Halatele biodegradabile mai poluante decât cele din plastic

Autor

-

28 decembrie 2022

hospital-5548564_1280 — sursă foto: pixabay

Analizele specialiștilor au scos la iveală faptul că halatele din materiale biodegradabile sunt mult mai poluante decât cele din plastic. Teoretic, acestea ar trebui să producă mai puține gaze cu efect de seră. Cercetările celor de la Universitatea Cornell din SUA au demonstrat că teoria nu concordă cu practică. Ba mai mult, halatele biodegradabile sunt chiar mai poluante pentru mediu decât cele din plastic, scrie studyfinds.org.

Potrivit acelorași specialiști, explicația ar fi aceea că aceste halate se descompun mult mai repede decât cele din plastic și produc dioxid de carbon și metan mai mult și mai rapid, decât cel care se descompune în timp. Astfel, halatele medicale din plastic obișnuit sunt cu 14% mai puțin toxice pentru oameni, produc cu 10% mai putine gaze cu efect de seră și sunt aproape cu 10% mai puțin toxice pentru apă.

Când și unde au apărut uniformele medicale

Un istoric al uniformelor medicale spune că acestea au apărut în urmă cu un secol, în timpul Războiului din Crimeea, pentru a-i deosebi pe medici de soldați. Uniformele asistentelor au fost inspirate din acelea ale uniformelor călugărițelor, care includeau o robă, o bonetă și un șorț. Ulterior, au început și medicii să poarte astfel de articole vestimentare pentru a se proteja de microbi. Odată cu izbucnirea pandemiei de Gripă Spaniolă din 1918, au început să poarte și măști.

Anii ‘40 au reprezentat pentru medicină o mai bună înțelegere a modului în care se transmit bolile și a importanței igienei. De aceea, personalul din sălile de operații a început să poarte uniforme albe.

Însă, nuanța aleasă n-a fost tocmai inspirată, pentru că scotea în evidență diversele pete. În plus, albul combinat cu lumina puternică nu făcea decât să obosească ochii personalului medical.

Așa că, în anii ‘60 au apărut uniformele în nuanțe de verde și albastru care produceau un contrast corespunzător și puteau ascunde petele. Boneta a devenit populară la începutul secolului al XX-lea. Avea rolul să ascundă părul, din motive de igienă. Au ieșit din uz în anii ‘70, odată cu apariția noilor uniforme, care inclus și saboți pentru medicii care stau mult timp în picioare.

În aproape 200 de ani, materialele folosite pentru confecționarea lor a evoluat foarte mult de la material textil la cele folosite în zilele noastre.

Lege privind accesul românilor în păduri, depusă în Parlament. Deputat Diana Buzoianu: „Lucrez și la un proiect care presupune protejarea Centurii Verzi a Bucureștiului. Oamenii au murit prematur din cauza calității aerului”

Autor

Ionuț POPESCU

-

27 decembrie 2022

diana buzoianu lege bucuresti centura verde acces in paduri — Sursă - Pexels

Senatorul Aurel Oprinoiu și deputatul Diana Buzoianu au depus la Parlament un proiect de lege care presupune accesul liber al oamenilor în păduri. Cei doi parlamentari USR își motivează demersul prin faptul că în alte țări este chiar stipulat în constituție faptul că oamenii au acces liber în păduri.

„Avem acces într-un procent infim în pădurile din România, iar aceasta este o problemă pe care încercăm acum să o rezolvăm prin legislație, prin proiectul pe care l-am depus astăzi.”, a zis Diana Buzoianu, deputat USR.

Mai mult, senatorul Aurel Oprinoiu, a opinat că prin noua lege „modificăm un articol în Codul Silvic prin care scoatem tot conținutul acelui articol prin care erau specificate exact locurile prin care cetățenii aveau voie să circule și am zis ca orice cetățean să aibă acces liber în pădure pe propria răspundere”.

În afară de acest lucru, Oprinoiu atrage atenția asupra faptului că, deși „pădurea este un bun de interes național, în același timp poate fi și un pericol pentru cei care iubesc natura, dar nu o cunosc suficient de mult”.

