Motivul pentru care crocodilii din Nepal au devenit portocalii | FOTO

Autor

-

5 iunie 2023

crocodili portoacalii — Sursă - Unsplash

Crocodilii și gavialii din Nepal au devenit „bronzați”, scrie Live Science.

Iată motivul:

Cercetătorii cred că s-ar putea datora locului în care acești crocodili se întâlnesc. Ei spun că problema se datorează fierului din apele în care stau.

Crocodii portocalii au fost observați în Parcul Național Chitwan, o zonă protejată de la poalele Himalayei.

„Oare acești crocodili au băut prea mult Sunny D? Au mâncat cheetos? Ar putea să primească sfaturi despre modă de la Donald Trump?” se întreabă Phoebe Griffith, cercetător postdoctoral la Institutul Leibniz de Ecologie a Apelor Dulci și Pescuit Interior.

Pentru a afla de ce crocodii au devenit de culoarea portocalei, cercetătorii au colaborat cu Project Mecistops. Este vorba de un ONG de conservare care lucrează pentru a păstra și reintroduce în sălbăticie crocodilii cu bot subțire din Africa de Vest. Aceștia sunt amenințați critic în Coasta de Fildeș.

Se pare că unele dintre râurile și pâraiele din parc au niveluri extrem de ridicate de fier, ceea ce ar putea explica de ce unii crocodilieni poartă haine portocalii.

„Crocodilii și gavialii care au stat mult timp în unele râuri păreau că se bronzează”, a explicat Griffith pe Twitter.

„Se pare că unele zone din Chitwan au niveluri foarte ridicate de fier în apă. Fierul reacționează cu oxigenul pentru a forma o substanță portocalie numită oxid de fier”, a mai spus el.

Crocodilii au mai căpătat nuanțe portocalii de-a lungul timpului

Noul aspect portocaliu al gavialilor și crocodililor decolorați este temporar. Particulele ruginite s-ar putea spăla în ape mai puțin bogate în fier.

„Ar trebui să dispară automat în apă (mai curată)”, a scris Lala Aswini Kumar Singh, zoolog și cercetător din India.

Acestea nu sunt primele reptile de culoare rugină care au fost observate. Un studiu din 2016 din African Journal of Ecology a raportat că crocodilii pitici portocalii (Osteolaemus tetraspis) care trăiesc în peșteri din Gabon s-ar putea să fi devenit portocalii după ce au fost expuși la excremente de lilieci, care conțin niveluri ridicate de uree – o substanță cu efect de albire care se formează atunci când proteinele sunt descompuse în ficat.

Este posibil ca oxidul de fier să fi afectat și un aligator portocaliu în Carolina de Sud, în 2017. Acesta a stat o iarnă întreagă într-un canal de fier ruginit.

Have these crocs been drinking too much Sunny D? Messily eating Cheetos? Or could they be taking fashion advice from Donald Trump? (is that one wearing a Make Chitwan Great again cap?). Nope – seems to be all about where they’re hanging out! An orange croc thread 1/3 #scicomm pic.twitter.com/KA93d3wrOS
— Phoebe Griffith (@crocodiledunphd) May 29, 2023

The team noticed Gharial and Mugger Crocodiles who spent lots of time in some streams, or near the mouths of them, were getting a serious fake tan (only temporarily!). After a helpful chat with @projectmecistops we looked into the possibly they were covered in iron oxide 2/3 pic.twitter.com/5VUNrqHzwn
— Phoebe Griffith (@crocodiledunphd) May 29, 2023

Înlocuirea gazonului din grădină cu flori sălbatice. Beneficii extraordinare

Autor

Ionuț POPESCU

-

5 iunie 2023

gazon flori salbatice — Sursă - Unsplash

O pajiște cu flori sălbatice este o alternativă mult mai „verde” la un petic de iarbă perfect îngrijit, conform Science Alert.

Cel puțin asta spune o echipă de cercetători de la Universitatea din Cambridge.

Cultivarea unui gazon este o tradiție populară, veche de secole, în mare parte din lumea occidentală. Totuși, oricât de bine arată acele suprafețe perfect tunse, ele nu favorizează cele mai sănătoase habitate naturale.

