Tot mai multe animale sunt forțate să migreze în orașe ca urmare a distrugerii habitatului din cauza schimbărilor climatice. În timp ce multe specii sunt amenințate cu dispariția, altele ar putea probabil să supraviețuiască crizei climatice, conform FMT.
Aici se regăsesc veverițele, coioții, cicadele și șopârlele, potrivit cercetătorilor canadieni care au studiat modul acestora de adaptare.
Ei spun că urbanizarea și distrugerea naturii au avut, fără îndoială, un impact asupra condițiilor de viață ale animalelor. Dar, potrivit lui Carly Ziter și Riikka Kinnunen, cercetători de la Universitatea Concordia din Montreal, acele animale care se adaptează rapid la viața urbană probabil vor reuși să supraviețuiască.
„Una dintre cele mai importante calități ale animalelor urbane este capacitatea lor de a-și schimba comportamentul. Ele dezvoltă modalități inovatoare de a socializa, de a evita pericolele sau de a face față condițiilor de mediu urbane provocatoare”, scriu oamenii de știință.
Cercetătorii au descoperit că multe animale și-au schimbat morfologia pentru a se adapta la condițiile uneori extreme din orașe.
Nu doar animalele se pot adapta, ci și plantele
Unor șopârle, de exemplu, picioarele le-au crescut în lungime și au dezvoltat un strat de solzi pe membre. Caracteristicile fizice permit acestei specii „să se agațe mai bine de suprafețele urbane netede precum sticla, metalul sau betonul”.
Această capacitate de adaptare este observată și la coioți, care sunt mai activi noaptea. În mod similar, unele păsări folosesc orificiile de aerisire pentru a se răci în zilele caniculare din Phoenix, Arizona.
Această rezistență la schimbările climatice nu este observată numai la speciile de animale. Un studiu realizat anul trecut, realizat de cercetători de la Universitatea din Toronto, a arătat că anumite plante sunt omniprezente în spațiile verzi urbane precum parcuri și faleze.
Această cercetare a constatat că trifoiul are o capacitate mare de adaptare în spațiile urbane.
Arterele principale din București sunt iluminate puternic pe timp de noapte. Foto: Facebook
Bucureștiul va avea parte de iluminat stradal mai ieftin și mai sigur, a anunțat joi, 16 martie, Primarul General al Capitalei.
”Vom plăti facturi mai mici la energia electrică consumată pentru iluminatul stradal,” spune Nicușor Dan, pe pagina se de Facebook. Acesta afirmă că se va face o economie de peste 10 milioane de lei, prin înlocuirea a 10% din iluminatul public din București. „(…)vom înlocui 10% din iluminatul public din București – aproape 13.000 de corpuri de iluminat, ceea ce presupune și reducerea cheltuielilor cu iluminatul public cu peste 10 milioane lei,” precizează edilul.
O primă finanțare, de 25 de milioane de lei, a fost deja aprobată de AFM
În comunicat, Nicușor Dan anunță că Primăria Capitalei a obținut 25 de milioane de lei de la Administrația Fondului de Mediu (AFM) pentru a moderniza sistemul de iluminat public din Capitală. Finanțarea este nerambursabilă. Din acești bani, se intenționează modernizarea actualizarea iluminatului stradal pe 15 artere bucureștene. Conform Primarului General al Capitalei, „proiectul presupune eficientizarea și modernizarea sistemului de iluminat public prin implementarea sistemului de telegestiune și utilizarea aparatelor cu tehnologie LED pe următoarele 15 artere: Drumul Taberei, Brașov, Virtuții, Crângași, Turda, Averescu, Mărăști, Sibiu, Drumul Sării, 1 Mai, Camil Ressu, Theodor Pallady, Ion Mihalache, Calea Griviței si Bd. Bucureștii Noi.”
Un sistem de iluminat stradal modern va duce la creșterea siguranței cetățenilor și a traficului auto pe timp de nopate, a declarat Nicușor Dan, Primar General al Capitalei.
Pe lângă acești bani, declară edilul, Primăria Capitalei mai așteaptă ca AFM să îi aprobe o cerere în valoare de 50 de milioane. Această finanțare se vrea a fi folosită pentru a moderniza sistemul de iluminare stradală pe alte 34 de artere din Capitală.