Astfel, oamenii „pot nimeri undeva unde se află o exploatare forestieră care poate aduce un pericol integrității persoanelor”.

Drept urmare, conform senatorului USR, de aceea a fost lăsat paragraful în „care se spune că orice persoană poate avea acces în pădure „pe propria răspundere”, a precizat senatorul Aurel Oprinoiu la DC NEWS.

Un nou proiect de lege care presupune protejarea centurii verzi

În ultimii ani, Bucureștiul a înregistrat niveluri ridicate de poluare. Au existat cazuri când valorile de microparticule au fost depășite de până la cinci ori. Mai mult, arderile ilegale de cabluri in unele zone mărginașe ale Capitalei și lipsa unor perdele forestiere în afara orașului cresc gradul de poluare.

Diana Buzoianu a vorbit, având în vedere aceste probleme, și despre un alt proiect de lege la care lucrează și care prevede protejarea Centurii Verzi a Capitalei:

„Eu lucrez la un proiect de lege care să protejeze centura verde a Bucureștiului, pe care îl vom depune în următoarea sesiune.

Tocmai au fost realizate mai multe studii, ultimul scos de Ecopolis, care au dat cifre referitoare la cât de mulți oameni din București au murit prematur din cauza calității aerului. Toți senzorii pe care noi îi avem în București arată valori mari de poluare. Centura verde poate să fie un plămân care să ajute!“, a explicat Buzoianu.

Deputatul USR a mai spus că „toate orașele mari au deja această teorie de pădure periurbană, care este protejată“ și că USR a „trecut în PNRR fonduri pentru păduri periurbane, care urmează să fie accesate pentru cel puțin patru mari metropole din România“.

„Noi deja am lansat un manifest, pentru că există un interes din parte societății civile pentru aceste păduri periurbane. Eu și cu Oana Cambera am lansat anul trecut un manifest pentru protejarea pădurilor periurbane, manifest semnat de peste 30 de ONG-uri implicate activ pe zona aceasta. Există, deci, o nișă suficient de importantă de oameni care înțeleg nevoia unei păduri periurbane“, a mai spus Diana Buzoianu la DC NEWS.

Cele mai importante acțiuni din domeniul Mediului. 2022, numit „anul economisirii energiei”

Autor

Georgiana DRAGOMIR

-

27 decembrie 2022

mediu dec — foto cu caracter ilustrativ. Pixabay

ȘtireaVerde.ro vă prezintă câteva dintre cele mai importante acțiuni din domeniul Mediului, înregistrate în anul pe cale să se încheie, 2022. Sunt aspecte pozitive și negative, ca în oricare alt domeniu, noi am decis să le enumerăm așa cum sunt. Până la urmă, o „eroare” se transformă în succes, dacă ne dorim acest lucru.

Iată câteva dintre „evenimentele” din 2022 care au marcat Mediul:

–Revenirea la energia pe cărbune, parțial. În contextul războiului dintre Rusia și Ucraina. Statele UE au considerat că își arată solidaritatea față de Ucrainele, pedepsind Rusia prin renunțarea la importul(și)de gaz. „Nota de plată” a acestei decizii se regăsește la valoarea facturii, în special la cea suportată de consumatorul final.

–Managamentul deșeurilor. În România, acest aspect a rămas în derivă. Pentru a face haz de necaz, „ori la bal ori la(…)penal”, cam așa s-ar putea sintetiza declarațiilor celor implicați: „a tunat” cu câteva dosare penale privind evaziunea fiscală din afaceri cu deșeuri, însă(…) nu înețelegem cum în boxa acuzațiilor au ajuns doar administratorii unor firme din Strehaia, nu și cei ai OIREP-urilor(n.r. organizații care preiau obligația de colectare a ambalajelor). Spunem acest lucru, deoarece reporterii noștri au primit date concrete că unii dintre reprezentanții OIREP-urilor au eludat legea. Prejudiciul privind evaziunea fiscală din afacerile cu deșeuri despre care vorbim se ridică, potrivit Poliției, ajunge la 14 milioane de euro.

