O reducere semnificativă a emisiilor de gaze cu efect de seră a fost înregistrată în România

Autor

-

5 decembrie 2023

România şi-a redus emisiile de gaze cu efect de seră cu peste două treimi, în ultimele trei decenii.

Potrivit declarațiilor făcute de președintele Klaus Iohannis la evenimentul ”Sustainable Innovation Forum 2023” care are loc în Dubai, Emiratele Arabe Unite, ţara noastră se angajează să îşi dezvolte economia şi să reducă în continuare emisiile, simultan.

Pentru o dezvoltare durabilă și verde, România are nevoie de tehnologii transformatoare şi inovatoare, la preţuri accesibile

Klaus Iohannis a subliniat că ”peisajul inovaţiei verzi din România este foarte dinamic, iar marile centre universitare, cum ar fi cele din Bucureşti şi Cluj, inovează în domeniul materialelor de construcţie durabile şi al aplicaţiilor pentru eficienţă energetică”.

”Companiile din România susţin progresul tehnologiei pompelor de căldură, despre care anticipăm că vor fi esenţiale pentru decarbonizarea sectorului încălzirii şi răcirii clădirilor din România şi din Uniunea Europeană. Cercetarea şi inovarea pot ajuta la consolidarea şi la adaptarea superioară a producţiei agricole la schimbările climatice, atât în România, cât şi la nivel mondial”, a mai declarat Klaus Iohannis, citat de Digi 24.

Piața auto contribuie semnificativ la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră

De asemenea, Iohannis a subliciat că marii producători auto din România îşi reorientează producţia către vehiculele electrice.

Şeful statului a arătat că ”sinergiile dintre tranziţia verde şi cea digitală facilitează o acţiune eficientă în domeniul climei”.

Microplasticele descoperite recent în nori ar putea influența vremea și temperaturile globale

Autor

Ionuț POPESCU

-

5 decembrie 2023

Microplasticele pot influenta incalzirea globala si schimbarile climatice - Foto Unsplash

Microplasticele au fost descoperite recent deasupra estului Chinei. Acum, noi cercetări arată că acestea ar putea influența formarea norilor și vremea, conform The Guardian.

Un grup de cercetători de la Universitatea Shandong din China a colectat apă din nori în vârful Muntelui Tai. Ei au găsit microplastice în 24 din 28 de probe. Acestea includ tereftalat de polietilenă (cunoscut și sub numele de PET), polipropilenă, polietilenă și polistiren. Au fost detectate particulele care se găsesc în mod obișnuit în fibrele sintetice, îmbrăcăminte și textile, precum și ambalaje și măști de față.

„Această descoperire oferă dovezi semnificative ale prezenței [microplasticelor] în nori”, au scris cercetătorii în lucrare lor.

La începutul acestui an, un studiu din Japonia a arătat că microplasticele au fost prezente pe vârful Muntelui Fuji și Muntelui Oyama. Ei au sugerat că particulele ar putea să provină din plasticul din ocean și să fi fost transportate de masele de aer. Concentrația de microplastice din apa norului muntelui Tai a fost de până la 70 de ori mai mare decât cea a apei norilor din munții Japoniei.

„Majoritatea poluării la care tindem să ne gândim este sub formă lichidă”, a spus Fay Couceiro, profesor de poluare a mediului la Universitatea din Portsmouth.

„Avem tendința de a ne gândi că merge în râu și în mare. Problema e că microplasticele nu respectă regulile normale. Găsim microplastice în aceste medii curate de pe vârfurile acestor munți extrem de greu de atins.”, a mai spus el.

Cum ajung microplasticele acolo?

În afară de contaminarea de la persoanele care vizitează aceste locuri, particulele pot fi transportate prin aer. Probele de la altitudine joasă și nori mai denși au avut cantități mai mari de microplastice în ele.

