Se termină apa lumii din cauza “fast-food” și “fast-fashion”

Autor

-

3 ianuarie 2023

„Fast-food” și „fast-fashion” sunt nocive mediului înconjurător, reiese dintr-o analiză știrileprotv.ro.

Trăim pe fugă, mâncăm pe fugă și chiar ne cumpărăm haine făcute pe fugă. Acest lucru este daunator nu numai pentru sănătatea omului, ci și a planetei.

Ambele industrii necesită o cantitate mare de apă, despre care scriam că n-ar fi tocmai o resursă nelimitată. Studiile arată că cererea va crește cu 30% în 2050, mai scriu stirileprotv.ro citând Nature. Vorbim aici de o creștere globală de la 4600 km 3 anual la 6000 km 3.

Agricultura își ia partea de 70% din resursă de apă, în câțiva ani, procentul va ajunge la 60%. Nici populația nu stă pe loc. Estimările arată că numărul locuitorilor planetei va ajunge la 10,2 miliarde până în 2025.

Din rapoartele Parlamentului European(PE) și ale Agenției Europene de Mediu reiese că industria alimentară și cea a textilă au cel mai mare impact asupra mediului. Lucru despre care stireaverde.ro a publicat recent un articol.

Foto hitthenailonthetop.files.wordpress.com

Apa lumii e pe sfârșite din cauza “fast-food” și “fast-fashion”

Hainele cumpărate în UE au crescut cu 40% în doar câteva decenii, potrivit PE, din cauza scăderii prețurilor și a rapidității cu care industria livrează produse clienților, un tip de modă cunoscut sub numele de „fast fashion”.

20% din apele uzate la nivel mondial sunt folosite in industria textila. Procentul va creste alarmant pana in 2030, reiese din studiile de specialitate. Efectul negativ al mâncării pe care o consumăm și al hainelor pe care le cumpărăm asupra apei este semnificativ.

Sute de milioane de tone sunt risipite anual, la nivel de UE, și tot sute de milioane de tone sunt produse. Odată cu mâncarea, țările europene risipesc și cantități uriașe de apă. Pentru a face un kilogram de carne se folosesc între 5.000 și 20.000 de litri de apă. Un kilogram de grâu necesită între 500 și 4.000 de litri de apă. Producția unui kilogram de roșii sau de varză are nevoie de 200 și 250 de litri de apă. Bumbacul organic este de preferat celui convențional, pentru că folosește mai puțină apă și poluează mai puțin.

Poliesterul consumă mai puțină apă, însă tone de microfibre din haine sunt revărsate în ape anual. Tot activiștii de mediu au constatat că cea mai importantă modalitate de a reduce emisiile de carbon, risipa apei și deșeurile în industria modei a fost creșterea duratei de viață a hainelor noastre. Din cele vechi să faci altele noi.

Vorbim despre o strategie bazată pe „economie circulară”. România, a adoptat în octombrie 2022 o hotărâre referitoare la acest concept. Acesta ar implica partajarea, închirierea, reutilizarea, repararea, recondiționarea și reciclarea materialelor și produselor existente cât mai mult. Probabil intuiți și pe ce loc se află țară noastră în acest top UE.

Trăim „apocalipsa insectelor”!

Autor

Luiza DOBRESCU

-

3 ianuarie 2023

A început „apocalipsa insectelor”. Prof.Melania Cristescu, cadru universitar asociat în cadrul Universității McGill din Canada, a declarat pentru strireaverde.ro că numărul estimat al speciilor care trăiesc pe pământ ar fi în jur de 10 milioane. Însă, nu este sigur:

“Sunt estimări diferite. În realitate, nu se cunoaște foarte bine biodiversitatea. Nici 10% din animalele care există cu noi pe pământ nu sunt cunoscute.

Noi pierdem periodic specii pe care nu le-am cunoscut sau nu le-am descris niciodată. Nu există un sistem de monitorizare care să ne dea rezultate apropiate de realitate”.