–Sub aspectul depozitării deșeurilor din Capitală, anul 2022 nu a dus nimic nou, decât aceleași lamentări, temeri vis-a vis de Comsiia Europeană privind procedura de infringement, licitații anulate, „blocate” întemeiat sau nu. În anul 2022, deșeurile din Capitală au ajuns tot la depozitul „Vidra”, contra unor tarife nelegale, potrivit instituțiilor de control, iar oamenii care locuiesc în acea zonă sunt terorizați: poluare, miros insuportabil, zgomot. Instituțiile statului dau din umeri, iar unii primari din București, în frunte cu Nicușor Dan, edilul general, au și ei temeri, dar nu pentru sănătatea publică, ci față de firma care administreaza groapa de gunoi „Vidra”, Eco Sud SA. Le puteți citi declarațiile aici.

Mai mulți bani pentru reciclare în 2022, „anul economisirii energiei”

România are la dispoziţie, prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, un buget de 1,2 miliarde de euro pentru managementul tuturor tipurilor de deşeuri şi trebuie să implementeze proiectele asumate până în anul 2026. Se așteaptă, astfel, ca rata de reciclare a deşeurilor de ambalaje să crească în România, până la începutul anului 2026, la 70%.

Senzori pentru măsurarea calității aerului. NU și instrumente pentru instituțiile de control

Ministerul Mediului a anunțat un sistem de monitorizare a calităţii aerului constând în 40 de senzori care măsoară concentraţiile de particule în suspensie şi oxizi de azot. Cu toate acestea, instituțiile de control nu știu să spună care este sursa poluării din preajma gropilor de gunoi, urmare a sesizărilor primite de la cetățeni. Garda de Mediu se „scuză” și spune că nu are instrumente tehnice care să măsoare nivelul poluării de la fața locului, așa cum știreaverde.ro a mai relatat.

Pregătiri pentru implementarea Sistemului Garanție Returnare

Sistemul de Garanţie-Returnare (SGR) va deveni funcţional în România începând cu 30 noiembrie 2023. Începând cu această dată, consumatorii vor putea returna într-un sistem organizat ambalajele din PET, sticlă şi metal, conform unei decizii luate la începutul lui octombrie 2022. Astfel, la cumpărarea unei băuturi (apă, băuturi răcoritoare, bere, vin, băuturi spirtoase) de la un comerciant, consumatorii vor plăti o garanţie de 50 de bani care va fi recuperată odată cu returnarea ambalajul. Gema Webb este cea care fost numită în rolul de CEO şi Preşedinte al Directoratului RetuRO Sistem Garanţie Returnare.

Încheiem, într-o notă optimistă. Ușor, dar sigur, în România, se dezvoltă conceptul zero waste. ȘtireaVerde.ro a prezentat primul magazin zero waste din Capitală, dar și faptul că tinerii din România încep să devină interesați de un trai în acord cu Natura.

Emisiile de gaze cu efect de seră continuă să scadă în UE, în ciuda faptului că anumite state au revenit parțial la energia pe cărbune

Autor

Ionuț POPESCU

-

26 decembrie 2022

schimbarile climatice uniunea europeana — Sursă - Pexels

Noi date sugerează că revenirea la energia pe cărbune în anumite zone ale Europei nu a influențat progresele puternice înregistrate de UE în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Statisticile confirmă faptul că îngrijorările Uniunii Europene cu privire la angajamentele climatice sunt nefondate, chiar dacă războiul din Ucraina a determinat o regândire cu privire la sursele de energie în unele zone.

Astfel, conform Centrului de Cercetare pentru Energie și Aer Curat (CREA), emisiile de gaze cu efect de seră din luna noiembrie au fost la cel mai scăzut nivel din ultimele trei decenii, la fel ca și consumul de gaze, carbonul din energie și generarea de energie din combustibili fosili. Trebuie avut, însă, în vedere faptul că luna noiembrie a fost una mai caldă, iar consumul din decembrie poate duce la arderea mai multor cantități de cărbune și gaz. Conform specialiștilor în domeniu, temperaturile mai blânde din noiembrie au dus la o reducere cu 6% a cererii de gaze în afara sectorului energetic, în timp ce cererea reală a scăzut cu 26%.