Materialele plastice învechite – cu alte cuvinte, cele care au fost deja deteriorate de radiațiile ultraviolete – erau de dimensiuni mai mici și aveau suprafețe mai aspre. Ele conțineau mai mult plumb, mercur și oxigen în comparație cu materialele plastice neuzate. Cercetătorii au descoperit că norii pot modifica microplasticele, implicit și microplasticele pot afecta formarea norilor.

„Formarea norilor are o implicație uriașă nu doar pentru modelele noastre meteorologice locale, ci și pentru temperaturile noastre globale”, a spus Couceiro, care nu a fost implicat în studiu.

Norii afectează clima într-o multitudine de moduri. Ei produc precipitații și zăpadă, afectând precipitațiile și vegetația globală. Norii blochează lumina soarelui, răcind suprafața planetei și oferind umbră pe sol. Dar pot înmagazina și căldura și umiditatea, încălzind ulterior aerul.

Autorii studiului afirmă că sunt necesare mai multe cercetări pentru a determina pe deplin impactul microplasticelor asupra vremii. Totuși, ceea ce este clar e că se pot face mai multe pentru a aborda acest lucru.

„Există un singur grup de animale pe această planetă care utilizează plastic și suntem noi, ființele umane”, a spus Couceiro. „Avem cu adevărat nevoie de un răspuns global la acest lucru. Acesta nu va fi rezolvat de o singură țară, pentru că aerul nu respectă granițele.”, a adăugat el.

Cel mai mare aisberg din lume a început să plutească după mai multe decenii | VIDEO

Autor

Ionuț POPESCU

-

5 decembrie 2023

cel mai mare aisberg din lume — Sursă - Unsplash

În 1986, un aisberg gigantic s-a separat de platforma de gheață Fichner-Ronne din Antarctica de Vest. Era atât de mare încât a rămas lipit (blocat) de fundul mării pentru următorii 40 de ani, conform Science Alert.

În cele din urmă, s-a desprins de pe fundul mării și a început să plutească. Acum, el se află în Marea Weddell și se deplasează spre o regiune din Atlanticul de Sud numită Iceberg Alley.

Desemnat A23a, acest aisberg măsoară 4000 km pătrați și are aproximativ 400 metri grosime. Este, practic, cel mai mare aisberg din lume.

La suprafață, A23a este de aproximativ patru ori mai mare decât orașul New York. Dar, așa cum se știe despre aisberguri, trebuie să privești și sub suprafață. La 400 de metri grosime, întregul corp de gheață însumează mai mult de un trilion de tone de apă înghețată.

Satelitul Copernicus Sentinel-1 al ESA a urmărit gigantul în mișcare. Acesta pare să fie purtat pe apă de vânturi și curenți. Oamenii de știință estimează că în prezent se mișcă cu o rată de aproximativ 4,8 km pe zi.

Aisbergul A23a nu e cel mai mare aisberg cunoscut

ESA a spus că nu este neobișnuit ca aisbergurile să se împamânteze, dar în timp ele se micșorează suficient pentru a se desprinde și a începe să plutească.

Cercetătorii nu pot prezice exact unde se va deplasa A23a. Cu toate acestea, la fel ca majoritatea aisbergurilor din sectorul Weddell, A23a va ajunge probabil în Atlanticul de Sud pe Aleea Aisbergurilor.

În timp ce A23a este uriaș, nu este cel mai mare aisberg din istorie. El reprezintă doar 1/3 din dimensiunea celui mai mare aisberg din istoria înregistrată, B-15. Acesta s-a desprins din platforma de gheață Ross din Antarctica în 2000.

Aisbergul B-15 acoperea mai mult de 10.878 km pătrați când s-a desprins, conform Observatorului Pământului al NASA. B-15 s-a fracturat de atunci în numeroase aisberguri mai mici și majoritatea s-au topit.

