Un nou episod din seria „ Defrișări ilegale” a fost filmat, unde altundeva decât la Suceava?! Protagoniștii acțiunii: O firmă din satul Herla, comuna Slatina, județul Suceava. Aceasta devenise specialistă în domeniul defrișărilor ilegale. Practic, era administrată de hoți. Hoți de lemn. Firma ar fi putut desfășura activități fapt legitime, dacă obiectul său real de activitate ar fi fost ceea ce ar fi trebuit să fie. Lăsând lirismul la o parte, hoții de lemn au fost sancționați de organele abilitate, a anunțat Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor.
Miercuri, 15 martie, comisari ai Gărzii Forestiere Suceava, reprezentanți ai I.P.J. Suceava– Serviciul de Investigare a Criminalității Economice – B.I.C.M.A. și comisari din cadrul Gărzii de Mediu Suceava au ajuns într-un control inopinat la punctul de lucru al acesteia. Obiectul de activitate declarat al firmei era, și este, încă, de fapt, întreținerea și îngrijirea animalelor de fermă.
Buștenii, acești mamiferi. Defrișări ilegale făcute sub masca unei afaceri legitime
Comisarii și polițiștii care au descins asupra sediului firmei au găsit o cu totul altă realitate, la fața locului. Operatorul economic avea ca obiect de activitate îndeletniciri cu mult diferite decât cele declarate la Registrul Comerțului. Acesta era, de fapt, implicat în tăierea și comercializarea ilegală de bușteni.
Sursa Foto: MMAP, Facebook
Echipa de control a identificat, astfel, la locul faptei, 142 mc de bușteni de rășinoase. Valoare acestora, conform MMAP, este de peste 36.000 de lei. Faptul că administratorul societății nu a putut prezenta documente legale de proveniență al materialului lemnos nu surprinde pe nimeni. Dat fiind obiectul său ACTUAL mai degrabă… placid de activitate, desigur. Lemnul a fost confiscat, transportat și predat în custodia ocolului silvic Mălini.
„Garda Forestieră Suceava va continua verificările privind trasabilitatea materialului lemnos, luând măsurile ce se impun, de fiecare dată când se înregistrează nereguli”, se precizează în documentarul MMAP.
Autoritățile române, prost echipate să facă față hoților de lemn. Legislația nu le ajută, nici ea
Amenda contravențională aplicată agentului economic a fost de doar 15000 de lei. Una pe care firma o va putea amortiza prin vânzarea unei alte astfel de cantități de lemn, care ar putea scăpa nedetectată.
Tăierile ilegale continuă să ferfenițeze fondul forestier al județului Suceava. Ele au loc chiar sub nasul autorităților. Acestea au fost acuzate de multe ori pentru complicitate în jaful organizat căruia îi cad victimă munții României. Cel mai recent a fost documentarul celor de la Der Spiegel, acuzațiile cărora au fost prompt respinse de către MMAP.
Și cu implicare autorităților în cazuri precum acesta, legislația română pare prost echipată să ajute la stoparea acestui fenomen. Mărturie stau munții și dealurile golașe. Aceleași unde se întindeau, cu doar treizeci de ani în urmă, păduri. Vice cita, acum doi ani, Federația Silva. Aceasta comunicase că – din 2008 – peste 650 de pădurari, tehnicieni şi ingineri silvici fuseseră atacaţi, agresați, răniți grav sau le fuseseră distruse bunuri de hoții de lemne. Martori mai sunt și văduvele și copiii lăsați în urmă de pădurarii care și-au pierdut viețile în lupta cu hoții de lemn. Mulți dintre aceștia, rămași nepedepsiți.
Foto cu caracter ilustrativ. Sursa foto: USR Bihor
„În prezent, în interiorul Coaliției există tensiuni între PSD și PNL. Înțelegerea dintre Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă privind împărțirea ministerelor a picat, iar liberalii cer respectarea întocmai a protocolului semnat în 2021,” afirmă un articol de pe site-ul Hotnews. Niciunde nu este acest lucru mai vizibil decât în județul Bihor. Acolo, conform sursei citate, membrii organizației județene a PSD sunt foc și pară pe colegii lor din PNL. Ei îî acuză pe aceștia că ar fi deturnat un concurs de curățenie. Mai precis, PNL s-ar folosi din plin de puterea administrativă pe care o deține la Consiliul Județean Bihor. Pentru ce?! Ei bine, pentru a „confisca politic campania de curățenie”, se plâng reprezentanții PSD Bihor. Astfel, primarii social-democrați din Bihor declară public că ”NU” vor participa la Campionatul Bihorean al Curățeniei.