Problema vine, potrivit dr. Cristescu, de la faptul că școlile lumii nu mai pregătesc t axonomisti, adică specialiști în studierea diferitelor grupuri de organisme biologice: “Chiar și așa, un taxonomist nu poate cunoaște decât câteva mii de specii și acestea, dintr-o anumită regiune.

Cele mai multe regiuni ale globului nici măcar nu au fost analizate. Sunt multe specii care par la fel, dar genetic sunt total distincte. Bazele de date pe care le deținem nu sunt complete”. Este nevoie de specialiști cu competențe interdisciplinare.

“Trebuie să educăm studenții că să înțeleagă problemele biologiei și cum să le comunice, dar mai ales cum să se implice în rezolvarea lor”, a mai spus dr. Melania Cristescu.

Trăim „apocalipsa insectelor”

Prof.dr. Melania Cristescu, Universitatea McGill, Canada

Insectele sunt specia cea mai afectată.Soluția este înființarea unor stații de măsurare a biodiversității, similară stațiilor meteo. “Trăim într-o apocalipsă a insectelor. Biomasa lor e în declin puternic. Și asta numai din cauza insecticidelor, schimbărilor climatice și distrugerea de habitat”.

Prof.Cristescu este unul dintre specialiștii consultați în cadrul COP 15, unde s-a discutat despre soluția de monitorizare a acestor specii. Fotografiile din satelit sau imaginile obținute de drone nu sunt chiar la rezoluția de care e nevoie, mai spune aceasta.

Tot în cadrul COP 15, s-a ajuns la concluzia că “oamenii de știință trebuie să se implice în lupta pentru apărarea biodiversității. Trebuie să fie parte în deciziile politice care privesc cercetarea biodiversități. Este foarte important ca oamenii de știință să se implice direct în această luptă.

Țările se află în diverse stadii de dezvoltare și ceea ce este realist pentru o nație nu este pentru alta. La discuții au mai participat și instituții financiare importante din lume care sunt dispuse să investească și să dezvolte ceea ce se numește “green economy”.

Trebuie să ne schimbăm complet gândirea ca să putem implementa aceste măsuri sustenabile” a mai adăugat dr. Melania Cristescu pentru stireaverde.ro.

Senegal | Un bărbat și-a propus să planteze 5 milioane de copaci în următorii cinci ani

Autor

Ionuț POPESCU

-

3 ianuarie 2023

un barbat din senegal si a propus sa planteze 5 milioane de copaci in urmatorii 5 ani — Sursă - Unsplash

Un bărbat din Senegal s-a ambiționat să planteze cinci milioane de copaci în următorii cinci ani, pentru a contracara defrișările din ultimele decenii, conform BBC.

Adama Diémé are 48 de ani și s-a întors în Casamance, în sudul Senegalului, după ce a profesat în Europa.

Acesta a rămas uimit atunci când a văzut că pădurile pe care și le amintea din copilărie au fost defrișate.

„În unele sate, nu găsești nici un copac. I-au tăiat, dar nu se gândesc să planteze alții“, a spus el pentru BBC.

Bărbatul din Senegal vrea să planteze cinci milioane de copaci

Diémé lucrează în prezent ca manager de proiect pentru o organizație non-guvernamentală spaniolă din Casamance și, totodată, se ocupă de agricultură.

Drept urmare, acesta a început să strângă bani pentru a-și duce visul la îndeplinire și a demarat deja inițiativa cu 5.000 de dolari, fonduri proprii.

Proiectul lui Diémé poartă denumirea de Ununukolaal, iar în limba locală Jola înseamnă „Copacii noștri”.

Peste 142.000 de puieți de palmier, tamarind și lămâi au fost plantați în ultimii 3 ani.

Femeile din regiune au fost ajutate să devină fermieri

În demersul său, Adama Diémé s-a concentrat în a stimula femeile din regiune să-și dezvolte abilitățile pentru a deveni fermieri.

Prin urmare, ele se ocupă de plantarea copacilor, după care, când aceștia cresc, le culeg fructele și le vând în piețe.

„La început, nu știam cum să plantăm semințele și ce să facem pentru a crește recoltele”, a spus Safi Yetou.