Menținerea unei grădini cu iarbă uniformă este costisitoare și consumă mai mult timp. În același timp, este mai dăunătoare pentru mediu decât lăsarea controlului în seama naturii.

O echipă de la King’s College a încercat să afle cât de natural este să îngrijim gazonul. În 2019, au decis stoparea tunderii a aproape jumătate din suprafețele verzi de la colegiu. Cercetătorii au plantat un amestec de pajiști de flori sălbatice în solul vegetal din zonă.

Ei au pus maci, flori de colț, margarete și ochiul boului. Conform noilor descoperiri, suprafața respectivă suportă acum de 3,6 ori mai multe plante, păianjeni și insecte decât suprafețele cu gazon din apropiere.

De fapt, biomasa nevertebratelor care trăiesc acolo este de 25 de ori mai mare decât cea din gazon. De asemenea, include de două ori mai multe specii care au nevoie de conservare.

Flori sălbatice în loc de gazon

Cercetătorii spun că pajiștea a susținut de aproximativ patru ori mai multe specii de plante în declin față de gazon.

Florile au atras diverse insecte, iar insectele au atras la rândul lor alți prădători. Liliecii locali se hrănesc acum în pajiște de trei ori mai des, spun cercetătorii.

„Am fost foarte surprins de amploarea schimbării pentru o zonă atât de mică”, a spus Cicely Marshall de la Universitatea din Cambridge.

„Este incredibil că pajiștea noastră mică a afectat comportamentul [liliecilor]”, adaugă ea.

Pentru început, suprafața a fost însămânțată doar cu 33 de specii de plante. Acum, ea găzuiește cel puțin alte 51 de specii.

În plus, niciun grădinar nu trebuie să o cosească, să o fertilizeze, să o ude sau să pulverizeze diverse substanțe. Totodată, carbonul stocat economisește o mulțime de emisii potențiale.

Cercetătorii estimează că pajiștile ar putea economisi aproximativ 1,36 tone de emisii de carbon pe hectar pe an. Este echivalent cu un zbor dus-întors între Londra și New York.

„Mulți oameni își tund gazonul pentru că asta au făcut întotdeauna”, spune Steve Coghill, horticultor de la Universitatea din Cambridge.

„Marea Britanie este una dintre cele mai defrișate țări din Europa. Orice putem face pentru a readuce biodiversitatea merită încercat”, mai spune el.

Studenții sunt încântați de idee

Studenții și personalul de la Cambridge cu siguranță nu par să fie deranjați. Într-un sondaj efectuat pe câteva sute de rezidenți de la King’s College, cercetătorii au descoperit că mulți studenți preferă un amestec de pajiști cu flori și gazon.

„Întotdeauna vor exista oameni care preferă estetica gazonului”, spune Marshall, „și gazonul cu siguranță trebuie păstrat – e rezistent și bun pentru recreere”, a adăugat ea.

În comparație cu o peluză, de exemplu, pajiștea de la Cambridge reflectă mult mai multă lumină solară. Cercetătorii spun că ar putea ajuta la „menținerea unui microclimat urban mai rece sub încălzirea globală viitoare”.

Ursul, așa cum nu l-ai mai văzut: Suntem martori la o demonizare a acestui animal | FOTO

Autor

Ionuț POPESCU

-

5 iunie 2023

ursul demonizare daniel opait — Sursă - Unsplash

Ursul a devenit în ultimii ani unul dintre animalele care provoacă cea mai mare teamă în rândul populației. Amploarea atacurilor și apariția sa în zone în care până de curând era inexistent au reușit să-l antagonizeze într-o măsură în care tot mai multe voci cer uciderea a cât mai multor exemplare.

ȘtireaVerde a scris de curând despre mai multe atacuri. Un exemplar a intrat într-o gospodărie din Argeș, iar un altul a reușit să ucidă o vacă gestantă. De asemenea, un cioban atacat de urs în 2021 va fi despăgubit cu 100.000 de euro de Ministerul Mediului.