Schimbările climatice ar putea modifica lupta împotriva malariei

Autor

Ionuț POPESCU

-

5 decembrie 2023

schimbari climatice malarie — Sursă - Unsplash

Schimbările climatice ar putea crește ratele globale ale malariei, a avertizat Organizația Mondială a Sănătății, conform Live Science.

„Schimbările climatice prezintă un risc substanțial pentru progresul împotriva malariei. În special în regiunile vulnerabile”, a declarat directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus.

„Acum mai mult ca niciodată sunt necesare răspunsuri durabile și rezistente la malarie, împreună cu acțiuni urgente pentru a încetini ritmul încălzirii globale și a reduce efectele acesteia”, a dăugat el.

În cel mai recent Raport mondial al malariei, OMS a estimat că au existat 249 de milioane de cazuri de boală răspândită de țânțari în 2022. Comparativ, în 2021 au existat aproximativ 244 de milioane, iar în 2020 un număr similar. Acesta a fost cu 16 milioane de cazuri mai multe decât în 2019.

Creștere alarmantă a malariei

Majoritatea celor cinci milioane de cazuri suplimentare de malarie între 2021 și 2022 s-au produs în cinci țări. E vorba de Pakistan, Nigeria, Uganda, Etiopia și Papua-Noua Guinee. Pakistanul a înregistrat cea mai mare creștere, cu 2,6 milioane de cazuri. În 2021 a avut doar 500.000 de cazuri. Creșterea a fost legată de inundațiile distructive care au afectat o mare parte din Pakistan. Practic, țânțarii au beneficiat de un nou teren umed propice pentru împerechere.

„Cu musonii foarte grei ne așteptam la aceste consecințe, dar nu la această amploare”, a declarat pentru The New York Times dr. Muhammad Mukhtar, directorul programului național de control al malariei din Pakistan.

„Locurile care sunt cele mai afectate sunt locurile care au cea mai mică infrastructură pentru a răspunde la acest tip de evenimente”, a declarat pentru The Washington Post Ross Boyce, profesor asistent de medicină și epidemiologie la Universitatea din Carolina de Nord.

„Cred că va deveni un factor care contribuie tot mai mult la povara globală a malariei”, a spus el.

Schimbările climatice – efecte în lanț

Pe lângă efectele directe ale schimbărilor climatice, cum ar fi inundațiile extreme în locurile în care malaria este endemică, efectele indirecte pot, de asemenea, să crească cazurile de malarie, a menționat OMS. De exemplu, dezastrele legate de climă ar putea reduce accesul oamenilor la serviciile esențiale împotriva malariei și ar putea cauza întreruperi în lanțul de aprovizionare cu plase tratate cu insecticide, medicamente antimalarice și vaccinuri.

În ciuda creșterii recente a infecțiilor, decesele cauzate de malarie au scăzut la 608.000 în 2022. Maximul recent a fost de 631.000 în 2020, deși această rată încă depășește nivelurile prepandemice, a raportat OMS.

Între timp, primul vaccin împotriva malariei recomandat de OMS, numit RTS,S/AS01, a fost lansat cu succes în trei țări africane în ultimii câțiva ani, iar un al doilea vaccin a fost recomandat pentru utilizare la începutul acestui an. Țările cu RTS, S/AS01 – Ghana, Kenya și Malawi – au înregistrat o scădere cu 13% a deceselor din copilărie.

Animalele acvatice refuză să se împerecheze din cauza deșeurilor de plastic

Autor

Ionuț POPESCU

-

4 decembrie 2023

animale avatice deseuri plastic — Sursă - Unsplash

Deșeurile de plastic au devenit o problemă gravă pentru oceanele noastre. Ele duc la moartea multor animale care se prind în ele. Acum, noi cercetări indică faptul că ar putea chiar să le împiedice reproducerea, conform Interesting Engineering.

Un nou studiu de la Universitatea din Portsmouth a constatat că substanțele chimice care se scurg din plasticul aruncat au compromis capacitatea anumitor creaturi asemănătoare creveților de a se împerechea și consecințele pot fi îngrozitoare.