În sectorul energetic, temperaturile mai ridicate din noiembrie au contribuit cu aproximativ 2% în scăderea cu 12% a cererii.

Agenția a mai precizat că Germania a ratat obiectivele de reducere a consumului de gaze.

Lauri Myllyvirta, analist și autor al raportului, e de părere că datele confirmă foarte clar că acuzațiile la adresa Uniunii Europene de retragere a angajamentelor climatice sunt greșite.

„A existat o percepție foarte răspândită că Europa dă înapoi în privința schimbărilor climatice, din cauza războiului din Ucraina. Au fost frecvente remarci în acest sens la COP27, când s-a spus că Europa se întoarce la cărbune. Nu este cazul, a existat o interpretare greșită a consumului de cărbune”, a spus el.

După ce a fost declanșat războiul din Ucraina și resursele din Rusia au început a fi sancționate de Occident, mai multe țări, inclusiv Polonia și Germania, au căutat o revenire parțială la arderea cărbunelui pentru generarea de energie, mai ales după ce prețurile la alte surse de energie au început să crească. Cele două țări au folosit mai puțin cărbune decât în urmă cu un an. Doar Finlanda a folosit mai mult.

Cu toate acestea, în noiembrie 2022, Uniunea Europeană în ansamblu a folosit mai puțin cărbune decât în aceeași lună a anului 2021 și decât în aceeași lună a ultimilor 30 de ani.

Reduceri semnificative și în cazul energiei nucleare

În ceea ce privește energia nucleară, Germania și Franța au înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește reducerea producției, prima dintre ele înregistrând o creștere a producției de energie bazată pe eolian și solar. În schimb, Franța și-a redus substanțial cererea de energie.

„Totul este condiționat de vreme. Dacă avem o perioadă mare de frig, vom avea mai multe arderi”, a mai spus Myllyvirta.

Chiar și așa, conform informațiilor avute până la acest moment, tendința pare că se menține și în luna decembrie, în ciuda temperaturilor destul de scăzute în multe zone ale Europei.

Tendința de bază, puternic îndepărtată de combustibilii fosili

Lauri Myllyvirta a mai spus că transformarea energiei Europei din acest an a arătat că tendința de bază a fost puternic îndepărtată de combustibilii fosili.

„Dacă cineva ar fi spus în urmă cu un an că Europa aproape se va desprinde de dependența de combustibilii fosili ruși în 10 luni, ar fi fost considerat nebun. Suntem destul de aproape de acest lucru, iar asta e remarcabil”, a spus Myllyvirta.

Guvernele ar trebui să încerce să-și protejeze cetățenii cei mai vulnerabili de efectele periculoase ale creșterii prețurilor la energie. Europa ar putea merge mai departe în ruperea totală de energia rusă de combustibilii fosili în general, dar acest lucru ar trebui gestionat echitabil, a mai spus Myllyvirta.

„Este regretabil că atât de mult din această reducere a utilizării combustibililor fosili s-a produs prin prețuri ridicate, care creează un impact social și economic major”, a spus Myllyvirta, conform The Guardian.

Legislație pentru Mediu. Ce impact au schimbările climatice asupra sănătății publice

Autor

Georgiana DRAGOMIR

-

26 decembrie 2022

Allergy — foto cu caracter ilustrativ. Sursa: Pixabay

Statele Unite ale Americii, despre care mulți europeni, inclusiv români, spun că sunt „prima forță a lumii”, sunt preocupate de legislația privind protecția Mediului. Americanii știu foarte bine că nu există sănătate publică fără un Mediu curat, însă, în ciuda tuturor acestor conștientizări, abia în anul 2022, SUA au adoptat un plan strategic, legislativ, care are în prim plan protejarea Mediului și a populației față de efectele schimbării climatice.