„Acum avem tot felul de fructe și suntem independente”, a completat femeia.

„Avem conturi în bănci și nimeni nu ne spune ce să facem Este genial!”, a mai spus ea.

Vremea caldă de la începutul anului a doborât recordurile în toată Europa. 1 și 2 ianuarie 2023, cele mai calde zile de ianuarie din istoria României

Autor

Ionuț POPESCU

-

3 ianuarie 2023

vreme calda ianuarie recorduri europa — Sursă - Unsplash

Vremea caldă din primele zile ale noului an a dus la doborârea unor recorduri de temperaturi în mare parte a Europei, conform The Guardian.

În cel puțin 7 state europene, Polonia, Danemarca, Republica Cehă, Țările de Jos, Belarus, Lituania și Letonia, a fost înregistrată cea mai caldă zi de 1 ianuarie din istorie, potrivit climatologului Maximiliano Herrera.

în Korbielów, Polonia, temperatura a urcat la 19°C, în timp ce media anuală e de 1°C;

în Javorník, Republica Cehă, au fost înregistrate 19,6°C;

temperaturile din Vysokaje, Belarus, au urcat până la 16,4°C;

în Blbao, Spania, s-au înregistrat 24,9°C;

„Putem considera că acesta este cel mai extrem eveniment din istoria europeană”, a spus Herrera.

Potrivit altor specialiști din domeniu, valul de căldură s-a format în nordul Africii, după care s-a deplasat spre nord-est prin toată Europa.

„A fost căldură extremă într-o zonă imensă, ceea ce este aproape, sincer, nemaiîntâlnit”, a zis Alex Burkill, un meteorolog senior la Met Office.

Profesorul Bill McGuire, care studiază efectele crizei climatice, spune că temperaturile ridicate din această perioadă reprezintă un semn că vor veni vremuri și mai grele.

„Cel mai îngrijorător lucru este că încălzirea globală se manifestă foarte rapid și nu mai este o surpriză”, a spus el.

„Viitorul va fi caracterizat de ierni scurte, cu vreme mohorâtă, umedă și blândă, cu puțin îngheț, gheață sau zăpadă”, a mai precizat acesta.

Vremea caldă din ianuarie a dus la temperaturi record și în România

România a înregistrat, la rândul ei, cel mai călduros 1 ianuarie din istorie, conform Ziare.com.

Potrivit datelor furnizate de Administrația Națională de Meteorologie, vremea a fost neobișnuit de caldă în toată țara.

Valorile înregistrate în prima zi a anului 2023 au fost cu 15-20°C peste normalele acestei perioade, iar maxima s-a atins la Curtea de Argeș, 20,6°C.

De asemenea, și 2 ianuarie 2023 a doborât recordul pentru cea mai călduroasă zi de 2 ianuarie din istoria țării noastre, potrivit datelor colectate de la 17 stații meteorologice, conform datelor publicate pe pagina de Facebook Severe Weather Alert – România.

Astfel, la Pătârlagele s-au înregistrat 21,3 grade Celsius. Printre alte temperaturi record din această mai amintim:

Târgoviște – 21,2°C;

Câmpina – 20,8°C;

Pitești – 20,2°C;

Câmpulung Muscel – 18,8°C;

Titu – 18,5°C;

Piatra Neamț – 18,0°C;

Bisoca – 17,3°C;

București Băneasa – 17,2°C;

Roman – 16,6°C;

Sinaia 1500m – 16,4°C;

Fundata – 14,9°C;

Cuntu – 13,6°C;

Semenic – 13,6°C;

Penteleu – 12,5°C;

Poiana Stampei – 10,6°C;

Bâlea Lac (2071m alt.) – 8,3°C;

Reamintim că, în urma temperaturilor ridicate din luna decembrie a anului trecut și a zilelor „de primăvară“ din perioada Revelionului, în zonele de deal și munte au început să înmugureasacă pomii fructiferi.

