu, 2.227.846 de recipiente de tip PET și 1.159.389 de sticle, totalizând 5.166.634 de unități.

A trecut un an și patru luni de la punerea în funcțiune a primului aparat, mai exact în perioada 6 septembrie 2021 – 29 decembrie 2022, timp în care au fost contorizate în total aproape 5,2 milioane de ambalaje, care însumează o greutate totală de peste 406 tone de deșeuri, un rezultat absolut remarcabil, care sperăm să fie multiplicat la scară națională, o dată cu implementarea sistemului garanție-returnare. Cifra cantitativă a fost obținută luând în calcul numărul de ambalaje din fiecare categorie și greutatea medie corespunzătoare stabilită pentru fiecare tip de ambalaj. Astfel, s-au contorizat: 2.227.846 de PET-uri (având o greutate medie de 30 g/ bucată), 1.150.389 de sticle (cu o greutate medie de 275 g/ bucată)  și 1.788.399 de doze din aluminiu (în greutate medie de 13 g/ bucată). Toate acestea însumează o cantitate totală de 406,4 tone, reprezentând 67 de tone de plastic, 316 tone de sticlă și 23 de tone de aluminiu”, a explicat Bogdan Constantinescu, managerul general al Brai-Cata, compania care se ocupă de de mentenanța aparatului, de preluarea ambalajelor colectate și de predarea acestora către reciclatori.

Întodeauna este loc de mai bine. Peste 400 tone de ambalaje reciclabile, colectate de automatele PETrică, din Brașov


Specialistul în reciclare este de părere că rezultatele colectării prin intermediul lui PETrică puteau fi și mai bune, dacă toți cei care utilizează aparatul ar fi respectat regulile de folosire, explicate pas cu pas chiar pe carcasa automatului, astfel încât să nu fie nevoie de intervenții, cel puțin o dată la două zile, pentru remedierea blocajelor apărute atât în zona Gării, cât și în cartierele Astra și Răcădău.

Deși au fost blocaje în timpul desfășurării acestui proiect, cifrele sunt promițătoare pentru Mediu.

Au fost foarte multe blocaje pe parcurs, pe care le-am remediat imediat ce au fost semnalate sau depistate de lucrătorii noștri, astfel încât să se bucure de facilitățile de transport oferite de Primăria Municipiului Brașov toți cei care au înțeles că, având grijă de mediu, binele li se întoarce. Sistemul este computerizat și, prin urmare, destul de inteligent încât să se blocheze la orice obiect care nu face parte din categoria ambalaje de băuturi, din plastic, sticlă sau aluminiu. Așa se face că în acest an și patru luni de folosire a fost blocat cu borcane, cartoane, semințe, sifoane, tuburi de spray, cutii metalice de conserve sau de vopsea și tot felul de alte deșeuri”, a punctat managerul Brai-Cata, Bogdan Constantinescu.


Conform datelor furnizate de sistemele Reverse Vending Machine (RVM) construite de Envipco, cea mai bună medie zilnică de colectare a fost înregistrată de PETrică 3, din zona cartierului Astra și a fost de 5.319 unități, urmată de cea a lui PETrică 2, din zona Gării Brașov, de 5.280 de unități și de cea întregistrată de PETrică 1, din Răcădău, de 3.346 de unități zilnice.
Rezultatele pentru Mediu, obținute cu ajutorul celor trei automate RVM, sunt considerabile pentru viitor, având în vedere reducerea amprentei de carbon obținută prin acest tip de colectare a diferitelor materiale.

Reciclarea în cifre. Automatele PETrică, din Brașov, au avut rezultate

Iată care este, conform specialiștilor în protecția mediului, echivalentul fiecărei cantități de materiale reciclate sau economisite:
* Printr-o tonă de plastic reciclat se evită eliberarea în atmosferă a 2.300 kg CO2. Cum PETrică a reciclat până acum 67 de tone, rezultă un total de 154.100 de kg de CO2 evitate;
* Printr-o tonă de metal reciclat se evită eliberarea în atmosferă a 1.750 kg CO2. Au fost reciclate peste 23 de tone, cu ajutorul lui PETrică, ceea ce înseamnă 40.250 de kg de CO2 evitate;
* Printr-o tonă de sticlă reciclată se evită eliberarea în atmosferă a 529 kg CO2. PETrică a reciclat peste 316 tone în toată perioada, prevenind eliberarea în atmosferă a 167.164 de kg de CO2.