Ambițiile Primarului General depind de aprobarea unei finanțări de 50 de milioane de lei
Cu ajutorul acestei a doua finanțări, încă neaprobate, capitala ar putea beneficia de modernizarea a 10% din iluminatul stradal. „Prin investițiile realizate cu aceste finanțări nerambursabile, vom înlocui 10% din iluminatul public din București – aproape 13.000 de corpuri de iluminat, ceea ce presupune și reducerea cheltuielilor cu iluminatul public cu peste 10 milioane lei,” speră edilul.
De ce e important un sistem de iluminat public modern, pentru Primăria Capitalei?
În primul rând, acest prim pas în acest sens ar pune înapoi în punguța de bani a Primăriei Capitalei peste 10 milioane de lei. În al doilea rând, spune Primarul General, „modernizarea sistemului de iluminat va contribui la creșterea siguranței cetățenilor și a traficului auto pe timpul nopții.”
Iluminat stradal modern, impact pozitiv și asupra mediului
Deși Primarul Capitalei pare a pierde total din vedere acest lucru, beneficiile modernizării sistemului de iluminat public asupra mediului sunt uriașe.
În 2019, administrația orașului englez Newcastle a investit 8 milioane de lire (cca 45 de milioane de lei) pentru a înlocui 34.000 de lumini stradale. Aceasta a dus la economii anuale de aproximativ 1,4 milioane de lire (circa 8 milioane de lei.)
Un reprezentant al autorităților britanice a precizat, atunci, că investiția va duce nu doar la un iluminat stradal mai ieftin. Beneficiile pentru mediul înconjurător sunt, și ele, substanțiale, a precizat acesta, se arată într-un comunicat al autorităților.
„Investim într-un iluminat stradal mai eficient în orașul nostru, ceea ce va reduce atât costurile cu energia, cât și amprenta noastră de carbon,” spune consilierul local Arlene Ainsley. Foto: Newcastle City Council.
„Investim într-un iluminat stradal mai eficient în orașul nostru, ceea ce va reduce atât costurile cu energia, cât și amprenta noastră de carbon.Noile lumini cu LED-uri sunt mult mai ecologice decât vechile lumini cu sodiu și, deoarece lumina este focalizată spre pământ, mai degrabă decât emisă în toate direcțiile, produc mult mai puțină poluare luminoasă. Această investiție nu numai că va avea ca rezultat un iluminat stradal mai bun și mai consistent în oraș, ci ne va ajuta și să reducem impactul nostru asupra mediului,” a declarat, atunci, consilierul local Arlene Ainsley, membru al Cabinetului pentru Transport și Calitatea Aerului
O petiție inițiată de Agent Green va fi înaintată Parlamentului României: este o nouă modalitate prin care membrii organizației pentru protecția mediului luptă pentru paza, grija și conservarea pădurilor din România.
Prin intermediul fiecărei semnături, cei interesați se vor alătura campaniei Pădurea Mea: orice semnătură va contribui la un viitor mai bun pentru oameni și animale.
”Pădurea României este a fiecărui român și fiecare dintre noi are cel puțin un motiv personal pentru care o îndrăgește: aerul pur și apa curată, peisajele de poveste, răcoarea din zilele toride de vară, relaxarea și liniștea din săptămânile agitate, pentru că este o sursă de inspirație artistică… Pădurea face parte din natura noastră umană și avem mare nevoie de ea”, se arată în comunicatul publicat de membrii campaniei Pădurea Mea.
Pădurile României au nevoie de o lege nouă, pentru că acești copaci reprezintă viitorul și nu doar niște metri cubi de lemn care hrănesc o mafie
Potrivit inițiatorilor petiției, este nevoie de următoarele reglementări:
1. Suprafața împădurită a României să crească în fiecare an cu 1% astfel încât să ajungă de la 29% astăzi până la 40% în anul 2034.
2. Liniște totală în 10% din pădurea României prin protecție strictă. Fără drujbe, fără motoare, fără împușcături. Să fie locuri unde animalele să trăiască în armonie și oameni să le poată vizita. În această suprafață să fie incluse și toate parcurile naționale, naturale, pădurile virgine, primare și cele seculare. Tot aici trebuie incluse și pădurile care protejează sursele de apă, așezările omenești și infrastructura.
3. Fiecare așezare omenească din România să aibă o pădure de recreere care să ofere cel puțin 300mp pentru fiecare locuitor din care 30mp sub strictă protecție. Toate intrările rutiere în fiecare așezare omenească să fie străjuite de arbori de paltin sau alte specii cu calități similare.