Concurs de curățenie cu miză ecologică uriașă: nu mai puțin de 1700 de tone de deșeuri colectate, în 2021. Premiile, bani investiți înapoi în comunitate
„Campionatul Bihorean alCurățeniei” este organizat de Asociația de Dezvoltare Intercomunitară ECOLECT GROUP. Aceasta se află în subordinea Consiliului Județean Bihor. El se desfășoară în toate cele șase zone de operare ale asociației. Localitățile concurează cu alte localități din aceeași zonă în colectarea de deșeuri reciclabile. Anul trecut, fondul total de premiere al concursului a fost de 690.000 de lei. Banii obținuți de primării sunt folosiți pentru realizarea unor proiecte de mediu care se adresează și copiilor. În 2021, Bihorul a adunat, prin intermediul concursului, 1700 de tone de deșeuri.
Sursa foto: Radio Eco Natura
Concursul are ca scop angrenarea tuturor membrilor comunității locale în rezolvarea problemei curățeniei, spun organizatorii
Ecolect Group se ocupă, din toamna anului 2020, de implementarea la nivel județean a Sistemului de Management Integrat al Deșeurilor (SMID). Asociația este formată din toate comunele și orașele din Bihor, plus Consiliul Județean Bihor. ADI Ecolect organizează, anual, două concursuri. Unul dintre acestea este și „Campionatul bihorean al curățeniei.” „Ideea centrală a acestui demers este ca întreaga comunitate – administrația publică, biserica, școala, mediul de afaceri, mass-media, organizații neguvernamentale de mediu și cetățenii să participe la rezolvarea problemei curățeniei în județul nostru,” se precizează pe pagina de Facebook a asociației.
Comunele bihorene cu primari PNL și UDMR, campioane la reciclare
În momentul de față, Consiliul Județean Bihor este compus majoritar din reprezentanți ai partidelor politice PNL și UDMR. Ultimele două ediții ale acestui concurs de curățenie au fost câștigate de comune cu edili ai partidelor PNL și UDMR, care au înregistrat rate mari de reciclare. Asta le-a dat de gândit reprezentanților PSD, care au declarat, pe Facebook, că: “În cursul săptămânii trecute PSD Bihor, prin vocea primarilor săi, a tras un semnal ferm de atenționare a opiniei publice asupra faptului că PNL Bihor a folosit puterea administrativă pe care o deține la Consiliul Județean Bihor pentru a confisca politic campania de curățenie. Curățenia nu are culoare politică, iar cea mai bună mărturie o stau comunele administrate de edilii PSD din Bihor.”
Concursul de curățenie bihorean are tentă „prpagandistă”, susțin membrii PSD Bihor
Concurs de curățenie?! Nuuu… o „Daciadă comunistă,” conform PSD
Reprezentanții PSD au numit concursul o „competiție regizată politic,” și l-au asemănat cu o „defunctă Daciadă comunistă”. În comunicatul lor de presă, reprezentanții PSD precizează că „primarii PSD sprijină orice inițiativă care să facă Bihorul un județ mai curat.” Nu însă și Campionatul Curățeniei, fiindcă acesta, cred ei, acesta a avut o tentă „politică” și „propagandistă.” „Primarii PSD NU vor participa la concursul organizat de Consiliul Județean Bihor pentru a sancționa tenta politică, propagandistică, pe care a avut-o acest concurs până acum”, au spus aceștia. Conform publicației Bihoreanul, nu este prima oară când partidul alege să nu ia parte la concurs. Unii primari PSD au boicotat competiția și anul trecut.