„Acest comportament de împerechere nereușit are repercusiuni grave. Efectele nu sunt doar pentru specia testată, ci pentru populație în ansamblu. Aceste animale formează perechi pentru a se reproduce. Odată ce se expun la o substanță chimică, se despart de partenerul lor și au nevoie de mult mai mult timp să își revină. Uneori nu își revin deloc”, a spus profesorul Alex Ford, de la Institutul de Științe Marine.

Ford a susținut că, deoarece organismele se găsesc adesea pe coastele europene, unde contribuie în mod semnificativ la dieta peștilor și păsărilor, supraviețuirea lor este esențială pentru ca și alte animale să supraviețuiască. Dispariția acestora ar avea ca rezultat o serie de evenimente negative. Astfel, lanțul trofic ar suferi atât în apă, cât și pe uscat.

Lucrările lui Ford au examinat patru compuși detectați în mod obișnuit în materiale de plastic. Aceștia se găsesc în consumabile medicale, ambalaje alimentare, nailon, dispozitive medicale, ustensile culinare, lac de unghii, echipamente electronice și jucării. Cercetătorii au ales aceste patru substanțe chimice deoarece amenințarea pe care o pot reprezenta pentru sănătatea umană este larg stabilită. Doi dintre compuși fiind deja reglementați în Europa.

Deșeurile de plastic, efecte asupra creaturilor marine

Ei au continuat să studieze efectele lor asupra organismelor asemănătoare creveților, care s-a dovedit că se împerechează și se blochează timp de două zile în timpul împerecherii. Cercetătorii au expus perechi dintre ei la fiecare medicament și le-au urmărit comportamentul pentru o perioadă de patru zile.

Ei au descoperit câteva consecințe alarmante. Au constatat că, în cel mai bun caz, organismelor le-a luat mai mult pentru a se reîmperechea. În cel mai rău caz, nu s-au împerecheat deloc. În plus, animalelor le-a scăzut cu până la 60% numărul de spermatozoizi după ce au fost expuse poluării.

„Deși animalele pe care le-am testat au fost expuse la concentrații mult mai mari decât le-ați găsi în mod normal în mediul înconjurător, rezultatele arată că aceste substanțe chimice pot afecta numărul de spermatozoizi”, a explicat Ford.

Cercetătorii avertizează acum că împerecherea este esențială pentru supraviețuirea oricărei specii și, ca atare, sfătuiesc cu tărie ca agențiile de mediu din întreaga lume să acorde o atenție mai mare datelor comportamentale, insistând că cercetările lor dezvăluie informații pe care testele tradiționale de toxicitate nu le pot arăta. Pentru a obține o imagine exactă a potențialului cauzat de un anumit contaminant, cercetătorii recomandă să fie efectuate mai multe studii comportamentale.

Franța a înregistrat cea mai călduroasă toamnă din 1900

Autor

Cristina Antal

-

4 decembrie 2023

În acest an a fost înregistrată cea mai călduroasă toamnă în Franța, din 1900, de când se fac măsurători.

Potrivit unui raport prezentat de Météo France, toamna acestui an este cea mai călduroasă din 1900, iar 2023 al doilea cel mai cald an.

”2023, din păcate, a fost marcat din nou de multe recorduri de temperatură, care vin pentru a sublinia din nou, nu numai schimbările climatice, ci și accelerarea acestor schimbări climatice”, a declarat ministrul Tranziției Ecologice, Christophe Bechu, citat de AFP, scriu jurnaliștii de la Radio France Intrenationale.

Valurile de căldură pe care Franța le-a traversat nu reprezintă doar o ”anomalie statistică”

”Dacă vă spun că trei din ultimii patru ani sunt în cei mai fierbinți ani pe care țara noastră i-a experimentat, înțelegeți că aceasta nu este doar o anomalie statistică, dar este o tendință fundamentală care se materializează și, din păcate, crește”, a adăugat ministrul Tranziției Ecologice.