Transformarea cadavrelor umane în îngrășământ a fost aprobată în New York

Autor

Ionuț POPESCU

-

3 ianuarie 2023

cadavre umane ingrasamant new york — Sursă - Unsplash

În statul New York din SUA a fost aprobată transformarea cadavrelor umane în îngrășământ. Acesta a devenit al 6-lea stat american care permite „compostarea umană”, conform Știrepesurse.

Cunoscută sub denumirea de „reducere organică naturală“, procedura este privită ca o alternativă la înmormântare sau incendiere.

Cadavrul este închis într-un container timp de câteva săptămâni, perioadă în care se descompune sub acțiunea microbilor și devine îngrășământ.

Transformarea cadavrelor umane în pământ durează aproximativ o lună

După o perioadă de aproximativ o lună, timp în care corpul stă în acele unități speciale supraterane împreună cu diferite materiale selecționate, de la iarbă și lucernă și până la așchii de lemn, și se degradează, rudele primesc pământul rezultat în urma descompunerii.

Firma Recompose afirmă că acest serviciu este ecologic în comparație cu incinerările, care produc emisii de CO2, sau cu înmormântările, care duc la defrișări pentru realizarea sicrielor.

În plus, susținătorii metodei spun că este utilă și pentru că cimitirele au devenit tot mai aglomerate, spațiul fiind limitat.

„Un pas uriaș pentru îngrijirea ecologică a morților”, a declarat un furnizor din Washington, pentru New York Post.

Cu toate acestea, episcopii catolici s-au opus legislației, afirmând că trupurile umane nu ar trebui tratate ca „deșeuri menajere”.

De asemenea, mai există rețineri cu privire la costuri, însă firma Recompose susține că acestea, în valoare de aproximativ 7.000 de dolari, sunt comparabile cu ale înmormântării și incinerării.

Celelalte 5 state care au aprobat procedura sunt Washington, Colorado, Oregon, Vermont și California.

FOTO | Temperaturi ridicate la început de 2023. În zonele de deal și munte au înmugurit merii și vișinii

Autor

Ionuț POPESCU

-

2 ianuarie 2023

au inmugurit pomii în zona de deal — Sursă - stireaverde.ro

Temperaturile ridicate din această perioadă cu făcut ca iernile de odinioară, cu zăpezi ce începeau să se aștearnă încă din noiembrie și țineau până în lunile martie și aprilie, să rămână doar o amintire în memoria celor care le-au trăit și să reprezinte doar niște povești potențial reale pentru noile generații.

De câțiva ani, nu doar în România, am avut parte de sărbători de iarnă fără zăpadă.

Aproape că nu exista Crăciun, nici măcar în primii ani după 2000, în care să nu existe măcar puțină zăpadă. De Revelion și Sfântul Ion nici nu se punea problema.

Ceea ce este și mai atipic este, însă, faptul că și temperaturile în această perioadă au crescut simțitor de mult. Am avut, în primele zile din ianuarie 2023, temperaturi de 19-20°C în zonele de deal, temperaturi specifice lunilor aprilie-mai.

Nici noaptea nu au scăzut foarte mult, ci vorbim în această perioadă de minime de 5°C în zona de deal.

Efectele încălzirii globale se resimt tot mai mult și, pe lângă faptul că sărbătorile de iarnă își pierd farmecul, mediul natural este unul care suferă și care își pierde, la rândul său, echilibrul de la an la an.

Temperaturi ridicate. Au înmugurit merii și vișinii

În regiunile subcarpatice, în ianuarie 2023, merii, vișinii și alte specii de arbori și arbuști au început să înmugurească, florile de grădină au încolțit, și aproape că nu a existat noapte în acest puteam spune chiar așa-zis sezon rece în care solul să înghețe.

Fotografiile de mai jos sunt elocvente pentru ceea ce înseamnă schimbările climatice și efectele lor asupra mediului înconjurător, cu plante care au început să înmugurească și temperaturi ridicate pe timpul zilei specifice sfârșitului de primăvară.

Reamintim că temperaturile ridicate au determinat, luna trecută, coacerea zmeurei în grădina unui agricultor din județul Buzău.

Totodată, Europa a înregistrat anul trecut, cea mai rapidă creștere a temperaturilor de pe glob.

