Ministerul Mediului consideră ilegală acțiunea de salvare a puilor de urs

Autor

-

4 aprilie 2021

Ministerul Mediului consideră că decizia de amendare a Asociaţiei Prietenii Berzelor, asociație care a salvat doi pui de urs, reprezintă o decizie de bun simț.

Se amendează gesturile bune, se amendează umanitatea și se ignoră ilegalitățile sau cruzimea și faptele care merită amendă.

Deși acțiunea a avut cele mai bune intenții, Ministerul Mediului din România, minister destinat naturii, nu poate lua partea mediului. Paradox.

Amendată pentru implicare

Asociaţia Prietenii Berzelor a fost amendată deoarece, deşi deţine, în mod indiscutabil, meritul salvării a doi pui de urs, modul în care reprezentanţii acestei asociaţii au acţionat este total contrar prevederilor legale şi ar fi putut duce la înrăutăţirea stării de sănătate sau chiar la decesul animalelor, se arată într-o postare pe Facebook a Ministerului Mediului, relatează Agerpres.

Asociaţia a anunţat, vineri, că a fost amendată de Garda de Mediu Sibiu pentru că a transportat doi pui de urs abandonaţi şi deshidrataţi la sanctuarul din Zărneşti.

”O poveste despre cum bunele intenţii şi spiritul de iniţiativă nu se pot substitui respectării legii. Tot ce trebuie să ştii despre cazul ursuleţilor de la Sibiu + BONUS un caz similar de astăzi, din aceeaşi zonă, dar cu deznodământ foarte diferit (citeşte până la sfârşit)”, se arată în postarea Ministerului Mediului.

Le recomandăm tuturor iubitorilor de animale care se vor regăsi, pe viitor, în situaţii similare, să ceară imediat intervenţia autorităţilor competente. Doar astfel se pot lua cele mai bune decizii şi măsuri, pentru binele exemplarelor în cauză”, au arătat reprezentanţii ministerului.

Amendă de 10.000 de lei pentru salvarea a doi pui de urs

Garda de Mediu Sibiu a aplicat o amendă de 10.000 lei Asociației „Prietenii Berzelor” care s-a implicat în salvarea a doi pui de urs, pe care i-a predat mai departe Asociației AMP Liberty-Bear Sanctuary.

Puii de urs erau abandonați lângă o casă din comuna Biertan-Sibiu, iar voluntarii Asociației „Prietenii Berzelor” au considerat că viața lor este pusă în pericol. Animalele au fost preluate și predate Asociației de profil din Zărnești, AMP Liberty-Bear Sanctuary.

”Două fețe pufoase, orfane de numai 2 luni, au sosit aseară în grija echipei Sanctuary- AMP Libearty. Micii urși au fost găsiți lângă o casă din Biertan, județul Sibiu. Erau singuri, flămânzi și extrem de speriați! Degeaba proprietarul casei a așteptat-o pe mama urs să revină la pui, ea nu s-a mai întors, deși puii au chemat-o continuu”, au scris reprezentanții AMP Liberty-Bear Sanctuary pe contul lor de Facebook.

Un fermier a descoperit că una dintre găinile sale a adoptat trei pui de pisică

Autor

Redacția

-

4 aprilie 2021

Când un fermier a auzit niște sunete ciudate provenind din cuibarul cu pui, s-a temut că păsările ar putea fi în pericol.

Dar, la o inspecție mai atentă, fermierul și soldatul kurd Goran A Surchi și-a dat seama că ”inamicii” miaună.

Bărbatul nu a reușit să localizeze de unde proveneau exact sunetele, dar, la scurt timp, a descoperit că una dintre găinile sale a adoptat trei pui adorabili. Nu este vorba de pui de găină, ci… de pisică.

Pisicuțele orfane au fost, cel mai probabil, aduse de către mama lor în hambar, unde s-au aciuiat lângă o cloșcă care a oferit dragostea și căldura unui părinte surogat.

”Din nefericire, mama pisoilor se înecase într-un lac lângă fermă”, a povestit bărbatul.

Acesta a fost surprins să vadă că găina a înțeles cumva faptul că pisoii sunt orfani și a decis să-i adopte. Goran a împărtășit scenele incredibile pe TikTok, iar, într-un timp record, filmulețul a devenit viral.

Videoclipul a fost vizionat de peste 300.000 de ori, internauții adăugând mii de comentarii și de distribuiri.

Cloșca a adoptat trei pui orfani, iar fermierul a decis să-i păstreze

”De ceva vreme, auzeam un mieunat venind din coșul cu pui și eram curios să știu ce se întâmplă, deoarece păsările noastre ar fi putut fi în pericol”, a mărturisit Goran.