Chiar dacă aceste atacuri sunt de necontestat, nimeni nu caută cauzele ce determină ursul să acționeze în acest mod. Vorbim aici, în mod evident de defrișările masive ce au fragmentat habitatul și de gunoaiele depozitate în locuri neconforme.

Cum a fost surprins ursul pe crestele munților?

Imaginea creată în media este, însă, cu totul alta față de realitatea din teren. Cel puțin așa reiese din imaginile lui Daniel Opaiț, un fotograf împătimit de animale sălbatice. Ba mai mult, acesta spune că orice lucru, „prin repetare obsesivă ajunge să fie identificat cu realitatea de către mase“.

„Suntem martori la o demonizare a ursului, promovată activ pe diverse canale, în care apar cuvinte ca: panică, atac, teroare, ursul lângă localitatea X șamd“, scrie Daniel Opaiț.

Fotograful a surprins un exemplar în timp ce se juca pe o limbă de zăpadă din Munții Făgăraș.

„Iată ce face un urs atunci când nu este sub ochii ageri ai inchiziției contemporane“, a mai scris Daniel Opaiț.

Animalul e departe de a reprezenta un pericol pentru societate atât timp cât haibitatul nu îi este afectat sau viața amenințată. Din contră, ursul încearcă să evite interacțiunea cu omul. De aceea se și recomandă ca atunci când mergem în pădure să facem cât mai mult zgomot. Avertizăm astfel urșii că suntem în zoonă, iar ei se vor retrage din traseu. Regula este valabilă și în cazul șerpilor. E bine să lovim din când în când solul, fie cu bățul de trekking, fie cu piciorul, pentru a avertiza reptilele că ne aflăm acolo.

Suprafața de gheață a Arcticii a crescut cu 5305 km2 în perioada 2009-2019

Autor

Ana Maria BUJOR

-

5 iunie 2023

O echipă de cercetătorii a descoperit că suprafaţa platformei de gheaţă a Antarcticii a crescut, potrivit news.ro. Aceștia spun că în perioada 2009-2019, suprafata s-a mărit cu 5305 km2. În acest fel a câștigat 661 Gt de masă de gheaţă în ultimul deceniu. Practic aceste observatii confirmă alte cercetări. Care arată că tendinţele nivelului de gheaţă de mare polară oferă puţine motive de îngrijorare. Acestea au fost făcute de profesorul Bates. „În 2007, Al Gore ne-a spus că nivelul gheţii arctice „cădea de pe o stâncă”. Acum este clar că s-a înşelat complet. De fapt, tendinţele privind gheaţa de mare sunt un antidot pentru alerta climatică”.

Straturile de gheață pot stabiliza clima

Oamenii de știință spun că straturile de gheaţă antarctice oferă suport de susţinere a calotei de gheaţă. În acest fel se stabilizedază fluxul de gheaţă şi contribuţia acesteia la nivelul mării la nivel global. Iar în ultimii 50 de ani, observaţiile prin satelit au arătat că stratuile de gheaţă se prăbuşesc. Cu toate acestea măsurătorilor contrazic aceste observații. Mai exact există puține date care să arate schimbarea la nivelul întregii Antarctici în zona platformei de gheaţă. Legat de ultimul studiu, oamenii de știință au folosit datele din satelit MODIS. Mai exact este vorba despre spectroradiometru de imagine cu rezoluţie moderată. Concluziile au fost că, în ultimul deceniu, s-au produs anumite schimbări.

In Antartica de Est a avut loc cea mai mare creștere de gheață

O reducere a suprafeţei din Peninsula Antarctica (6693 km2) şi Antarctica de Vest (5563 km2). Aceasta a fost depăşită de creşterea suprafeţei în Antarctica de Est (3532 km2). Și de marile platforme de gheaţă Ross şi Ronne-Filchner (14. 028 km2). Totuși, cea mai mare retragere a fost observată pe platforma de gheaţă Larsen C. Acolo unde s-au pierdut 5917 km2 de gheaţă în timpul unui eveniment individual în 2017. Iar cea mai mare creştere a suprafeţei a fost observată în altă parte. Pe platforma de gheaţă Ronne din Antarctica de Est. Acolo unde un progres treptat în ultimul deceniu (535 km2 an-1) a condus la o creştere a suprafeţei de 5889 km2, din 2009 până în 2019.