„Soluția pentru localități bihorene curate nu este organizarea unei competiții regizate politic, ce amintește de defuncta ”Daciadă” comunistă, ci organizarea de acțiuni de ecologizare.” Acțiuni care, spun reprezentanții PSD, se vor desfășura, până vineri, 17 martie 2023, în 7 localități administrate de primari PSD, respectiv: Ceica, Copăcel, Ineu, Sârbi, Derna, Brusturi și Borod. În momentul de față, Bihorul are 27 de primari PSD. Filiala PSD Bihor a spus că și ceilalți 20 de primari ai săi vor organiza acțiuni de ecologizare. „În perioada următoare, astfel de inițiative vor avea loc în toate localitățile bihorene conduse de edili PSD,” se arată în comunicat. Nu se dau detalii cu privire la aceste posibile viitoare acțiuni de ecologizare. În cursul zilei de jos, PSD Bihor a postat doar, pe pagina lor de Facebook, afișul de mai jos, fără a atașa vreo explicație suplimentară. Campania descrisă în acesta nu a fost popularizată pe Facebook. Ea adunase, totuși, joi, 16 martie, la ora 17:00, un număr total de șase like-uri.
Sursa foto: PSD Bihor, Facebook
Are mesajul PSD o posibilă tentă populistă?! Sau, este, oare, acțiunea lor demnă de comportamentul unui copil alintat?!
PSD a lansat și un atac la adresa felului în care „conducerea PNL a Consiliului Județean Bihor” intenționează să administreze problema deșeurilor. Ei îi acuză pe reprezentanții PNL că vor să sancționeze „oamenii de la sate” în cazul în care nu respectă regulile de colectare a deșeurilor. Metoda PSD de a crește gradul de colectare selectivă este se bazează pe implementarea unor programe educaționale, spun ei. „Pentru primarii PSD, soluția de creștere a gradului colectării selective nu este sancționarea oamenilor de la sate, cum propune conducerea PNL a Consiliului Județean Bihor, ci instruirea graduală a acestora pentru a aduna corect deșeurile, inclusiv a elevilor din școli,” a transmis partidul.
Rămâne de văzut care vor fi performanțele măsurabile ale acțiunilor de ecologizare ale PSD Bihor. Deocamdată, cu ce se confruntă Bihorul, în mod concret, este o situație de neimplicare a locuitorilor din nu mai puțin de 27 de localități în acele acțiuni de ecologizare desfășurate la nivel județean. Fiindcă, la urma urmei, acest concurs de curățenie, în sine, este o sumă a unei serii de activități de ecologizare. Adică, exact ceea ce par a se chinui acum primarii PSD Bihor să organizeze. Totul, aparent din cauză că, PÂNĂ ACUM, primarii din PSD nu s-au bucurat, și ei, de premii.
Foto: Facebook/Roșia Montană în UNESCO World Heritage
Comunitatea Declic a salutat decizia justiției din România în ceea ce privește salvarea Roșiei Montane: victoria a fost posibilă pentru că legea a fost de partea celor responsabili, de partea celor care militează și vor continua să protesteze pentru conservarea naturii din România.
Mii de oameni au cerut respectarea drepturilor câștigate după Revoluție: dreptul la proprietate, la un mediu sănătos, la liberă exprimare și la protest.
Membrii organizației au ținut să reamintească faptul că mina nu s-a deschis niciodată pentru că mai multe ONG-uri s-au judecat cu statul român.
Sunt oameni, organizații și asociații care nu au abandonat lupta și care au dat dovadă de implicare până în ultima clipă, până în momentul în care au câștigat procesul.
Drepturile nu se obțin doar în instanță, ci și în stradă, prin intermediul protestelor
”Roșia Montană nu e singurul exemplu care mă face să zâmbesc cu toată fața. Așa am oprit în 2019 o altă mină de aur cu cianuri. De data aceasta la Certej, tot în munții Apuseni. Am aflat în al doisprezecelea ceas că o altă companie minieră obținuse primele autorizații necesare și începuse să construiască drumurile și platformele industriale. Nu mai era timp pentru o mobilizare extraordinară ca la Roșia Montană și nici pentru organizarea localnicilor într-un grup de inițiativă. Dar nu era totul pierdut. Mai aveam un as în mânecă: să mergem din nou în instanță, în fața judecătorilor. Și am câștigat și de această dată”, a transmis o membră a organizației Declic.
Dreptate cerută în Piața Victoriei
Mobilizarea societății civile a fost pe măsură: prin lansarea unei petiții care a ajuns în presa națională, au fost semnate scrisori deschise alături de sute de organizații.
Toate acestea au ajutat la organizarea protestului care a avut loc în data de 4 martie, în Piața Victoriei din București.