”Când mi-am dat seama că mieunatul venea de sub cloșcă, am decis să-l înregistrez pentru a nu rata acest moment unic și, spre surprinderea mea, acolo erau trei pisoi frumoși. Mai târziu, am găsit-o și pe mama pisoilor. Din păcate, s-a înecat într-un lac de lângă fermă”.

Bărbatul, care trăiește în Erbil, în regiunea de nord-est din Irak, a decis să nu despartă noua ”familie”, astfel că găina se va ocupa de pui până vor crește.

Să nu uităm de natură: 1 aprilie celebrează Ziua Internaţională a Păsărilor

Autor

Redacția

-

1 aprilie 2021

Ziua Internațională a Păsărilor are loc anual în cadrul programului „Omul și biosfera”, organizat de către UNESCO.

Data de 1 aprilie a fost preluată din 1906, când a fost semnată Convenția Internațională pentru Protecția Păsărilor, fiind cea mai veche sărbătoare din calendarul mediului, arată Timiș Online.

”În condițiile extincției unor specii și a scăderii numărului de indivizi datorită restrângerii habitatelor și a poluării în principal, textul convenției promovează principii despre importanța acestor specii pentru ecosistem și despre nevoia de protejare a lor și de a trăi în armonie cu natura. Un lucru îmbucurător este faptul că prin măsurile de conservare din ultimii ani s-a reușit reducerea extincției speciilor cu un procent de aproximativ 40%”, spune Silviu Mureșan, muzeograful debutant la Muzeul Național al Banatului, pe Facebook.

Ziua Păsărilor: sărbătorită alături de iubitorii de natură

Societatea Ornitologică România (SOR) aniversează Ziua Păsărilor începând cu anul 1994. De asemenea, organizația a strâns mii de participanți.

Directorul execuiv al SOR, Dan Hulea a percizat că, în cadrul societății, Ziua Păsărilor este sărbătorită alături de iubitorii de păsări și natură. Deși anul 2021 presupune lupta cu pandemia și încă un an al restricțiilor, membrii asociației vor celebra prin intermediul platformelor online.

Conform Timiș Online, printre activitățile pe care le-au pregătit pentru această zi ar fi: un filmuleț de inițiere pentru recunoașterea celor mai comune specii de păsări care se pot vedea în orașe și un quiz pentru începători, dar și pentru împătimiții păsărari.

Toate se găsesc pe pagina de Facebook ”Societatea Ornitologică Română”.

Cele mai indicate locuri pentru „birdwatching”

SOR face și câteva recomandări concrete pentru persoanele care doresc să participe la activități de observare și identificare a păsărilor.

Dobrogea – Vadu, Năvodari, Techirghiol, Cheile Dobrogei

Muntenia – Comana, Balta Albă, Grădiștea, Lacurile de baraj de pe Argeș, Bistreț, Lacurile de baraj de pe Olt, Maglavit

Moldova – Jijia-Miletin, Pângărați-Vaduri-Bâtca Doamnei, Lacurile de baraj de pe Siret, Mața-Cârja-Rădeanu

Transilvania – Lacurile de baraj de pe Olt, Sânpaul, Iernut, Cipău, Zona Zau de Câmpie – Tăureni,

Banat-Crișana – Lunca Turului, Aleșd, Cefa, Lunca Mureșului, Satchinez.

În ceea ce privește capitala, Parcul Natural Văcărești rămâne cel mai bun loc de „birdwatching”. Cocluzia aparține membrilor SOR, în cadrul proiectului Atlasul Păsărilor din București. De asemenea, și în parcurile Herăstrău sau Tineretului sau pe Lacul Morii se pot observa numeroase specii.

Republica Moldova interzice pescuitul până la data de 15 iunie

Autor

Redacția

-

1 aprilie 2021

Agenția de Mediu a Republicii Moldova a anunțat, în cursul zilei de azi, interzicerea pescuitului și aflarea în obiectivul acvatic sau în preajma acestuia cu unelte de pescuit.

Decizia vine ”în scopul reproducerii și conservării resurselor biologice acvatice”.

Începând din data de 1 aprilie, este interzis pescuitul în bazinele acvatice din R. Moldova. Atenționarea vine din partea Agenției de Mediu și reprezintă un exemplu și pentru România.

Republica Moldova luptă pentru protecția, restabilirea și conservarea resurselor biologice acvatice

Conform Unimedia, perioada de restricție este valabilă până la data de 14 iunie 2021, inclusiv 75 de zile, și a fost emisă în scopul reproducerii, protecției, restabilirii și conservării resurselor biologice acvatice. La fel, în timpul prohibiției se interzice aflarea pe teritoriul obiectivului acvatic sau în preajma acestuia cu unelte de pescuit.