4. În restul pădurilor să se practice o silvicultură apropiată de natură care interzice tăierile rase, progresive și orice tip de exploatare forestieră care dezbracă solul pe o suprafață mai mare de 0,3 hectare și care lasă pădurea fără amestecul natural de specii de toate vârstele.
Într-un text publicat astăzi, 17 martie, Jandarmeria Română a expus o nouă încălcare a legii în ceea ce privește furtul de lemne și defrișările ilegale.
De această dată, este cazul unor bărbați din Caraș-Severin care, inițial, au declarat că se află în pădure pentru a colecta fân pentru hrana animalelor din gospădărie.
Cu toate acestea, în filmarea realizată de jandarmi, se pot observa clar intențiile: indivizii se deplasau cu ajutorul unui tractor cu remorcă, iar scopul lor a fost acela de a doborî mai mulți copaci.
Jandarmeria Română: ”Noua metodă de a merge la cosit…cu drujba”
În timp ce se aflau în serviciu, jandarmii din Caraș-Severin au observat în zona forestieră a localității Poiana Buchin, trei bărbați care se deplasau în pădure cu un tractor cu remorcă.
În urma discuțiilor purtate, cei trei bărbați le-au spus jandarmilor că se îndreaptă spre un sălaș, pentru a aduce fân animalelor din gospodărie.
Captură video: Facebook/Jandarmeria Română
”După aproximativ două ore, la o distanță de 7 km, colegii noștri i-au surprins pe cei trei bărbați în timp ce tăiau arbori din pădure. În urma verificărilor efectuate la fața locului, jandarmii au identificat aceleași persoane care, cu puțin timp în urmă, spuseseră că merg după nutreț”, au transmis reprezentanții Jandarmeriei, prin intermediul unui text publicat pe contul de socializare.
Cu ajutorul unui motoferăstrău, hoții de lemne au reușit să taie mai mulți copaci, din diferite specii, cu intenția de a-i încărca și transporta cu tractorul
Jandarmii au întocmit pe numele celor trei bărbați dosar penal, care a fost înaintat spre soluționare instituțiilor abilitate ale statului.
”De asemenea, au fost ridicate în vederea confiscării ”fânul”, ”coasa” și tractorul”, au precizat jandarmii.
Nou document care include obiective ambițioase a fost adoptat de către legislativul European. Prin acestea se vor accelera procedurile de autorizare și stimularea autonomiei strategice europene prin satisfacerea a 25% din cererea europeană de materii prime strategice pe teritoriul său prin minerit și reciclare. „Salutăm Legea materiilor prime critice. Majoritatea ideilor pe care le-am prezentat în cadrul consultării publice de la sfârșitul anului trecut s-au concretizat. De fapt, există mult mai mult decât ceea ce am cerut”, a declarat Rolf Kuby, director la asociația Euromines, pentru EURACTIV. Marea majoritate a actorilor din industrie au salutat propunerea ca un instrument de readucere a materiilor prime critice pe scena centrală a UE. Cu toate acestea, esențialul modului în care ar funcționa de fapt noul regulament, având în vedere că Comisia Europeană nu are niciun mandat asupra politicii industriale, ridică o serie de întrebări.
Industria mineritului sceptică asupra proiectului
Mai multe surse din industria minieră au declarat pentru EURACTIV că „ceea ce vedem sunt repere ambițioase, dar încă nu este clar cum ar trebui îndeplinite aceste obiective în practică”. Comisarii UE Valdis Dombrovskis și Thierry Breton, care conduc împreună dosarul, recunosc că toate țintele sunt doar aspiraționale, deși „eliberează actorii economici care doresc să urmărească și acest obiectiv – nu doar industria, ci și instituțiile financiare”, a spus Breton. Kuby, totuși, a subliniat că: „UE nu are posibilitatea de a anula legislația națională. Trebuie să-l vedem în contextul așa cum este astăzi: Actul este descrierea unei ambiții”. Unul dintre principalii piloni ai Legii materiilor prime critice este accelerarea drastică a autorizațiilor pentru proiectele clasificate drept strategice. Până acum, autorizarea durează în medie aproximativ 10 ani pentru mine. Planul Comisiei prevede un maximum de doi ani pentru a încheia autorizarea acestor proiecte. Dar ONG-urile au avertizat că este puțin probabil ca aceste cifre să fie atinse. „În ceea ce privește orarele operatorilor și autorităților din Portugalia, ambițiile Legii materiilor prime critice sunt pur și simplu nerealiste”, a declarat Nik Völker, cercetător de politici UE la MiningWatch Portugalia, pentru EURACTIV.