Medicii vor învăța să combată efectele pesticidelor asupra biodiversității

Autor

Luiza DOBRESCU

-

1 ianuarie 2023

Pesticidele şi efectele lor asupra biodiversității ar trebui deprinse încă din școală. Calamitățile repetate au fost acelea care au atras atenția guvernelor lumii despre pericolul schimbărilor climatice și dispariției biodiversității, susține David Shearman, profesor de medicină la Universitatea din Adelaide, Australia de Sud și co-fondator al „Doctors for the Environment Australia”, într-un articol din The Hill.

Acesta spune că educația ecologică din școli este singura care ne mai poate salva de cei patru călăreți ai Apocalipsei. Adică schimbările climatice, distrugerea mediului, populația în creștere și economia actuală de consum.

Pesticidele afectează solul, apele, cât și viețuitoarele care trăiesc în ele

În urma COP 15, s-a ajuns la concluzia că pesticidele din sol ajung automat în mediul acvatic. De asemenea, s-a cerut restaurarea a 20% dintre ecosistemele deteriorate și reducerea invaziei speciilor exotice cu 50%, cu o finanțare anuală de 200 miliarde $.

În Australia, au fost identificate 19 ecosisteme esențiale amenințate cu extincția. La fel și în SUA, preconizează profesor Shearman pentru The Hill. Țările sunt responsabile fiecare pentru salvarea propriului mediu, corectând factorii dăunători.

Eliminarea pericolului care planează asupra biodiversității are nevoie de un efort colectiv. În 1962, autoarea cărții “Primăvara tăcută”, Rachel Carso, avertiza asupra pericolului la care este expus solul din cauza pesticidului DDT.

Marile industrii chimice au râs de ea și i-au aruncat teoria în derizoriu. Mai mult, i-au catalogat spusele drept unele neștiințifice, care aparțin unei femei isterice și necăsătorită. În 2022, specialiștii lumii identifică folosirea pesticidelor drept cauză principală a daunelor ecologice provocate miilor de specii.

Medicii vor învăța să combată efectele pesticidelor asupra biodiversității

Efectele pesticidelor pot fi combătute de medici, spune dr. Shearman. România a instituit, începând din anul 1977, „Sistemul de monitoring al stării de calitate a solurilor agricole”, ca parte integrantă a Sistemului Naţional al Calităţii Mediului Înconjurător În perioada anilor 1992 – 1999, a fost iniţiat un sistem îmbunătăţit de supraveghere a calităţii solurilor, atât pentru solurile agricole, cât şi pentru cele forestiere, reiese dintr-un studiu realizat de o echipă de specialiști români, în anul 2011.

Lipsa unei educații corespunzătoare, începută încă din perioada liceului, ar fi principala cauză identificată de către prof. David Shearman. El consideră că elevii din Australia studiază schimbările climatice abia în facultate, în timp ce în SUA, problema este tratată ineficient în manualele de liceu.

Soluția identificată este introducerea cursurilor despre schimbările climatice în educația studenților la Medicină. Și, poate, sfaturile de mediu, eliberate de medic pe rețetă, vor fi luate în seama mai des, la fel ca medicamentele prescrise.

Taxe și obligații pentru comercializarea panourilor fotovoltaice

Autor

Luiza DOBRESCU

-

1 ianuarie 2023

Comercializarea panourilor fotovoltaice, într-o țară că România, presupune multe taxe de mediu și obligații legislative. Dintr-o analiză realizată de Daniela Neagoe, Senior Manager, Comerţ Internaţional, EY România, pentru hotnews.ro, reiese care sunt obligațiile fiscale ale producătorilor și importatorilor de panouri fotovoltaice.

Odată aduse în țară, din spațiul UE sau din afară acestuia, importatorii de panouri fotovoltaice trebuie să achite 2 lei/kg la Fondul pentru Mediu. Suma reprezintă diferența costului de ambalaj introdus în țară și cel minim reciclat, la final. Taxa este valabilă pentru orice importator de marfă ambalată.