Asociația ”Verde de Banat” a reunit mai mulți voluntari care au contribuit la extinderea zonelor verzi, plantând copaci și bucurându-se de munca în echipă.
Iosif Martinescu, fondatorul și coordonatorul Asociației Verde de Banat a fost cel care a dat startul campaniei, îndemnându-i pe toți cei interesați să îl contacteze telefonic, pentru a stabili toate detaliile evenimentului.
Acțiunea de plantare a avut loc ieri, 15 martie, și a fost continuată și astăzi, prin plantarea de mesteceni și arbori de salcâm.
Asociația ”Verde de Banat”: ”Căutăm făcători de bine! Indiferent de vârstă, lugojenii sunt așteptați să contribuie la revigorarea orașului, plantând copaci”
”Vom aduce în Lugoj câteva sute de tei pe care o să-i plantăm. Întâi schimbăm tot ce nu s-a prins pe Insula din cartierul Cotu Mic, apoi plantăm restul copacilor la Centrul de Tineret unde ne mai indică Primăria. Posibil să aducem, pe lângă tei, mesteceni și salcâm”, este mesajul transmis de reprezentanții Verde de Banat.
Sursă foto: Facebook/ Verde de Banat
Prin plantarea de copaci, voluntarii din Lugoj au contribuit activ la revigorarea orașului
Asociația va continua campaniile de plantare: în acest weekend (18 și 19 martie), voluntarii sunt așteptați în cartierul timișorean Mehala, în spatele Pieței Mehala, lângă viaduct (Podul Sacalazului), pentru o nouă acțiune benefică mediului.
”O să facem și pauză între orele 13 – 14. Noi venim cu o masă caldă, ceai și cafea, iarăși voi o să ne spuneți cum vi se pare acțiunea și cât de des ar trebui să o repetăm! Am prefera să vă aduceți și unelte, plus mănuși de lucru. Noi avem doar 60 de unelte”, se arată în evenimentul creat pe pagina de Facebook.
După mai multe dezbateri, legislatorii europeni au convenit în sfârșit asupra unui calendar pentru a vota poziția lor cu privire la planul UE de reducere a consumului de pesticide. Dar acest lucru lasă un acord final asupra dosarului puțin probabil în 2023, așa cum este confirmat de un proiect al priorităților președinției belgiene. Propunerea controversată, dar ambițioasă privind regulamentul privind utilizarea durabilă a pesticidelor (SUR) urmărește să reducă la jumătate utilizarea și riscul pesticidelor până în 2030, așa cum este stabilit în politica alimentară emblematică a UE, strategia Farm to Fork. Dar progresul în dosar nu s-a desfășurat fără probleme, miniștrii agriculturii din UE cerând mai multe informații înainte de a continua, blocând efectiv negocierile. Acum, după săptămâni de schimburi concise între comisiile pentru agricultură și mediu ale Parlamentului European, care împărtășesc competențele în anumite părți ale dosarului, un acord a fost în cele din urmă încheiat marți (15 martie). „Este adevărat că există un acord cu privire la program”, a confirmat pentru EURACTIV biroul europarlamentarului Verzilor Sarah Wiener, care este raportor la dosarul comisiei de mediu.
Dosarul va fi votat în iulie
Conform acordului, dosarul va fi votat acum de comisia pentru agricultură a Parlamentului în iulie și de omologii lor din comisia de mediu în septembrie. Un vot final în plen este apoi depus în mod orientativ în prima sesiune din octombrie la Strasbourg, programată pentru 2-5 octombrie. Cu toate acestea, tensiunile rămân mari între cele două comisii ale Parlamentului, care mențin abordări foarte diferite. După cum se subliniază în proiectul său de raport, comitetul de mediu face eforturi pentru obiective și termene mai ambițioase pentru reducerea pesticidelor la nivelul UE, inclusiv o reducere de 80% pentru cele mai periculoase pesticide, comparativ cu 50% în propunerea Comisiei.