Așa cum notează și jurnaliștii de la The Hill, luna august(n.r. ac.) a fost primordială pentru Mediu. Președintele Biden a semnat Legea de reducere a inflației. Specialiștii spun că este cea mai importanță lege pe care Congresul a adoptat-o vreodată pentru a combate schimbările climatice. Măsurile actului de atenuare a schimbărilor climatice a fost menționat în presă, dar ceea ce a lipsit în mare măsură a fost o analiză a potențialului său de a oferi protecții importante împotriva nenumăratelor consecințe negative asupra sănătății publice pe care oamenii de știință le-au asociat schimbărilor climatice.

Într-un articol publicat în New England Journal of Medicine, sunt descrise beneficiile și noile instrumente de politică pe care se bazează Legea de reducere a inflației.

Legislație pentru Mediu. Ce impact au schimbările climatice asupra sănătății publice

Studiile științifice arată o listă lungă de efecte adverse asupra sănătății provocate de schimbările climatice. Pentru a numi doar câteva, acestea includ incidența crescută a astmului și a altor boli respiratorii, boli cardiovasculare, contaminare alimentară, sănătate mintală și tulburări legate de stres, tulburări neurologice și boli infecțioase, deoarece temperaturile în creștere permit insectelor și altor purtători să supraviețuiesc în zone înainte inospitaliere.

SUA vs Europa. „Față în față” cu efectele schimbărilor climatice

În plus, aceste riscuri pentru sănătate nu sunt distribuite în mod egal, lovind cel mai greu populațiile social vulnerabile, persoanele cu venituri mici ale gospodăriilor și membrii grupurilor rasiale și etnice, marginalizate istoric.

Astfel, noua abordare a SUA pentru combaterea efectelor produse de schimbările climatice oferă stimulente pentru reducerea emisiilor sub formă de credite fiscale și subvenții federale pentru întreprinderile și persoanele care doresc să ajute la trecerea țării către forme mai curate de producție de energie. Această măsură a atras sprijinul unor legiuitori care, probabil, ar fi refuzat să voteze pentru o legislație care se baza în primul rând pe comenzile tradiționale de reglementare, chiar dacă acestea erau completate de mecanisme de piață flexibile, cum ar fi comercializarea cotelor de emisii, relatează sursa menționată.

Lege pentru Mediu, inspirată din deciziile judecătorești

În SUA, stimulentele fiscale și financiare a fost atractivE, deoarece instanțele federale au devenit din ce în ce mai ostile utilizării reglementărilor ca dispozitiv de protecție a mediului. Spre exemplu, decizia Curții Supreme West Virginia v. EPA.

În acest caz, instanța a restrâns autoritatea Agenției pentru Protecția Mediului în temeiul Legii privind aerul curat, de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră de la una dintre cele mai mari categorii de surse, centralele electrice. Analiza instanței creează o mină de teren pentru orice agenție federală care încearcă să creeze strategii noi de reglementare pentru abordarea crizelor în curs de dezvoltare, cum ar fi schimbările climatice. Potrivit documentelor consultate de ȘtireaVerde.ro, este vorba despre restrângerea culpei „marilor poluatori” în raport cu instrumentele oferite de stat pentru reducerea emisiilor de carbon.

În aceeași perioadă, în Europa, se semna „Pactul Verde”, cu „obligații îndrăznețe” pentru marii comercianți, însă, cu mult mai puține ajutoare financiare față de cele acordate la inițiativa SUA.

Astfel, stimulentele financiare americane îi vor ajuta operatorii care fac importuri. Este vorba despre taxa aplicată la importul de bunuri, decisă de Comisia Europeană.

Citește și: Schimbările climatice vor crește probabilitatea de a vedea curcubeie

Prima mașină solară a fost inventată de doi olandezi și există din 2019

Autor

Luiza DOBRESCU

-

26 decembrie 2022

Squad Limited Edition, Foto Squad Mobility

Un autovehicul echipat cu un pavilion solar îți poate oferi prin panoul solar de pe acoperiș o autonomie de 20 km, în zilele însorite, și de 100 km,cu ajutorul unor baterii portabile. Doi olandezi au construit prima mașină solară pe care au denumit-o SQUAD Solar City și reprezintă invenția celor de la Squad Mobility.