Iată situația detaliată a recipientelor colectate la toate cele 3 puncte RVM:

PEtrică 1 Răcădău = 1.599.300 unități ;
PETrică 2 Astra = 1.904.036 unități ;
PETrică 3 Gară = 1.663.298 unități;
TOTAL = 5.166.634 unități.
Deșeuri reciclabile colectate de PETrică 1 Răcădău (06.09.2021-29.12.2022):
Sticlă: 368.666 unități.
PET: 709.080 unități.
Doze AL: 521.554 unități.
Total: 1.599.300 recipiente colectate în 478 de zile.
Media: 3.346 unități /zi

PETrică 2 Astra (07.01- 29.12.2022):
Sticlă: 418.959 unități.
PET: 818.357 unități.
Doze AL: 666.720 unități.
Total: 1.904.036 recipiente colectate în 358 de zile.
Media: 5.319 unități /zi.

PETrică 3 Gară (18.02-29.12.2022):
Sticlă: 362.764 unități.
PET: 700.409 unități.
Doze AL: 600.125 unități.
Total: 1.663.298 recipiente colectate în 315 zile.
Media: 5.280 unități /zi.

Citește și: Reciclarea unei singure sticle poate alimenta un bec patru ore. Obiectele care Nu se reciclează

Comisia Europeană sprijină cu bani societatea civilă 

Foto eeagrants.ro
Foto eeagrants.ro

Comisia Europeană (CE) oferă granturi pentru a sprijini programul Sistemul UE pentru un Mediu Propice pentru Societatea Civilă (EU SEE). Cele patru obiective specifice, care ar trebui să contribuie la Obiectivul Global al UE SEE, au ca rol consolidarea capacității societății civile de a detecta și aborda schimbările aduse mediului, precum și capacitatea acestora de a monitoriza și analiza în timp mediul în mod coerent și consecvent.

Foto finantare.ro

Criteriile de eligibilitate sunt în funcție de etapa de derulare

Suma totală pusă la dispoziție în cadrul acestei cereri este de 50 000 000 EURO. Solicitantul principal al fondurilor trebuie să îndeplinească anumite criterii de eligibilitate, printre care:

-să fie persoană juridică;

-să fie non-profit(organizațiile cu scop profit pot fi, de asemenea, eligibile în cazuri excepționale și justificate corespunzător);

-să fie o organizație neguvernamentală a societății civile (OSC) sau o organizație umbrelă globală a organizațiilor neguvernamentale ale societății civile;

-să fie stabilit într-una dintre țările sau pe teritoriile eligibile;

-să fie direct responsabil pentru pregătirea și gestionarea acțiunii, alături de co-solicitanții și entitățile afiliate, fără a acționa ca intermediar.

De asemenea, acestea trebuie să demonstreze că dețin o experiență relevantă în diverse situații. Sumele minime si maxime care pot fi accesate, pentru Lotul I al proiectului, sunt de 30 milioane euro. Iar pentru cel de-al doilea, 20 milioane euro. Perioada de implementare a proiectelor este de 72 de luni. Informațiile suplimentare pot fi obținute de pe pagina Comisiei Europene.

Nu sunt considerate entități afiliate

Următoarele nu sunt considerate entități afiliate unui solicitant: care au încheiat un contract (de achiziții) sau un subcontract cu un solicitant; care acționează drept concesionari sau delegați pentru servicii publice pentru un solicitant; care primesc sprijin financiar din partea solicitantului; care cooperează în mod regulat cu un solicitant pe baza unui memorandum de înțelegere sau împărtășesc anumite active sau care au semnat un acord de consorțiu în baza contractului de grant.

Pentru a obține banii, solicitanții trebuie să demonstreze că au o experiență serioasă în dezvoltarea capacității societății civile de a derula proiecte de mediu la nivel global sau multiregional, în cadrul unuia sau mai multor domenii prioritare, specificate în cadrul proiectului de finanțare.