ONG-urile avertizează că natura nu va fi protejată
WWF a spus într-un comunicat de presă că autorizarea ar trebui să vină, de asemenea, cu „planificare adecvată și evaluări adecvate a impactului asupra mediului”. Legea, alături de Actul privind industria net-zero, „subminează prevederile cheie privind protecția naturii și participarea publică […] prin presupunerea că proiectele și operațiunile miniere cu prioritate net zero sunt în „interesul public superior””. Deși obiectivele sunt voluntare, Comisia este dornică să continue și caută să accelereze și mai mult procesele de autorizare, până la mai puțin de un an pentru proiectele cheie de reciclare. Pentru majoritatea materiilor prime strategice, piața este puternic subdezvoltată și majoritatea deșeurilor care ar fi eligibile pentru reciclare sunt în prezent expediate în alte țări, în special în China. Prin Legea privind materiile prime critice, UE își propune să reducă aceste dependențe. În plan, Comisia a stabilit un plafon țintă de 65% din importurile oricărui metal strategic în UE dintr-o singură țară.
Administrația Parcului Natural Văcărești caută voluntari pentru a participa la o acțiune de igienizare care va avea loc în pădurea și pajiștea Petricani. Acțiunea de ecologizare se desfășoară sâmbătă, 18 martie, între orele 14:00 și 18:00, anunță reprezentanții Asociației Parcul Natural Văcărești, pe Facebook.
„Pădurea și pajiștea Petricani se numără printre zonele pe care le-am studiat în ultimii ani și avem convingerea că merită să devină arii naturale urbane protejate. În viitorul foarte apropiat ne propunem să accesibilizăm zona, în așa fel încât Bucureștiul să mai câștige o zonă propice educației și petrecerii timpului liber în natură,” au declarat aceștia.
Igienizarea zonei, spun ei, este „extrem de utilă și necesară”: „Ca în multe alte locuri din București în care natura și-a făcut loc (în ciuda nepăsării omului), și în zona Petricani au fost aruncate cantități impresionante de gunoi. Partea bună e că locul e ceva mai curat decât era Văcăreștiul înainte să devină parc natural.”
Voluntarii vor avea parte de un tur în care li se vor prezenta planurile pentru zona Petricani
Voluntarii care participă la acțiunea de mâine vor avea parte de un tur al zonei. În cadrul acestuia, organizatorii le vor prezenta planurile pe care le au pentru zona Petricani.
Asociația pune la dispoziție echipamentul de colectare al deșeurilor necesar, dar ar beneficia și de puțin ajutor în acest sens: ”Venim cu saci de gunoi și mănuși, dar ne-ar ajuta să aduceți și voi,” se arată în comunicat.
În urma investigației realizate de Agent Green, comisarii din cadrul Gărzii de Mediu Bacău au dat dreptate organizației pentru protecția mediului, precizând că Primăria este vinovată pentru depozitarea deșeurilor periculoase într-o zonă rezidențială a orașului.
Aceste deșeuri au fost rezultate din dărâmarea garajelor și au o compoziție ridicată de azbest, fapt care pune în pericol sănătatea locuitorilor din zonă.
Deșeurile periculoase au dispărut peste noapte
Comisarii Gărzii din Bacău, alături de o echipă de la Garda Națională de Mediu, s-au deplasat la fața locului unde au descoperit că toate deșeurile au dispărut subit.
Aparent, Primăria Bacău nu a respectat pașii legali: deși există o autorizație de demolare, primarul nu a dispus și de autorizația de mediu, act care să îi permită depozitarea de deșeuri în zona sus-menționată.
În acest context, Garda a explicat că s-a produs o ilegalitate prin faptul că depozitarea, chiar dacă e temporară, nu este autorizată.
Primăria Bacău nici măcar nu a solicitat autorizație de la Garda de Mediu
”Nu are un acord de mediu sau un document similar. Acest document nici nu a fost solicitat. Părerea noastră e că, fiind terenul Primăriei, instituția era cea care trebuia să solicite acordul sau autorizația. Ei se prevalează de faptul că nu sunt deșeuri, că îs materiale de construcție, însă nu este și părerea noastră”, a explicat Titi Secară, comisar al Gărzii de Mediu Bacău, pentru Ziarul de Bacău.