Vorbim despre o mașină de oraș cu două locuri, care poate fi condusa de la varsta de 16 ani, se încarcă singură cu energie solară. SQUAD este o inovație olandeză, concepută pentru a face mobilitatea alimentată cu energie solară accesibilă tuturor. Squad Mobility a fost fondată în 2019 de Robert Hoevers și Chris Klok.

Mașina solară poate fi condusă de la 16 ani

Ambii sunt foști angajați Lightyear, cu o lungă experiență în industria motocicletelor și auto și au reușit “Bazându-se pe un vis comun de a face mobilitatea cu energie solară disponibilă și accesibilă pe scară largă”, spun inventatorii pe pagina lor oficială de prezentare. Ușor de manevrat, condus și parcat. Pentru SQUAD, umplerea rezervorului înseamnă a lăsa soarele să-și facă treaba sau a încărca bateriile portabile la o priză obișnuită.

Echipa Squad Solar Car, Foto Squad Mobility

Cu prețul scăzut de cumpărare sau de închiriere și costuri lunare reduse, SQUAD va fi accesibil pentru mulți. Siguranța este garantată datorită ruloului puternic care vă protejează din toate părțile. SQUAD este, de asemenea, echipat cu centuri de siguranță în trei puncte și o structură completă de impact în față și în spate.

În ciuda aparențelor, este o mașină spațioasă

Mașina Solar City este surprinzător de spațioasă la interior și oferă suficient spațiu pentru două persoane (înalte) plus bagaje. Ca un mic living pe roți cu două scaune confortabile, ferestre mari pentru o vedere panoramică, un tablou de bord bine aranjat, cu spațiu pentru geantă sau laptop, suporturi pentru pahare, un suport pentru telefon și un încărcător USB. Are o amprentă la sol de doar 2,4 m2, se încarcă automat la lumina soarelui și include baterii interschimbabile.

Combinând CAPEX și OPEX scăzut cu capacitatea de diagnosticare la distanță, SQUAD oferă date esențiale despre vehicul 24/7 pentru o gestionare eficientă a flotei. Atât interiorul, cât și exteriorul sunt ușor de curățat, în timp ce piesele rupte sunt ușor de înlocuit. Roțile acționează ca bare de protecție naturale, prevenind deteriorarea. O opțiune suplimentară este peretele bateriei SQUAD pentru schimbarea și încărcarea rapidă a bateriilor. Și totul cântărește doar 350 kg.

O nouă specie de gândac a fost descoperită în România

Autor

Ionuț POPESCU

-

26 decembrie 2022

o nou specie de gandac a fost descoperita in romania — Sursă - Dunele Marine de la Agigea

O specie din ordinul Coleoptera (insecte cunoscute în popor sub numele de gândaci) a fost descoperită în premieră în România. Numele științific al noului membru al entomologiei din țara noastră este Aplocnemus jejunus.

Insecta „este neagră și lucioasă, nu măsoară mai mult de cinci milimetri, e acoperită cu perișori, acest lucru făcând-o să fie ușor de trecut cu vederea, fiind o specie puțin studiată și cunoscută“

Inițial, se credea că insecta trăia doar în 27 de locuri din Europa, în țări precum Bulgaria, Turcia, Grecia, Austria, Italia, Sardinia, Corsica și Franța, deoarece doar acolo a fost identificată. Începând din acest an, România se adaugă pe lista habitatelor unde trăiește Aplocnemus jejunus.

Specia a fost identificată în Rezervația Dunele Marine de la Agigea și, conform paginii de Facebook a rezervației, „nu este vorba de o extindere recentă a arealului spre nord ca urmare a schimbărilor climatice, ci specia a fost aici de multe mii de ani, nefiind detectată până astăzi din cauza modului ascuns de viață și mai ales a numărului foarte mic de entomologi“.