Aplicație pentru analiza online a biodiversității

Pixabay
Pixabay

O companie din Marea Britanie, NatureMetrics, a conceput o aplicație care are darul să detecteze prezența oricăror specii prezente într-o anumită zonă. Pot face parte și din categoria celor pe cale de dispariție, scriu cei de la arstechnica.com.

Croitorul cenusiu, Foto Wikipedia

Trusele sunt destinate companiilor care vor să desfășoare lucrări într-un areal în care activitatea lor ar afecta biodiversitatea. Informațiile obținute ar permite marilor companii să știe mereu efectul acțiunile lor.

Așadar, kiturile vor permite corporațiilor să testeze biodiversitatea din zonă. NatureMatrics va analiza eșantionul și va oferi informațiile necesare prin intermediul platformei online. Totul, în schimbul plății unui abonament.

Informațiile astfel obținute, sunt utile companiilor care vor să deruleze lucrări într-o zonă și care trebuie să aibă cunoștință despre speciile din arealul respectiv. Este și mai important dacă acolo trăiește o anumită specie protejată.

Astfel, locul poate fi evitat. Vezi cazurile amânării construcției Autostrăzii Pitești-Sibiu din cauza prezenței unei specii de insectă pe cale de dispariție, „gandacul croitor cenușiu al stejarului”. Pentru un astfel de abonament, o companie ar plăti de la 12 000 dolari și până la 120 000 dolari.

Cercetător român analizează prezența ARN-ului speciilor. Cum ajută aplicația pentru analiza on-line a biodiversității

Prof. Melania Cristescu, Foto www.mcgill.ca

Profesor Melania Cristescu, Departamentul de Biologie al Universității McGill și Catedra de Cercetare în Genomica Ecologică din Canada, este citată de arstechnica.com și pune sub semnul întrebării un rezultatele obținute de pe urma analizei ADN-ului.

Aceasta spune că pot fi înșelătoare, dacă probele sunt contaminate cu ADN din exterior. Profesor Cristescu a dat ca soluție optimă analiza ARN-ului din zonă, care rezistă mai puțin și care poate indica mai precis prezența în apropiere a speciilor  pe cale de dispariție.

Probele analizate de dr. Cristescu, în laborator, pot oferi și informația legată de bunăstarea organismelor din respectivul ecosistem. Daca există prezența vreunei surse externe de stres.

Cei de la NatureMetrics cred că obligativitatea deținerii unor astfel de informații, de către companii, ar putea stimula creșterea solicitărilor pentru aceste kit-uri. Deocamdată, interesul major aparține activiștilor de mediu, care au tot interesul ca informațiile despre biodiversitate să fie cât mai corecte.

Vită, pui, porc? Etichetele ecologice ale produselor fast-food ar putea influența gustul, dar și Mediul

foto cu caracter ilustrativ. Sursa: Pixabay

Trăim o perioadă în care se vorbește foarte mult despre reducerea poluării, despre hrană sănătoasă și conservarea resurselor naturale, însă, obiceiurile de zi cu zi arată că protecția Mediului nu este o prioritate, pentru cei mai mulți dintre noi.

Consumul produselor fast-food arată din plin acest aspect, mai ales în America, locul de „origine” al mâncării aparent gustoasă, dar nu și ecologică. Militanții pentru protecția Mediului spun că o etichetă ecologică aplicată produselor de acest gen ar avea un alt impact pentru Natură.

Va fi opțiunea consumatorilor, atunci când vor comanda un hamburger. Au dreptul la o informare deplină să știe proveniența cărnii. Astfel, când vor fi întrebați de vânzător: „vită, pui, porc”, vor alege „cu stomacul” , dar și cu gândul la Natură, potrivit unei analize La Times.

Ce impact ar avea etichetele ecologice aplicate produselor fast-food

Mai mult de o treime dintre americani se trezesc să mănânce fast-food. Obiceiul lor a fost preluat masiv și în Europa, și chiar în Asia. Acest lucru înseamnă un consum semnificativ din carne roșie, dăunător pentru climă, spun experții în Mediu.