Reducerea pesticidelor trebuie echilibrată
Între timp, comisia pentru agricultură a Parlamentului adoptă o abordare în general mai conservatoare, avertizând că reducerea pesticidelor trebuie echilibrată cu preocupările legate de securitatea alimentară. Mai mult decât atât, Parlamentul rămâne divizat pe liniile de partid, PPE de centru-dreapta ducând o campanie susținută împotriva propunerii SUR. Deoarece pune în pericol securitatea alimentară a UE – un punct infirmat de omologii lor Verzi, care susțin că este imposibil să se asigure alimente pe termen lung. securitate fără o reducere drastică a utilizării și riscului pesticidelor. Pentru a încheia un compromis final, Parlamentul European va trebui să negocieze cu miniștrii UE, care au fost deja acuzați că tărăgănat dosarul după ce au solicitat o nouă evaluare a impactului.
Actualul primar din orașul Sinaia intenționează să construiască o parcare cu 7 etaje, construcție care va distruge definitiv istorica Alee Caraiman și va defrișa aproximativ 2.000 mp de zonă verde în care cresc arbori seculari.
Aleea Caraiman, una dintre cele mai frumoase zone din România, va fi desființată cu aviz de la Ministerul Culturii.
Banii provin de la Uniunea Europeană și de la Guvernul României, iar costurile de construire sunt evaluate la 4.8 milioane de euro.
Prețul real al unei parcări: Va fi mutilat dealul care face legătura între Gara Regală și parcul din oraș, iar brazi maturi, vechi de sute de ani, vor fi puși la pământ
Zona Gării este una dintre cele mai valoroase perimetre arhitecturale din țară.
Toate clădirile existente aici au fost proiectate de arhitecți renumiți, precum Jean Pompilian, Petre Antonescu, Paul Smărăndescu sau Duiliu Marcu.
Captură video Youtube/ RISE România
În ultima sută de ani, peisajul a fost atent protejat și a rămas neschimbat: nici măcar comuniștii nu au considerat că această zonă ar avea nevoie de vreun adaos
În ciuda peisajului unic, primarul consideră că este nevoie de o parcare supraetajată: aceasta va avea 28 de metri în înălțime, va fi dispusă pe 7 niveluri și va putea ”găzdui” aproximativ 300 de autoturisme.
Realizarea acestui proiect va duce la defrișarea a 2.000 de metri pătrați de vegetație și la distrugerea unor alei și scări înscrise în planul urbanistic original al orașului.
Deși clădirea va fi ridicată în imediata vecinătate a două monumente istorice de clasă A, ministrul Culturii a avizat favorabil PUZ-ul parcării.
Foto: Facebook/Primăria Sinaia
Ziar-Sinaia și Greenpeace România protestează pentru a opri acest proiect mamut: ”Simțul civic iese în stradă! Salvați pădurea! Salvați Aleea Caraiman!”
Ziar-Sinaia și organizația Greenpeace România vor protesta sâmbătă, 18 martie, între orele 11 și 14, în fața Primăriei din Sinaia.
Captură video Youtube/ RISE România
”Ne vom exercita dreptul constituțional, democratic, la proteste pașnice! Nu putem și nu vrem să lăsăm Sinaia să fie distrusă – stop construcțiilor urbanistice haotice și inutile, stop măcelăririi pădurilor!
Hai la protest! Susține manifestarea ”Simțul civic iese în stradă! Salvați pădurea! Salvați Aleea Caraiman!”. Acțiunea se va desfășura într-un cadru perfect legal. Primăria orașului Sinaia a fost notificată.
Susții pădurea, susții istoria = susții Sinaia, susții viitorul!”, au transmis manifestanții.
Descoperire șocantă a cercetătorilor în zona Braziliei. Mai exact aceștia au stabilit că undeva pe o insula îndepărtată din Oceanul Atlantic plasticul care a fost adus de către Ocean a fuzionat cu granulele sedimentare și a format roci, potrivit Reuters. Un studiu care a fost publicat în revista Science Direct, arată că este vorba despre o insula braziliană. Mai exact bucata de pământ este locuită doar de trupele marinei braziliene care au unica misiune de a proteja o anumită specie de broaște. Este vorba despre țestoatele marine verzi, specie care este pe cale de dispariție. Iar insula, reprezintă, practic, unul dintre cele mai importante locuri de conservare pentru asemenea specii.