Este oficial! Bucureștiul și alte municipii trebuie să stabilească zone cu emisii scăzute.

Autor

Ana Maria BUJOR

-

5 iunie 2023

Legea prin care se stabilește reducerea poluării, dar și creșterea siguranței în trafic, a intrat în vigoare, potrivit avocatnet.ro. Așadar, potrivit ei, municipiile mari, dar și Bucureștiul trebuie să stabilească zone cu emisii scăzute. Iar în acele zone vor avea acces doar cei care plătesc o anumită taxă sau au mașini eco friendly. Legea prevede că: “în vederea limitării emisiilor provenite din transportul rutier. Și a îmbunătăţirii calităţii aerului şi sănătăţii populaţiei. Se stabilesc zone cu nivel scăzut de emisii, denumite în continuare ZNSE”. Practic, acest cod înseamnă zonă delimitată în care se stabilesc restricții împotriva poluării.

În maxim doi ani, zonele trebuie să fie delimitate

În cel mult doi ani trebuie ca Bucureștiul, Bacăul, Baia Mare, Brașovul, Clujul, Constața, Galați, Timișoara să stabilească zonele. Legea prevede că aceste arii să fie marcate. Cu indicatoare de către autorităţile administraţiei publice locale. Și vor putea fi de două tipuri. Unele ZNSE vor avea tarife de acces. În aceste zone se vor implenta mecanisme care să asigure accesul controlat. Altele, nu vor avea tarife, Dar vor avea reguli, și se va asigura coontroul aleatoriu. Acest lucru îl va face poliția locală.

Condiții pentru mașini de a accesa zonele

Mașinile care vor avea acces în aceste zone trebuie să îndeplinească anumite condiții.

să fie în standarde la capitolul emisii- stabilite în zonă;
să plătească taxa, acolo unde se impune;
sau să aibă scutire de la plata taxei.

La șase luni de la intrarea în vigoare a legii, municipiile trebuie să elaboreze regulile. Mai exact, metodologia modului de aplicare a tarifelor, precum şi excepţiile aferente ZNSE. Practic până la sfârșitul anului acestea trebuie să fie gata. Iar până la 1 noiembrie 2026, trebuie stabilite benzile dedicate transportului în comun. Pentru liniile de transport public cu o viteză medie de deplasare mai mică de 15 km/h. Practic va trebui dezvoltat un plan de mobilitate urbană durabilă. El va avea ca țintă îmbunătăţirea accesibilităţii localităţilor. Și a conectivităţii între acestea, dezvoltarea şi diversificarea unei oferte de transport. Aceasta trebuie să fie integrată intermodal şi sustenabilă din punct de vedere social, economic şi de mediu.

Locuitorii sectorului 1 cad din nou pradă mizeriei și gunoaielor. Anunțul de ultimă oră al Romprest

Autor

Ana Maria BUJOR

-

5 iunie 2023

Clotilde Armand, primarul Sectorului 1 al Capitalei ar fi diminuat din nou bugetul pentru Romprest. Așa că și compania a acționat în consecință și a anunțat că va diminua prestațiile în funcție de bani. Așadar printr-o notificare care apare pe site-ul Romprest, se face anunțul cu privire la noua modalitate de curățare. Dar și de măturat al carosabilului. Conform acestui program, suprafatele de lucru aferente operatiunilor se calculeaza după cum urmează. Operatiunea de măturat manual carosabil, se va face pe suprafața de 2 metri/sens. Pe partea carosabilă, suprafața de lucru este micșorată la doar 2,75 m de la bordura aferentă trotuarului. Mai mult de atât, surse din cadrul companiei au spus că nici datoriile PS1 nu au fost achitate. Facturile restante sunt în continuare așa, deși există și hotărâri judecătorești în acest sens.