Într-un studiu publicat în Jurnalul Asociației Medicale Americane, cercetătorii au chestionat peste 5.000 de adulți din întreaga țară pentru a evalua dacă plasarea etichetelor cu impact asupra climei pe meniurile fast-food ar putea convinge clienții să facă alegeri mai ecologice. Rezultatul arată că, oamenii au fost mai reticenți(în proporție de 23%) să comande carne roșie la un restaurant fast-food, dacă meniul avea etichete care avertizează că acele mese au un efect negativ asupra climei. Clienții au avut aproape 10% mai multe șanse să comande o opțiune mai ecologică, cum ar fi puiul sau peștele, dacă acele articole aveau etichete care le promovează ca fiind ecologice.

Producția de alimente pe bază de carne și emisiie globale de gaze cu efect de seră

Etichetarea alimentelor în funcție de impactul pe care îl au asupra Mediului poate fi un instrument eficient pentru a reduce cererea de produse din carne de vită și, la rândul său, amprenta de carbon uriașă a industriei. Producția de alimente pe bază de carne este responsabilă pentru aproximativ 14,5% din emisiile globale de gaze cu efect de seră, dintre care o mare parte sunt asociate cu eructarea de metan a bovinelor – un gaz cu efect de seră de 25 de ori mai eficient la captarea căldurii decât dioxidul de carbon.

Etichetarea produselor de fast-food, bună pentru Mediu, nu și pentru comercianți

În cadrul sondajului, cercetătorii au cerut potențialilor clienți să aleagă dintr-un meniu de 13 articole dintr-un lanț popular de fast-food. Ei au împărțit participanții la sondaj în trei grupuri separate: unul căruia i s-a oferit un meniu în care burgerii de vită aveau etichete roșii, pe care scria „High Climate Impact”; altul care a văzut un meniu în care pui, pește și mese vegetariene aveau etichete verzi „Low Climate Impact” și un al treilea fără informații despre climă.

Dintre cei care au „revizuit” meniul cu eticheta roșie, în stil de avertizare, 61% dintre cei care au participat la sondaj au optat pentru o masă fără carne de vită. Aproximativ 54% dintre cei care au primit meniul cu eticheta verde, pozitivă pentru climă, au ales un produs care nu este carne de vită. Astfel, autoritățile vor trebui să găsească metode eficiente pentru etichetarea produselor ecologice, astfel încât comercianții să nu aibă pierderi, iar Mediul să fie protejat.

Într-o analiză ȘtireaVerde.ro, menționam că hrana pe bază de plante și magazinele zero waste prind din ce în ce mai mult „teren”, inclusiv în România.

Citește și: De ce nu(mai)avem agricultură ecologică. Cât de mult ne costă produsele modificate genetic și cum afectează Mediul

Sistemul de Garanție-Returnare a devenit funcțional pentru comercianții de băuturi în ambalaje de unică folosință din plastic, sticlă sau metal

Sursă - Pexels

Sistemul de Garanție-Returnare a devenit funcțional pentru comercianții de băuturi răcoritoare, bere, cidru, vin sau alte băuturi spirtoase care vând aceste produse în recipiente de unică folosință din plastic, sticlă sau metal, aceștia fiind obligați să se înregistreze pe site-ul platformei până la data de 28 februarie 2023.

Drept urmare, comercianții care vând în recipiente cu volume între 0,1 litri și 3 litri inclusiv au o serie de obligații care sunt stabilite prin Hotărârea de Guvern nr. 1074/2021 și care includ, printre altele:

  • organizare de puncte de returnare a acestor ambalaje în cadrul magazinelor;
  • să preia în cadrul punctelor de returnare toate ambalajele SGR returnate de consumatori sau utilizatori finali și să restituie acestora valoarea garanției la momentul returnării ambalajelor SGR;
  • să protejeze ambalajele SGR preluate în cadrul punctelor de returnare împotriva deteriorării, furtului și a altor situații similare, până la preluarea acestora de către administratorul SGR;

Sistemul de Garanție-Returnare (SGR) va deveni funcțional spre finalul anului 2023

SGR va deveni funcțional începând cu data de 30 noiembrie 2023.

De asemenea, neînregistrarea comercianților în baza de date gestionată de către administratorul Sistemul de Garanție-Returnare se sancționează cu amendă de la 20.000 la 40.000 lei, a anunțat Ministerul Mediului pe Facebook.