Rezervația Dunele Marine de la Agigea este o arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național Secțiunea a III-a – zone protejate) și se întinde pe o suprafață de 25 hectare, conform Wikipedia. Fauna este una specifică zonelor aride, de stepă, iar flora rezervației adăpostește mai multe specii rare, precum cârcel, volbură și varză de mare.

Primești și oferi cadouri de Sărbători? Nu uita că ambalajele pot fi reciclate

Autor

Georgiana DRAGOMIR

-

24 decembrie 2022

cutii craciun — foto cu caracter ilustrativ. Sursa: Pixabay

Luna decembrie înseamnă, printre altele, cadouri, multe cumpărături. Prin urmare, mai multe ambalaje. După ce ai desfăcut produsele, înainte de a te grăbi să le arunci la coșul de gunoi, privește cu atenție ambalajale și vezi pe care le poți recicla. Mediul are nevoie de atenția noastră, a tuturor.

Primul pas: fă o mică sortare a deșeurilor, chiar la tine acasă. Dacă ai strâns câteva cutii de carton în perioada aceasta, pot fi reciclate la centrul de colectare deseuri din localitatea ta. Rupe cutia înainte de o arunca, astfel încât să devină plată. Sunt mai ușor de transport. Asigură-te că nu este umedă, va îngreuna procesul de reciclare.

Usuc-o, dacă se întâmplă asta. Dacă nu vrei să ajungă imediat la centrul de reciclare, dă-i o altă folosință în casa ta: colorează, decupează și confecționează propriile cutii de cadouri. Îi poți implica și pe cei mici în acest proces, vor învăța că reciclarea este și distractivă.

Primești și oferi cadouri de Sărbători? Nu uita că ambalajele pot fi reciclate

Dacă produsele conțin etichete, oferte de prezentare, broșuri, nu uita că totul se reduce la hârtie. Astfe, hârtia se reciclează. Știreaverde.ro relata, în urmă cu puțin timp, ce înseamnă producerea brută a hârtiei: aproximativ 24 de copaci se taie pentru o tonă de hârtie, iar oamenii din întreaga lume încă folosește milioane de tone de hârtie(…). Astfel, înainte de a arunca hârtia la coșul de gunoi, asigură-te că ajunge în locul marcat pentru reciclarea acesteia.

Cu siguranță, unele produse sunt învelite într-o „folie protectoare cu bule”. Aceasta trebuie să ajungă la plastic. Și, da, vă încurajăm să evitați plasticul cât mai mult. Feriți-vă de băuturi la pet, de pungi de plastic, de caserole din plastic. Nu sunt nici atractive, iar efectele negative asupra Mediului sunt aproape iremediabile. Click mai jos să aflați și ce deșeuri nu se reciclează.

Citește și: Tradițiie sunt frumoase, dar și Mediul are nevoie de susținere. Cum poți înlocui bradul de Crăciun

Reciclarea unei singure sticle poate alimenta un bec patru ore. Obiectele care Nu se reciclează

Șeful Toyota: Viitorul industriei auto nu e reprezentat doar de mașinile electrice

Autor

Ionuț POPESCU

-

24 decembrie 2022

seful toyoda viitorul auto nu e reprezentat de masinile electrice — Sursă - Pexels

Akio Toyoda, președintele Toyota Motor Corporation, spune că viitorul industriei auto nu e reprezentat doar de mașinile electrice.

Deși companii de automobile precum General Motors sau Volkswagen fac mari promisiuni cu privire la eliminarea motoarelor cu ardere, Akio Toyoda e de părere că vehiculele electrice nu sunt singura cale de urmat, chiar dacă politicile de interzicere a vânzărilor de mașini pe benzină și sprijinul ridicat pentru cele electrice preconizează un viitor complet electric.

„Oamenii implicați în industria auto sunt în mare parte o majoritate tăcută. Această majoritate tăcută se întreabă dacă vehiculele electrice sunt cu adevărat bune ca singura opțiune, dar ei cred că este doar un moft și, prin urmare, nu sunt mai vocali”, a spus Akio Toyoda, conform The Wall Street Journal, citat de Business Insider.