Astăzi, 17 martie, comisarii din Bacău au precizat că vor derula o serie de acțiuni, aducând la cunoștință și obligațiile legale ale generatorilor de deșeuri provenite din construcții și prevăzute în Ordonanța de Urgență nr. 92/2021.
Prin urmare, în cazul în care generatorii de deșeuri provenite din construcții nu își respectă obligațiile legale, aceștia pot fi sancționați conform prevederilor legale în vigoare cu amenzi între 50.000 – 70.000 lei.
Comisia Europeană a stabilit un obiectiv ca UE să producă pe plan intern cel puțin 40% din tehnologia de care are nevoie pentru a-și atinge obiectivele privind clima și energia până în 2030. „Avem nevoie de un mediu de reglementare care să ne permită să intensificăm rapid tranziția către energie curată”, a declarat președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. „Actul industriei net-zero va face exact asta. Va crea cele mai bune condiții pentru acele sectoare care sunt cruciale pentru noi pentru a ajunge la zero net până în 2050: tehnologii precum turbinele eoliene, pompele de căldură, panourile solare, hidrogenul regenerabil, precum și stocarea CO2”, a adăugat ea. Propunerea de lege vizează accelerarea acordării de permisiuni și creșterea accesului la finanțare pentru tehnologiile curate.
Printre tehnlogiile acceptate se numărără energia geotermală
Tehnologiile acceptate includ solar, eolian, baterii și stocare, pompe de căldură și energie geotermală, electrolizoare și pile de combustibil, biogaz/biometan, captarea, utilizarea și stocarea carbonului și tehnologiile de rețea. Conform legii, fiecare dintre acestea ar trebui să urmărească să aibă două cincimi din producția lor în UE până în 2030, deși aceasta nu va fi o obligație legală. „Ne propunem să producem cel puțin 40% din nevoile noastre de implementare în Europa. Desigur, vom continua să facem comerț cu partenerii noștri. Nu totul va fi făcut în Europa, dar ar trebui făcut mai mult în Europa”, a declarat șeful UE pentru climă, Frans Timmermans. Oficialii UE s-au grăbit să clarifice că 40% era un obiectiv politic, dar nu o cerință legală. „Pentru a fi foarte clar, nu vom trimite companiile individuale în instanță dacă nu ajungem la 40% de referință”, a spus un oficial înalt al Comisiei.
Parlamentul European va dezbate proiectul înainte să devină lege
„Intenția este să ne asigurăm că, cu acest benchmark, putem acorda atenție tuturor etapelor cheie ale lanțului valoric. De exemplu, putem fi foarte buni la fabricarea panourilor solare, dar putem avea o dependență majoră când vine vorba de napolitane, care este una dintre componentele cheie”, a explicat oficialul. De asemenea, sunt menționate tehnologiile de energie nucleară și combustibili alternativi durabili, deschizând ușa către schemele de sprijin de stat, cum ar fi reguli mai rapide de autorizare. Cu toate acestea, ele nu sunt considerate „tehnologii strategice net-zero”, limitând suportul disponibil. Parlamentul European și țările UE vor dezbate acum proiectul înainte ca acesta să devină lege.
Ministrul Mediului a adus în discuție astăzi, 17 martie, propunerea de directivă de la Bruxelles care i-ar fi dezavantajat fermierii români.
Această propunere nu a fost susținută de România deoarece, în forma sa inițială, ar fi adus fermierilor mai multe restricții, ceea ce le-ar fi impus o povară suplimentară, administrativă și financiară în procesul de reducere la scară largă a emisiilor de metan și amoniac.
Deși România s-a obținut de la vot, propunerea a fost adoptată cu sprijinul majorității statelor membre
Tanczos Barna a reamintit că a înaintat multe propuneri de modificare a directivei, dintre care unele au fost incluse în noua versiune, având în vedere că propunerea de directivă modificată conținea și prevederi discutabile împotriva fermierilor.
Deși România nu a votat propunerea, aceasta a fost adoptată cu sprijinul majorității statelor membre.