Insula este folosită la nivel global de mii de țestoase
Mai ales că la nivel global, mii de astfel de exemplare de țestoase își depun ouălele acolo pentru a se reproduce. Iar specialiștii care au participat la realizarea studiului legat de rocile de pe insulă, a făcut mai multe teste chimice pentru a determina tipul de plastic care se află în rocile care se numesc “plastiglomerate”. În acest mod s-a constatat faptul că plasele de pescuit care sunt aduse pe plajă de către curenții marini, în momentul în care este foarte cald, se topesc și fuzionează cu granulele sedimentare ale elementelor de natură organică de pe plajă. De asemenea, studiul mai arată că această descoperire este dovada foarte clară a modului în care omul intervine asupra ecostimemelor planetei și cum le poate schimba în mod negativ.
Poluarea devine material geologic
Iar faptul că în permanență are loc un aport de deșeuri mai ales din plastic în mediile oceanice și de coastă nu poate fi decât alarmant, mai ales că acest aport atinge niveluri colosale. “Poluarea, gunoiul din mare și plasticul aruncat abuziv în oceane devin material geologic… păstrat în arhivele geologice ale Pământului”, a declarat Fernanda Avelar Santos, geolog la Universitatea din Parana. Ea este să cea care a clasificat descoperirea drept “înfricoșătoare”.
Membrii organizației Agent Green cer Gărzii Naţionale de Mediu, Agenției de Protecția Mediului și Primăriei Bacău să intervină, în contextul în care un depozit cu deșeuri deosebit de periculoase distruge mediul și sănătatea locuitorilor din orașul Bacău.
Deși camioanele descarcă zilnic deșeuri periculoase în această zonă, depozitul ”nu există” în actele Primăriei.
Sursă foto: Facebook/Agent Green
Agent Green: ”Așa ceva nu poate fi legal în zona rezidențială a municipiului Bacău”
Organizația a precizat că este vorba despre un depozit de deșeuri industriale cu potențial cancerigen, precum azbestul și betoanele.
Practic, primarul se laudă că ”face curățenie” prin dărâmarea garajelor, dar depozitează materialele periculoase în aceste depozit care contribuie la poluarea generală a orașului.
Sursă foto: Facebook/Agent Green
Depozitul ”fantomă” funcționează, dar nu apare în acte
Investigatorii au fotografiat camionele firmelor contractate de Primărie depozitand aceste deșeuri pe strada Stejarului. Este vorba de un teren public al Primăriei din Bacău, unde nu este înregistrat nici un depozit de deșeuri industriale.
”Cerem Gărzii Naţionale de Mediu, Agenției de Protecția Mediului și Primăriei Bacău să desființeze și să ecologizeze acest depozit, să ia masurile legale împotriva făptașilor și să informeze cetățenii asupra pericolului rezultat din inhalarea particulelor fine din azbest”, au transmis membrii organizației non-profit, prin intermediul unui comunicat publicat pe contul de Facebook.
Foarte mulți oameni din Indonezia se plâng că nu mai pot obține bani din diferitele fructe ale copacilor pentru că aceștia din urmă au dispărut. Mulți săteni din Wawonii, Indonezia se găsesc în această situație imposibilă, potrivit Euronews. Royani este o femeie care s-a bazat pe cultivarea de cuișoare pentru veniturile ei. Până când a fost „devastată” să descopere că o zonă întreagă de copaci fusese dărâmată pentru a face loc exploatării nichelului. Nichelul este una dintre componentele principale ale bateriilor pentru vehicule electrice (EV), printre multe alte utilizări. UE împinge statele membre să treacă rapid la vehiculele electrice pentru a reduce volumul mare de emisii a vehiculelor cu motor cu combustie. Dar vehiculele electrice au un cost pentru comunități, mai ales în țările în curs de dezvoltare, de unde sunt extrase materiale. Iar efectele asupra mediului sunt devastatoare. Indonezia este cel mai mare producător de nichel din lume.
Solul Indoneziei contaminat
Linia de coastă Sulawesi, în sud-estul țării, a suportat cea mai mare parte a distrugerii mediului din mine. Solul contaminat din minele de nichel – inclusiv unul al firmei de stat PT Aneka Tambang Tbk (Antam) – curge de pe dealuri atunci când plouă. A transformat apele de coastă ale Oceanului Pacific într-o culoare roșu intens. Într-un sat din regiunea Pomalaa a insulei, casele cu piloni stau deasupra nămolului roșu-ruginiu, unde copiii înoată în apele tulburi. „Când nu erau mine, apa nu era așa. Era curată”, spune săteanul Guntur. Pescarii au suferit și de impactul poluării cu nichel, fiind nevoiți să călătorească din ce în ce mai departe pentru a-și găsi capturile zilnice. „Suntem doar capabili să supraviețuim”, spune pescarul Asep Solihin, care a fost implicat în proteste împotriva proiectelor miniere.