Clotilde nu pune bani în contul de executări și penalitățile curg

Potrivit sursei citate în contul de executări, primăria nu pune bani, acesta este motivul pentru care nu se face plata. Cu toate acestea penalitățile se strâng și cel mai probabil la un moment dat, ele vor fi suportate tot de locuitorii sectorului 1. Scandalul între Clotilde Armand și Romprest durează încă de la preluarea mandatului. Iar locuitorii sectorului 1 au avut de suferit inclusiv din cauza faptului că gunoiul nu a fost ridicat. Lucrul acesta s-a întâmplat în plină pandemie și în plină vară. Ultimul scandal dintre Romprest și Clotilde a avut loc în toamna anului trecut, tot pe motive financiare.

Facturi de milioane de lei neachitate

La acel moment Romprest invoca datorii de 10,5 milioane de lei. ”Autoritatea contractantă a încălcat această singură obligație asumată. La data prezentei înregistrându-se restanțe la plata facturilor curente aferente lunilor iulie și august 2022. În cuantum de peste 10,5 milioane lei, facturi care au termenul de scadență depășit. Cu peste 30 de zile, cu mult cele cinci zile asumate de către Sectorul 1 prin Protocolul nr.2. Motivul suspendării este neîndeplinirea de către Autoritatea contractantă a obligațiilor asumate”, spuneau de la romprest în octombrie.

Sortarea mixtă a deșeurilor | Rezultate remarcabile în Cracovia, oraș cu 130.000 de studenți și 14 milioane de turiști anual

Autor

Ionuț POPESCU

-

2 iunie 2023

În luna martie, la Bruxelles a fost organizată conferința „Sortarea mixtă a deșeurilor: Următoarea frontieră pentru economia circulară” și-a propus să reunească guvernele regionale și naționale, operatorii de sortare mixtă a deșeurilor, reciclatorii, experții și furnizorii de tehnologie din țări din toată Europa. Aceștia și-au prezentat poveștile de succes privind introducerea MWS (sortarea mixtă a deșeurilor – mixed waste sorting) în diferite state europene și rezultatele avute privind economia circulară.

În sesiunea a doua a conferinței au prezentat rezultatele următorii:

Anna Larsson, director în dezvoltarea economiei circulare la Reloop
Stellan Höglund, de la Asociația de Management a deșeurilor din Scandinavia (SORAB)
Ingunn Dale Samset, de la Agenția Norvegiană de Mediu
Tjaco Twigt, de la Sea the Future, din Țările de Jos
Marek Kabacinski, vicepreședinte, și Henryk Kultys, președinte la Compania Municipală de Management al Deșeurilor din Cracovia, Polonia.

Sistemul Integrat Municipal de Management al Deșeurilor din Cracovia, Polonia

Despre sistemul MPO au vorbit Marek Kabacinski, vicepreședinte MPO, și Henryk Kultys, președinte al aceleiași companii.

Orașul Cracovia se află în sudul Poloniei și cuprinde aproximativ 1 milion de locuitori, 23 de instituții de învățământ superior, 130.300 de studenți și 14 milioane de turiști anual. Potrivit cercetărilor efectuate de Organizația Turistică Malopolska pentru Biroul orașului Cracovia, 14.050.000 de persoane au vizitat Cracovia în 2019.

Sistemul public de gestionare a deșeurilor din Cracovia se bazează pe două componente mari:

Managementul deșeurilor (sistemul de management în municipiul Cracovia și funcționarea instalației de gestionare a deșeurilor de la Centrul Ecologic Barycz).
Curățenia vara și iarna (gestionarea sistemului de menținerea a curățeniei și ordinii și curățenia de vară și iarnă în Cracovia).

În 1933, compania a construit un complex modern de instalații de gestionare a deșeurilor, precum o instalație de sortare a deșeurilor colectate selectiv, o stație de compostare și un depozit de deșeuri municipale în Barycz. De asemenea, a fost realizată o instalație de tratare mecanică și biologică a deșeurilor municipale și o instalație de dezmembrare a deșeurilor de mari dimensiuni, potrivit siteului companiei.

Deșeurile sunt colectate separat încă de la reședința locuitorilor. Astfel, aceștia au acces la coșuri pentru deșeuri: de metale și plastice, de hârtie, de sticlă, bio, reziduale sau combinate.