Din 2023, va fi luată în considerare cantitatea reciclată efectiv, și nu cea încredințată reciclării, că până acum. În plus, panourile fotovoltaice fac parte din categoria Echipamente Electrice și Electronice, anexă la OUG 5/201, iar în OUG 196/2005 este prevăzută o taxa de 4 lei/kg și 20 lei/kg(de la 1 ianuarie 2023) pentru operatorii economici care aduc în țară echipamente pentru diferența dintre DEEE-urile (Deșeuri de Echipamente Electrice și Electronice) colectate și cele reciclate.

Panourile fotovoltaice sunt EEE-uri

Aceștia trebuie să se mai înregistreze la Agenția Națională pentru Protecția Mediului(ANPM). Cu numărul de înregistrare obținut, astfel, vor putea să-și vândă marfă pe piață. Acesta va fi comunicat rețelelor comerciale prin care sunt vândute EEE-urile. Comercializarea fără respectarea obligației de înregistrare sau achiziționarea de la producători de EEE neînregistrați este considerată contravenție.

Componente de panouri fotovoltaice scutite de taxe

Amenzile aplicate sunt între 40 000 lei-50 000 lei, coroborată cu suspendarea activității până la conformare. La fiecare 25 de zile ale lunii, importatorii/producătorii de panouri fotovoltaice au obligația declarării la Fondul pentru Mediu, deșeurilor introduse pe piață și ale celor colectate/valorificate.

Strategia UE de promovare a resurselor regenerabile, publicată în mai 2022, presupune prezența unor coduri tarifare. Acestea sunt atașate produselor fotovoltaice cu taxe vamale zero sau de 2,7%, prin Planul REPowerEU. Pe listă, mai figurează și alte componente din sistemul fotovoltaic cu taxe zero sau mici.convertizoare statice, acumulatori cu ioni de litiu, suport (rack) din oțel pentru module solare.

Elveția vrea să-și mențină populația la 10 milioane de locuitori pentru a proteja mediul. Referendum privind controlul strict al migrației

Autor

Ionuț POPESCU

-

30 decembrie 2022

Elveția vrea să organizeze un referendum pentru controlul strict al migrației și și protejarea mediului înconjurător de creșterea populației, conform Remix News.

Partidul Popular Elveția (SBP), cunoscut pentru rădăcinile agrare și opoziția față de migrație a propus referendumul de limitare a populației la 10 milioane.

Consultarea ar veni în momentul în care Europa se confruntă cu tot mai multe probleme, de la catastrofa ecologică și criza locuințelor și până la numărul mare de migranți și suprapopularea.

„Țara noastră se rupe din cauza crizelor. Dacă nu intervenim, vom fi depășiți de evenimente”, a declarat Marcel Dettling, directorul de campanie al SVP.

Referendumul ar controla migrația

În plus, potrivit lui Dettling, scrutinul este necesar deoarece grupurile migratorii au dificultăți majore de adaptare în Elveția.

„Astăzi, există o migrație economică foarte puternică”, a spus Dettling.

„Cine a pus piciorul în Elveția nu va părăsi niciodată țara. Migranții din Africa au rate de bunăstare de 34%”, a adăugat el.

La următoarea întâlnire a partidului, pe 6-7 ianuarie 2023, principalul subiect de discuție ar urma să fie imigrația, iar referendumul propus va avea titlul „Inițiativă pentru sustenabilitate”.

Elveția se confruntă cu o creștere explozivă a populației

Textul pentru referendumul propus prevede ca populația țării să nu depășească 10 milioane de locuitori până în 2050. Cifra ar putea fi majorată după acel an, dar doar ca urmare a nașterilor.

„Acesta este ultimul moment în care încă putem schimba ceva pentru Elveția”, a spus Thomas Matter, consilier național SVP.

„În 2022, Elveția va avea cu 200.000 de locuitori în plus, populația cantonului Basel-Provincie”, a adăugat el.

Elveția are aproape 9 milioane de locuitori, după ce, în 2022, au sosit în țară 145.958 de persoane. În ultimii 20 de ani, populația Elveției a crescut cu 21%.