Conflicte între localnici și mineri
„Le-am îndreptat maceta spre fețele. Le-am spus: „Dacă zgâriați acest pământ, capete vor zbura, vom apăra acest pământ până la moarte'”, spune Royani, relatând o întâlnire recentă cu unii dintre mineri. Ea este una dintre numeroasele femei care ripostează pentru a încerca să împiedice curățarea mai multor terenuri pe insula Wawonii. Confruntându-se cu perspectiva de a-și pierde pământul și mijloacele de trai, aproximativ o duzină de săteni Wawonii veghează, pe rând, dintr-o colibă înconjurată de cuișoare, așteptând infractorii. Royani a spus că dorește să protejeze nu doar pământul familiei sale de alte încălcări, ci și pământul vecinilor ei. Mai mulți protestatari din Wawonii au fost reținuți după ce disputele funciare au declanșat demonstrații, revolte și, în unele cazuri, confruntări armate.”Voi continua să lupt pentru a ne apăra zona.”
Fermierii nu vor să renunțe la pământul lor
Hastoma, un cultivator de nucă de cocos în vârstă de 37 de ani, a declarat că a fost reținut pentru 45 de zile anul trecut, după ciocnirile dintre săteni și mineri. Alți săteni au blocat vehiculele minerilor și au incendiat echipamente grele, în timp ce unii i-au ținut ostatici pe mineri, reținându-i cu frânghii până la 12 ore. „Dacă tac… locul unde locuim va fi distrus”, spune Hastoma, adăugând că două hectare din pământul lui au fost confiscate după eliberare. „Voi continua să lupt pentru a ne apăra zona”. Dar fermierii se confruntă cu adversari formidabili. Creșterea cererii globale de metale utilizate în bateriile litiu-ion și oțel inoxidabil a împins economiile importante precum China și Coreea de Sud, alături de gigantul de mașini electrice Tesla și compania minieră braziliană Vale, să își concentreze eforturile asupra Indoneziei. Zeci de fabrici de procesare a nichelului piperează acum Sulawesi – una dintre cele mai mari insule ale lumii – și au fost anunțate multe alte proiecte.
Ieri, 15 martie, organizația non-profit ARCA (Animal Rescue and Care Association) a participat la o întâlnire unde au fost purtate discuții despre siguranța cailor din Delta Dunării.
Într-un comunicat publicat pe contul de socializare, membrii organizației au expus concluziile dialogului avut cu reprezentanții instituțiilor direct responsabile, ARBDD, ANSVSA, DSVSA Tulcea, IPJ, ANZ/OJZ, INCDDD, alături de multe alte persoane implicate.
Scopul discuțiilor purtate de ARCA a fost stabilirea unui acord asupra viitoarelor metode de gestionare responsabilă a cailor din Delta Dunării
”Suntem optimiști și totodată bucuroși că întâlnirea de astăzi, organizată de Instituția Prefectului – Județul Tulcea, pe tema gestionării cailor din Delta Dunării, a avut, în sfârșit, un caracter constructiv, după 12 ani de lipsă de interes”, au transmis reprezentanții organizației.
Membrii ARCA au precizat că s-a discutat punctual pe “Planul de acțiune privind managementul populației de ecvine aflate pe teritoriul Rezervației Biosferei Delta Dunării”.
Animal Rescue & Care și WRC – Wilderness Research and Consultancy au efectuat, în cursul lunii februarie a acestui an, o evaluare a numărului cailor care trăiesc în Deltă
În acest context, ARCA a ținut să puncteze că propunerile organizației au fost, în general, acceptate, urmând ca la sfârșitul lunii sa aibă loc încă o întâlnire în care acest plan să fie definitivat.
”După 12 ani de luptă, noi suntem în continuare trup și suflet alături de acești cai pentru ca viața lor în libertate să fie asigurată”, au declarat membrii organizației non-profit.