Viitorul industriei auto nu e reprezentat doar de mașinile electrice

Toyota, pionier și lider în mașinile hibrid, care nu a făcut all-in pe electrificare, susține că cea mai bună modalitate de a reduce emisiile este de a oferi clienților o varietate de opțiuni, de la mașini hibride, hibride plug-in și până la modele alimentate cu hidrogen și vehicule electrice.

Din cauza prețurilor ridicate și a infrastructurii încă subdezvoltate, nu toată lumea este pregătită pentru o mașină electrică, mai precizează producătorul auto.

„Deoarece răspunsul corect este încă neclar, nu ar trebui să ne limităm la o singură opțiune”, a spus Toyoda, conform WSJ.

Strategia a atras furia grupurilor progresiste și ecologiste, care susțin că orice tehnologie în afara unui vehicul complet electric contribuie inutil la încălzirea globală.

Totuși, Toyota se schimbă în permanență. În decembrie 2021, a anunțat planuri de a investi 4 trilioane de yeni (aproximativ 29 de miliarde de dolari) pentru a lansa 30 de modele alimentate cu baterii până în 2030. De asemenea, compania își propune să vândă cel puțin 3,5 milioane de vehicule electrice anual până la finalul acestui deceniu, reprezentând aproximativ o treime din vânzările sale globale.

Glicina, liana care transformă orice peisaj în poveste. Galerie FOTO

Autor

Luiza DOBRESCU

-

24 decembrie 2022

Anual, Țara Soarelui Răsare primește turiști din toate colțurile lumii, mânați de curiozitatea de a vedea cireșii înfloriți care nu sunt nicăieri mai frumoși ca primăvara. Însă, nu această este singura atracție turistică naturală, pentru Japonia. Tunelurile de glicină sunt și mai frumoase, mai ales în perioada lor de maximă de înflorire. Peisajul este unul atât de frumos că pare ireal. Floarea de glicină sau wisteria, denumită fuji în Japonia, este o feerie în alb, roz, albastru și violet, ca să nu mai spunem de mirosul pe care-l răspândește. Aici, unele dintre speciile de glicină ajung și la 150 de ani vechim

România încă nu a identificat potențialul economic și turistic al glicinei

Lunile în care această poate fi admirată în toată splendoarea ei sunt aprilie și mai, că să nu mai spunem că se scot bani mulți din vânzarea biletelor în astfel de parcuri. Un astfel de bilet, pentru un adult, ajunge la 15 dolari. În timp ce alte țări investesc serios în proiecte de plantare pentru zonele în care locuiesc, România încă nu a identificat potențialul financiar și estetic al acestei plante care oprește răsuflarea cu fiecare înflorire pe care o are:

Ce este glicina

Peisagist Diana Culescu, Foto dianaculescu.ro

“Este o liană și ca orice liană are nevoie de un suport pe care să se cațere. Dacă nu are suport, se cațără pe alte plante pe care ajunge să le sufoce. Este spectaculoasă prin faptul că înflorește înainte să înfrunzească. Este exact că magnolia. La noi, poate fi găsită în Parcul Herăstrău, în Insula Trandafirilor”, ne-a spus vicepreseșdintele Asociației Peisagiștilor București, Diana Culescu

Wisteria (glicină) este un gen de plante florifere din familia Fabaceae (Leguminosae), originare din estul Asiei și Estul Statelor Unite. Genul cuprinde aproximativ 10 specii de plante cățărătoare, cu tulpini lemnoase, cele mai multe fiind ornamentale și sunt rezistente la ger. Pot crește până la înălțimea de 20 m și se pot extinde pe suprafețe de 10 m lățime. Se întâlnesc în parcuri și grădini, îmbrăcând coloane, suporturi, ziduri, pergole. Cea mai mare glicină din lume se găsește în Siera Madre, California, a fost plantată în 1894 și măsoară aproximativ 0,4 ha. Denumirea genului a fost dată de botanistul Thomas Nuttall, în memoria doctorului Caspar Wistar.