Toamna din acest an a fost marcată și de multiple alte fenomene climatice

În multe departamente, s-a declarat stare de alertă (cod roșu) din cauza ploilor abundente și a inundațiilor puternice.

Tot Météo France spune că în octombrie s-au încheiat cele 32 de zile consecutive de ploaie, ”un episod care nu a mai fost niciodată experimentat, iar consecința , inundații semnificative, în special în Hauts-de-France”, mai relatează sursa citată.

Care este ţara cu cel mai mare procent de proprietari de locuinţe din UE

Autor

Cristina Antal

-

4 decembrie 2023

Potrivit unei noi analize, România este ţara cu cel mai mare procent de proprietari de locuinţe din Uniunea Europenă, în 2022.

Datele furnizate de Oficiul European de Statistică (Eurostat) arată că în UE, în 2022, 69% din populație locuia într-o gospodărie pe care o deține.

La polul opus, procentul persoanelor care preferă chiria este de 31%.

Cea mai mare pondere a proprietății a fost observată în România

Practic, 95% din populație locuia într-o gospodărie pe care o deține ca proprietate, în timp ce Slovacia înregistra 93%, Croația 91% și Ungaria 90%.

În toate țările UE, cu excepția Germaniei, deținerea era mai frecventă, se arată în studiul publicat de Jurnalul de Argeș.

În majoritatea statelor, cu excepţia Germaniei, procentul celor care deţin locuinţa în care trăiesc este mai mare decât cel al chiriaşilor

În Germania, închirierea rămâne un fenomen obișnuit, 53% din populație fiind chiriași.

Au urmat Austria (49%) și Danemarca (40%). Condiţiile de locuit de măsoară în mai multe moduri, analizându-se dacă persoanele locuiesc în locuinţe aglomerate.

În 2022, în UE 16.8% din populaţie locuia în astfel de locuinţe, faţă de un nivel de 19.1% în 2010.

Cea mai ridicată rată de aglomerare se înregistra anul trecut în Letonia (41.7%), România (40.5%) şi Bulgaria (36.2%), iar cea mai scăzută în Cipru (2.2%), Malta (2,8%) şi Ţările de Jos (2.9%).

România a înregistrat precipitații record. Resursele de apă din sol au fost refăcute

Autor

Cristina Antal

-

4 decembrie 2023

Precipitaţiile căzute în ultima perioadă ”au refăcut rezerva de apă din sol” a României, informează Rador Radio România.

Precipitaţiile căzute în ultima perioadă au refăcut rezerva de apă din sol, îndeosebi în zonele din estul, sud-estul şi sudul ţării, unde seceta pedologică era extremă, informează Ministerul Agriculturii.

România a înregistrat a doua cea mai ploioasă lună din ultimele decenii

Cu 86 de litri pe metru pătrat, noiembrie 2023 este a doua lună cea mai ploioasă din 1961 până în prezent, după luna noiembrie a anului 1966, când cantitatea de precipitaţii a fost de 96.9 l/mp. Prin urmare, lacurile de acumulare s-au umplut.

În cursul săptămânii trecute, coeficientul de umplere în principalele 40 de lacuri de acumulare era de aproape 74% şi putea satisface cerinţele de apă din sistemul centralizat, prioritară fiind alimentarea cu apă a populaţiei.

Resursele de apă vor asigura producerea energiei electrică pe toată durata anotimpului friguros. Momentan, doar în trei județe apele se mențin peste cotele admise

Totodată, sunt asigurate volumele de apă, respectiv de 3.2 miliarde metri cubi de apă în cele 40 de lacuri, necesare producerii energiei electrică pe toată durata timpului friguros, a anunţat Administraţia Naţională Apele Române.