Peste 3.000 de tone de deșeuri care urmau să intre ilegal în țară au fost oprite în 2022. Tánczos Barna: România nu va deveni groapa de gunoi a Europei

Sursă - Unsplash

Tánczos Barna a prezentat bilanțul anului 2022 în ceea ce privește cantitatea de deșeuri ilegale care a fost blocată de autoritățile române. Ministrul spune că peste 3.000 de tone de deșeuri care urmau să intre ilegal în România au fost oprite“ și că, începând din acest an, pot intra în țară, „doar deșeurile care aduc valoare economiei prin reciclare.

De altfel, ministrul mai transmite că sistemul de trasabilitate pentru transportul transfrontalier al deșeurilor a fost pus în funcțiune, iar „numărul punctelor de trecere a frontierei pentru importul deșeurilor și al mărfurilor second-hand a fost limitat“.

În ceea ce privește sancțiunile care au fost aplicate în România pentru transportul de deșeuri, Tánczos Barna vorbește de „9 dosare penale pentru transferuri ilegale, de 14 sancțiuni contravenționale în valoare de 607.000 lei și de 2 avertismente“.

Tánczos Barna: România nu va deveni groapa de gunoi a Europei

În plus, se precizează acțiunile de protejare a României în fața transporturilor ilegale de deșeuri nu ar fi avut loc fără aportul adus de Poliția de Frontieră, de Garda de Mediu și de Administrația Fondului pentru Mediu. Ministrul le-a mulțumit instituțiilor amintite pentru „colaborarea eficientă“ în această problemă și s-a declarat încrezător că parteneriatele vor ajuta la o gândire strategică menită să ajute România pentru „modificările ce vor surveni în momentul aderării României la spațiul Schengen“.

Având în vedere informațiile prezentate de ministrul Mediului, reamintim că, la începutul lunii noiembrie, Polița de Frontieră din cadrul Punctului de Trecere a Frontiere Călărași a acționat împreună cu comisarii Gărzii de Mediu din județ în cazul unui transport ilegal de aproape 13 tone de deșeuri ilegale de aluminiu.

De asemenea, în luna aprilie a anului curent, Poliția de Frontieră Bihor a oprit un transport ilegal de deșeuri din hârtie, de 22.900 de kilograme, pentru care șoferul nu avea acte pentru transfer.

Legea privind încărcătorul unic USB-C intră în vigoare. UE speră să reducă deșeurile electronice în acest fel

foto cu caracter ilustrativ. Sursa: Pixabay

Scopul acestei legi este reducerea deșeurilor electronice, iar producătorii de telefoane mobile vor avea la dispoziție doi ani să se conformeze.

Actul normativ menționează că utilizatorii pot cumpăra dispozitive electronice noi fără a fi nevoiţi să achiziţioneze şi un încărcător în plus (cetăţenii vor economisi până la 250 milioane euro anual) şi egalizează şi viteza pentru dispozitivele care permit încărcare rapidă, fără a avea importanţă ce încărcător se foloseşte, relatează EFE, citată de Agerpres.

Prima companie care s-a opus acestei legi este Apple. Reprezentanții acesteia invocă un studiu și susține că beneficiile de mediu s-ar ridica doar la 13 milioane de euro, dar ar „sufoca” inovarea în materie de tehnologie de taxare în valoare de 1,5 miliarde de euro. Apple a scris Uniunii Europene(UE) să renunțe la această lege sau să o modifice.

Samsung, printre primele companii care s-au orientat spre reducerea deșeurilor electronice

Țările UE au termen până la 28 decembrie 2023 pentru a transpune Directiva în regulamentele naționale, însă, sunt companii de telefonie mobilă care au recurs deja la o metodă similară cu noul act normativ pentru reducerea deșeurilor electronice. Spre exemplu, Samsung a decis să nu mai livreze căști și încărcator la achiziționarea unui telefon din portofoliu.

 „Samsung dorește să minimizeze impactul produselor sale asupra mediului înconjurător. Din ce în ce mai mulți utilizatori Galaxy fac alegeri durabile în viața lor de zi cu zi pentru a promova obiceiuri de reciclare mai bune”. Cu alte cuvinte, compania merge pe premisa utilizării celor deja existente, astfel încât producția unor astfel de accesorii să nu se transforme în mai multe deșeuri electronice.