Colectarea se face direct la sursă, adică la domiciliile locuitorilor. Acolo sunt instalate containerele, dar există și puncte municipale de colectare selectivă a gunoiului. Există, de asemenea, o colectare selectivă și în locurile publice.

Citește și: Sortarea mixtă a deșeurilor | Sea the Future, proiect de anvergură pentru reciclarea plasticului în Țările de Jos

Rezultate remarcabile în orașul din sudul Poloniei

După ce gunoiul este colectat, acesta este direcționat către alte puncte:

Stații de valorificare a deșeurilor municipale.
Stații de compostare.
Stații de recuperare prin sortare.
Stații de procesare a deșeurilor provenite de la echipamente electrice și electronice.
Stații de transformare termică cu recuperare de energie în cogenerare.

Instalațiile moderne fac separarea deșeurilor utilizând pneumooptica și roboți de inteligență artificială.

În ultimii ani, Cracovia a obținut rezultate remarcabile la gradul de reciclare al materiilor prime secundare.

Dacă în anul 2015, procentul era de 27,39% reciclare, în 2020 acesta a urcat la 69,49%. Această rata a fost calculată în raport cu toate materialele colectate (hârtie, sticlă, materiale plastice).

În raport cu tot gunoiul colectat în Cracovia, în 2021 s-a obținut un procent de reciclare de 28%. Perspectivele sunt încurajatoare în următorii ani.

În Cracovia, instalația de sortare mixtă a deșeurilor lansată în 2014 a reușit să recupereze un total de peste 44.000 de tone de materii prime secundare în perioada 2014-2022. Asta reprezintă aproape 17% din totalul materialelor reciclabile care au fost recuperate în fabricile de sortare din Cracovia.

În cazul sortării deșeurilor, se constată o scădere considerabilă a emisiilor de gaze cu efect de seră care apăreau în urma arderii. Astfel, dacă prin incinerare se produceau 0,302 tone CO2 pe tona de deșeuri, după sortare se mai produce doar -0,047 tone CO2 pe tone de deșeuri, diferența fiind de 0,349 tone CO2 pentru fiecare tonă de deșeuri.

Proiecții sumbre despre dispariția vizibilității stelelor în decurs de 20 de ani

Autor

Cristina Antal

-

2 iunie 2023

Un articol publicat de Digi24.ro a abordat impactul poluării luminoase asupra vizibilității stelelor și sugerează că în următorii 20 de ani ar putea deveni din ce în ce mai dificil să observăm cerul înstelat din cauza acestui fenomen.

Poluarea luminoasă se referă la iluminarea excesivă și necontrolată a mediului nocturn, care duce la creșterea luminozității în zonele urbane și afectează capacitatea noastră de a vedea stelele și alte corpuri cerești.

Poluarea luminoasă este cauzată de utilizarea neadecvată a iluminatului public, a reclamelor luminoase excesive și a altor surse de lumină artificială

Conform unor studii citate în articol, poluarea luminoasă are multiple consecințe negative, printre care perturbarea ritmurilor biologice ale animalelor, reducerea vizibilității astronomice și impactul asupra calității vieții umane.

În egală măsură, acest tip de poluare poate avea și efecte asupra sănătății umane, cum ar fi tulburări de somn și disfuncții ale sistemului endocrin.

”Cerul nopții face parte din mediul nostru și ar fi o privare majoră dacă următoarea generație nu ar putea să-l vadă niciodată, așa cum ar fi dacă nu ar vedea niciodată un cuib de pasăre. Nu trebuie să fii astronom ca să-ți pese de asta. Nu sunt ornitolog, dar dacă nu ar exista păsări cântătoare în grădina mea, m-aș simți sărăcit”, a declarat Martin Rees, astronom regal pentru jurnaliștii de la The Guardian.

Poluarea are un impact din ce în ce mai mare asupra observării stelelor

Din această cauză, este nevoie de adoptarea unor măsuri pentru reducerea poluării luminoase, precum instalarea de iluminat public eficient și controlat, promovarea utilizării de surse de lumină mai puțin poluante și educația populației cu privire la impactul negativ al acestui fenomen.