De Ziua Națională, cele mai semnificative precipitații s-au înregistrat la următoarele stații hidrometrice și meteorologice:

Oradea- 20,7 l/ mp;
Pietroasa- 22 l/mp;
Vadu Crișului- 32 l/mp;
Bulz- 32.2 l/mp;
Șuștiu- 35.8 l/mp
Leșu- 42,5 l/mp;
Ștei- 46.4 l/mp;
Stână de Vale- 49.8 l/mp.

AstraZeneca va folosi Inteligența Artificială în lupta împotriva cancerului

Autor

Cristina Antal

-

4 decembrie 2023

AstraZeneca a semnat un acord în valoare de până la 247 de milioane de dolari cu firma americană de produse biologice bazate pe inteligenţă artificială Absci, scrie Financial Times, citat de G4 Media.

Scopul acestui nou contract semnat de producătorul de medicamente anglo-suedez este de a proiecta un anticorp pentru combaterea cancerului.

Obiectivul principal al companiei AstraZeneca este acela de a valorifica tehnologia AI a Absci pentru analiza proteinelor la scară largă pentru a găsi o terapie oncologică viabilă

Cu toate acestea, în prezent, nu este clar ce tip de cancer intenţionează să ţintească cel două companii.

Potrivit sursei citate, companiile nu au oferit răspunsuri imediate la solicitările Reuters de comentarii.

Acordul cu Absci reprezintă un pas înainte în lupta împotriva afecțiunilor de natură oncologică

Conform informațiilor furnizate de Reuters, înțelegerea include un comision inițial pentru Absci, finanțare dedicată cercetării și dezvoltării, precum și plăți în etape-cheie și redevențe pentru vânzarea produselor.

Fondatorul și CEO-ul Absci, Sean McClain, subliniază că aplicarea principiilor de inginerie în descoperirea medicamentelor nu doar îmbunătățește potențialul de succes, dar și reduce timpul de dezvoltare.

Absci utilizează inteligența artificială generativă pentru a proiecta candidați optimi de medicamente, luând în considerare afinitatea țintei, siguranța, procesul de fabricație și alte caracteristici.

Plasticul are un impact dezastruos, mai ales pe durata Sărbătorilor de Iarnă

Autor

Cristina Antal

-

4 decembrie 2023

Fiecare sărbătoare de iarnă aduce cu sine o avalanșă de plastic, de la ambalaje și decorațiuni la jucării și articole de cadouri.

Prin urmare, fiecare festivitate aparent magică ascunde o realitate întunecată: cantitatea imensă de plastic folosită contribuie semnificativ la poluarea mediului.

Mai Mult Verde: ”Este nevoie să reducem consumul excesiv de plastic”

”Ultima lună din an ne aduce o perioadă plină de magie și emoție, dar și o cantitate imensă de plastic. De la ambalajele coletelor cu cadouri primite prin curier, decorațiunile festive, jucăriile din pluș și plastic, la PET-urile, ambalajele și caserolele care rămân în urma pregătirilor pentru mesele de sărbători. Ca să nu mai vorbim despre pomul de Crăciun împachetat în plastic sau bradul artificial”, se arată în comunicatul publicat de Asociația Mai Mult Verde.

Sunt doar câteva exemple valabile pentru miliardele de oameni care celebrează Crăciunul și Revelionul.

Soluțiile propuse de Asociația Mai Mult Verde pentru reducerea cantității de plastic în perioada Sărbătorilor de Iarnă

Începem prin a fi conștienți de alegerile și nevoile noastre.

Renunțăm la ambalajele inutile, alegem decorațiuni și cadouri sustenabile.

Înlocuim plușurile și plasticul cu cadouri din materiale naturale sau cu experiențe de neuitat.

Evităm PET-urile și caserolele de unică folosință, cumpărăm vrac în caserolele aduse de acasă.

Colectăm separat deșeurile din plastic și carton pe care totuși le generăm.