Totodată, partidul susține că modelul acutal de creștere a populației nu este doar nesustenabil, ci nu va avea nici rezultatul dori al creșterii economice la infinit.

„La un moment dat, cineva va trebui să plătească costurile poliței noastre actuale. Avem datoria față de următoarea generație de a păstra valorile care au făcut ca Elveția să aibă succes”, a spus consilierul SVP Manuel Strupler.

Primăria Brașov, amendată de Garda de Mediu. Nu a colectat selectiv deșeurile

Autor

Georgiana DRAGOMIR

-

30 decembrie 2022

Primaria Brasov — sursă foto: Primăria Brașov Facebook

Amenda poate fi contestată în instanță, însă, reprezentanții Primăriei Brașov trebuie să arate cu documente că au colectat deșeurile selectiv, potrivit țintelor legale. Chiar dacă această situație(n.r. colectarea selectivă a deșeurile în mod insuficient) este întâlnită în toată țara și rezolvarea nu depinde în totalitate de administrația locală sau de operatorii de salubritate, pentru Brașov este frapant.

Spunem acest lucru, deoarece acest oraș, reprezentat administrativ de Allen Coliban, organizează „Forumul Orașelor Verzi” (FOV), cel mai mare eveniment din România dedicat sustenabilității de mediu, câștigător al Galei Premiilor pentru un Mediu Curat.

Potrivit informațiilor obținute de ȘtireaVerde, în anul 2022, Primăria Brașov a alocat de la bugetul local suma de 800 000 de lei, pentru acest eveniment. Acesta s-a transformat într-o conferință de Mediu la care au participat, în luna august ac, Tanczos Barna –ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Marjut Akola – Ambasadorul Finlandei în România, primari, viceprimari sau reprezentanţi ai municipalităţilor din Deinze şi Mouscron (Belgia), (Serbia), Valčncia (Spania), Bijeljina (Bosnia şi Herţegovina), Nurnberg (Germania), Florea Marin – Preşedinte al Asociaţiei Administratorilor Publici din România, arhitecţi şi specialişti în mediu şi mobilitate urbană din Germania, Marea Britanie, Elveţia, Italia, Olanda, Cehia, Chile, Republica Moldova şi România, precum şi experţi ai Ministerul Energiei, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor şi Băncii Europene de Investiţii.

Garda de Mediu a amendat Primăria Brașov

Foto: Radio Eco Natura — Foto ilustrativ :Radio Eco Natura

În afara discuțiilor formale despre Mediu, administrația locală a mai organizat în cadrul Forumul Orașelor Verzi și câteva ateliere, însă, nu a trecut de etapa în care „reciclarea” este abordată ca joc, în cazul unui workshop.

Allen Coliban a fost interpelat în Consiliul Local cu privire la amenda primită de la Garda de Mediu, iar edilul susține că anul viitor(2023) va fi mai benefic pentru reciclare, deoarece sunt proiecte în acest sens.

„Nu este o situație plăcută că nu reușim să atingem aceste ținte de reciclare, însă ce reușim să facem este să fim în avangarda celor care au proiecte pentru colectare selectivă. Avem deja instalate 70 de ecoinsule, cu bani de la bugetul local, am aplicat prin PNRR pentru alte 270 de eocinsule și vrem să extindem acest număr în al doilea apel ce va fi lansat în ianuarie, astfel ca să ajungem la 500 de ecoinsule și să acoperim practic toate platformele de colectare a deșeurilor din zonele de locuințe colective”, a precizat Coliban, citat de BizBrașov.

Potrivit OUG 92/2021, care autoritățile locale sunt obligate să asigure reutilizarea sau reciclarea a 50% din deșeurile menajere – hârtie, metal plastic și sticlă. Pentru 2025, noua reglementare ridică ștacheta la 55% și pentru 2030, la 60%. În 2035, nu mai puțin de două treimi din deșeuri ar trebui să fie refolosite sau reciclate. Mai exact, este transpunerea Directivei europene în acest sens. Gradul de reciclare în România, la acest moment, nu depășește 10% din cantitatea de deșeuri colectată.