Mai mulți copii din Brașov au sărbătorit 1 Iunie vizitând cățeii din Adăpostul Public Stupini

Autor

Cristina Antal

-

2 iunie 2023

Foto: Facebook/Adăpostul Public Stupini - Serviciul Gestionarea câinilor fără stăpân

Adăpostul Public Stupini – Serviciul Gestionarea câinilor fără stăpân din Brașov a precizat că, de Ziua Copilului, mai mulți copii din Brașov au fost alături de căței, ofierindu-le mângâieri și învățând despre protecția animalelor fără stăpân.

Adăpostul Public Stupini – Serviciul Gestionarea câinilor fără stăpân din Brașov: ”Astăzi a fost magie, a fost una dintre acele zile care te face să mergi mai departe și să prinzi putere!”

”Astăzi a fost despre puritate, minune, înțelegere și educație! Am sărbătorit copiii și cățeii din adăpost, cele mai pure suflete pline de bunătate, empatie și inocență! Am reușit cu greu să selectăm doar aceste poze pentru că realitatea a fost una mult mai frumoasă!”, se arată în comunicatul publicat pe contul de Facebook.

Reprezentanții adăpostului au precizat că 40 de copii au venit la adăpost, cu mic și mare, părinți, bunici și chiar cu bebeluși.

Vizitatorii au interacționat cu o parte dintre cățeii din adăpost, i-au mângâiat, le-au oferit atenție și au învățat ce înseamnă reciclarea și de ce este ea importantă, atât pentru oameni, cât și pentru animale

Adăpostul Public Stupini – Serviciul Gestionarea câinilor fără stăpân din Brașov le-au transmis mulțumiri partenerilor de la Asociatia Milioane de Prieteni, Fin-Eco S.A pentru cadourile oferite copiilor și pentru educația în ceea ce privește protecția mediului și Gărzii de Mediu Brașov pentru toată susținerea.

Adăpostul din Brașov este o instituție responsabilă cu gestionarea și protecția animalelor fără stăpân din zona Brașovului, oferindu-le adăpost, îngrijire și posibilitatea de adopție.

Adăpostul este destinat în principal câinilor și pisicilor, care sunt preluate de pe străzi.

Poiana Uzului: Cel mai înalt baraj cu contraforţi din România este situat în județul Bacău

Autor

Cristina Antal

-

2 iunie 2023

Situată în județul Bacău, pe cursul râului Uz, amenajarea Poiana Uzului este cel mai înalt baraj cu contraforţi din România.

Barajul se încadrează în clasa de importanță I și categoria de importanță A (excepțională) și servește diverse scopuri, printre care: alimentarea cu apă potabilă și industrială a municipiilor Bacău, Moinești, Onești, a orașelor Târgu Ocna, Comănești, Dărmănești și a altor localități de pe valea râului Trotuș (Ardeoani, Măgirești, Poduri, Dofteana, Târgu Trotuș, Pârgărești și Cașin), producerea de energie electrică și atenuarea şi tranzitarea în siguranţă a viiturilor.

Barajul ”Poiana Uzului” are peste 50 ani de funcţionare

Reprezentanții Apelor Române au precizat astăzi, 2 iunie, că amenajarea hidrotehnică se menține în condiții bune și foarte bune de siguranță în cei peste 50 de ani de funcționare, fiind exploatată de Apele Române Siret prin Sistemul de Gospodărire a Apelor (SGA) Bacău.

În egală măsură, această zonă oferă posibilități de recreere și turism, fiind înconjurată de un peisaj natural pitoresc și oferind oportunități pentru activități în aer liber, cum ar fi pescuitul, drumețiile și observarea naturii.

Mai mult, zona este cunoscută și pentru rezervația naturală ”Cheile Poiana Uzului”, o arie protejată. de interes național, unde se pot observa fenomene geologice și peisaje spectaculoase.

Cheile sunt străbătute de râul Uz și oferă oportunități pentru drumeții și excursii în natură.