Ministrul Mediului: ”Negocierile ulterioare cu privire la textul directivei propuse vor începe în procedura legislativă al Uniunii Europene în trilog între Parlamentul European, Consiliul UE și Comisia Europeană”
”Între amendamentele incluse în textul votat de către majoritatea statelor membre am reușit să introducem prevederea potrivit căreia perioada de tranziție pentru fermele mari să fie amânată până în 2029, iar tehnologiile inovatoare trebuie folosite doar la fermele cu peste 600 de vaci. O altă modificare importantă și foarte utilă este aceea că, în timpul lucrărilor pregătitoare, a fost posibilă excluderea fermelor extensive din reglementări”, a declarat ministrul Mediului pe contul de Facebook.
Peste 1 milion de sticle de apă sunt vândute în fiecare minut în întreaga lume, iar industria nu dă semne de încetinire, potrivit unui nou raport. Vânzările globale de apă îmbuteliată sunt de așteptat să se dubleze până în 2030. Dar succesul enorm al industriei la nivel mondial are un cost imens de mediu, climat și social, potrivit raportului publicat joi de Institutul Universitar al Națiunilor Unite pentru apă, mediu și sănătate, care analizează impactul global al industriei. Apa subterană extrasă pentru a ajuta la umplerea miliardelor de sticle de plastic pe an reprezintă o potențială amenințare pentru resursele de apă potabilă. De asemenea se alimentează și criza mondială a poluării cu plastic, potrivit unui raport citat de CNN. Cercetătorii au analizat date din 109 țări și au descoperit că industria apei îmbuteliate a înregistrat o creștere de 73% a vânzărilor din 2010 până în 2020, făcând-o una dintre industriile cu cea mai rapidă creștere din lume.
Apa îmbuteliată promovată ca produs de lux
În 2021, vânzările globale de apă îmbuteliată au ajuns la 350 de miliarde de litri și au fost evaluate la aproximativ 270 de miliarde de dolari, o cifră estimată să urce la 500 de miliarde de dolari până în 2030. Apa îmbuteliată este populară în întreaga lume, SUA, China și Indonezia fiind cei mai mari consumatori. Țările din Sudul Global reprezintă împreună aproximativ 60% din piață. Există motivații semnificativ diferite pentru a bea apă îmbuteliată, în funcție de regiuni, potrivit raportului. În țările mai bogate, unde apa curată de la robinet tinde să fie disponibilă pe scară largă, apa îmbuteliată este adesea văzută ca o achiziție „de lux”, considerată mai sănătoasă și mai gustoasă decât apa de la robinet, notează raportul. „Această percepție este alimentată de corporațiile care promovează apa îmbuteliată ca un produs pur”, a declarat pentru CNN Zeineb Bouhlel, autorul principal al raportului și cercetător la Institutul pentru Apă, Mediu și Sănătate al Universității ONU. Cea mai mare sursă de epuizare a apelor subterane este agricultura, care folosește apa pentru irigații.
dacă industria plasticului ar fi o țară, ar fi al cincelea cel mai mare emițător de gaze cu efect de seră
Dar volumele luate de industria apei îmbuteliate pot adăuga o presiune suplimentară unei surse de apă care se epuizează deja. Peste 2 miliarde de oameni la nivel global se bazează pe apa subterană pentru nevoile lor de băut, potrivit raportului. „Deși astfel de retrageri sunt mici în termeni absoluți, impactul local asupra resurselor de apă poate fi semnificativ”, se arată în raport. Pe de altă parte industria apei îmbuteliate a generat aproximativ 600 de miliarde de sticle și recipiente de plastic în 2021, potrivit raportului. Acest lucru a dus la aproximativ 25 de milioane de tone de deșeuri de plastic – dintre care majoritatea nu sunt reciclate și ajung la gropile de gunoi. Grămada de deșeuri este atât de uriașă încât ar fi suficient pentru a umple o linie de camioane de 40 de tone care se întinde de la New York la Bangkok în fiecare an, potrivit raportului. Dacă industria materialelor plastice ar fi o țară, ar fi al cincilea cel mai mare emițător de gaze cu efect de seră din lume, potrivit unui raport separat din 2021. Potrivit raportului, aproximativ 85% dintre sticlele de apă din plastic, care se pot degrada până la 1.000 de ani, ajung ca deșeuri. Ele ajung, de asemenea, în ocean, adăugându-se la un vârtej vast de deșeuri de plastic care reprezintă o amenințare gravă pentru viața marină.