Toate dispozitivele, cu excepția laptopurilor, vor trebui să respecte normele, laptopurile au timp până la 28 aprilie 2026.

Citește și: Problema deșeurilor electronice este în creștere în lume: europenii, cei mai mari producători

Politicienii români vorbesc despre reducerea poluării, dar ei n-o practică. Analiză ȘtireaVerde

Casa Poporului, Foto cotroceni.ro
Casa Poporului, Foto cotroceni.ro

Dacă ar exista un „festival al aerului condiționat”, atunci acesta ar avea loc în clădirile ministerelor românești.  Desigur, reducerea poluării este o temă bună de campanie electorală, pentru politicienii noștri. Peste drum de Guvernul României se află niște clădiri vechi și impunătoare în care își au sediul diverse instituții publice, printre care sedii de ministere, SRI și chiar Consiliului Național al Audiovizualului.

Dacă veți ridica privirea, veți observa din fotografiile pe care le-am realizat recent că nu e fereastră la care să nu fie montat un aparat de aer condiționat. În zilele caniculare, Capitala poate deveni un adevărat cuptor, situație la care contribuie simțitor toate aceste aparate care răcesc aerul din interiorul clădirilor, dar îl încălzesc pe cel din afara lor.

Reducerea poluării pentru politicienii români: teorie fără practică

Anumite aparate de aer condiționat emit hidrofluoricarboni care duc la încălzirea globală. Însă, pericolul cel mare vine de la cantitatea de energie folosită în astfel de cazuri. Cu câteva luni în urmă, prim-ministrul Nicolae Ciucă a cerut ministerelor să întocmească liste cu măsurile luate pentru reducerea consumului de energie. 

Din păcate, n-a cerut și o listă cu idei de sustenabilitate care să înlocuiască aparatele poluatoare cu unele care n-o fac sau care diminuează emisiile folosind energie din surse regenerabile. Și nu numai că n-a făcut asta, dar nimeni din guvern nu s-a grăbit să monteze niște panouri foto-voltaice pe aceste clădiri, deși se tot discută de câțiva ani, în România, de reducerea emisiilor poluante, ca directivă UE obligatorie.

În loc să încurajeze astfel de practici, în special prin exemplul personal, politicienii români iau în calcul taxarea suplimentară a prosumatorilor.

Cele mai multe clădiri din România sunt de clasă energetică E 

 Potrivit unui studiu realizat în 2012 de către Institutul European pentru Performanţa Clădirilor (BPIE), situația clădirilor din România este departe de a fi una fericită din punct de vedere energetic. Din acesta, reiese: 

“Pentru clădirile de locuit, necesarul de căldură maxim (raportat la volumul încălzit total) variază între 15 kWh/m3 /an şi 37,5 kWh/m3 /an în funcţie de raportul dintre aria anvelopei şi volumul clădirii (A/V)9 . Necesarul de căldură maxim stabilit nu ia în calcul eficienţa instalaţiei aferente clădirii. În ceea ce priveşte sistemul de certificare energetică, categoriile din CPE (Certificatul de Performanţă Energetică) variază de la A (cel mai eficient) până la G (cu cel mai ridicat consum de energie).

Categoria A din certificatul de performanţă energetică (EPC) variază de la 125 kWh/m2 /an (încălzire, apă caldă de consum menajer (acm) şi iluminat) până la 150 kWh/m2 /an (toate utilităţile energetice). CPE include încălzirea, răcirea, ventilarea, ACM şi iluminatul (acestea reprezintă utilităţile energetice).

În cazul unei clădiri care nu are nici un sistem de răcire şi nici un sistem de ventilare mecanică, consumul de energie al clasei A este sub 125 kWh/m2 /an10. Aceste valori nu sunt impuse că cerinţe minime pentru clădirile noi, în România neexistând cerinţe privind consumurile de energie finală şi primară.

Conform evaluărilor oficiale11, marea majoritate a clădirilor din România se află în clasele „C” şi „D” din punct de vedere al performanţei energetice. Există preocupări justificate că această evaluare standard ar putea fi prea optimistă şi că în realitate majoritatea clădirilor se apropie de standardul „E”.