Prin Ordinul nr. 11 din 23 martie 2021 a fost stabilită perioada de prohibiție a pescuitului pentru toate obiectivele acvatice piscicole naturale din Republica Moldova, de la 1 aprilie până la 14 iunie 2021 inclusiv (75 zile).

Astfel, în timpul prohibiției se interzice pescuitul și aflarea în obiectivul acvatic sau in preajma acestuia cu unelte de pescuit.

Totodată, Agenția de Mediu atrage atenția că în obiectivele acvatice piscicole naturale se interzice, în cursul anului, pescuitul:

a) speciilor incluse în Cartea Roșie a Republicii Moldova;

b) cegăi și hibrizilor de sturioni;

c) păstrăvului și anghilei;

d) morunașului (în bazinul fluviului Nistru).

În România: protejarea stocurilor de pește este considerată un act abuziv

În Delta Dunării, un ordin de prohibiție a fost emis de ministerele Agriculturii și Mediului. Scopul a foct protecția și scăderea presiunii pe stocurile de pește.

Conform Administrației Deltei Dunării, a fost nevoie de acest ordin pentru că unii braconieri foloseau pescuitul sportiv drept paravan pentru afacerile lor ilegale.

Cu toate acestea, în cursul lunii martie, Federația Pescarilor Sportivi a înregistrat în instanță un dosar în care cere ca toate prevederile referitoare la prohibiția pentru pescuitul recreativ – sportiv cuprinse în acest ordin să fie declarate abuzive.

Sanctuarul Libearty a salvat două orfane: ”Erau singure, înfometate și extrem de speriate”

Autor

Redacția

-

31 martie 2021

Sanctuarul Libearty este, începând de astăzi, căminul a doi ursuleți orfani, găsiți lângă o casă din Biertan, județul Sibiu.

Sanctuarul, care îngrijește peste 100 de urşi bruni, a găsit un loc și pentru cele două ursoaice orfane, salvate și cu ajutorul Asociației Prietenii Berzelor, din Sibiu.

”Bun venit în pădurea de stejar AMP Libearty, micuțelor!”

”Drăgălășenie fără margini!

Două fetițe pufoase, orfane la numai 2 luni de viață, au ajuns aseară în grija echipei sanctuarului AMP Libearty. Micuțele ursulice au fost găsite lângă o casă din Biertan, județul Sibiu.

Erau singure, înfometate și extrem de speriate! În zadar a așteptat-o omul pe mama urs…aceasta nu a venit, deși micuțele au strigat-o neîncetat.

Pentru a le feri de pericole, să cadă pradă câinilor sau altor animale din zonă, omul le-a lăsat peste noapte în curtea lui, sperând că ursoaica va apărea. Nu a apărut nici peste noapte și nici a doua zi.

Văzând că ursulicele sunt slăbite, deshidratate, iar viața lor era în pericol și pentru că nu aveau nicio șansă singure, omul a decis să ne solicite ajutorul.

Datorită unei bune colaborări cu președinta Asociației Prietenii Berzelor, din Sibiu, micuțele au ajuns la timp în grija echipei sanctuarului și a medicului. Bun venit în pădurea de stejar AMP Libearty, micuțelor!”, au scris reprezentanții sanctuarului pe pagina de Facebook.

Sanctuarul adăpostește urși care au fost ținuți captivi sau care erau folosiți ca ”distracție”, la circ

Recunoscut de mulţi specialişti ca fiind, probabil, cel mai bun sanctuar de urşi din lume, Libearty se întinde pe o suprafaţă de 69 de hectare de pădure luxuriantă, pâraie şi iazuri localizate pe teritoriul oraşului Zărneşti, municipiul aflat la poalele Carpaţilor, în apropierea municipiului Braşov.

Cei mai mulţi urşi din rezervaţie au fost salvaţi din cele mai mizerabile şi minuscule cuşti, fiind doar motiv de “distracţie”, de atracție turistică. Mulți au fost confiscați de pe terase de restaurante, hoteluri, pensiuni, însă unii dintre ei au fost ținuți captivi pe lângă fabrici, benzinării, sau chiar la o mănăstire.

”Au venit la noi și urși care au trăit la circuri”, scriu reprezentanții adăugând că fiecare urs sau ursoaică din rezervaţie are propria sa poveste tristă.

Barajul de plastic: o construcție ”modernă” în România needucată

Autor

Redacția

-

31 martie 2021

Un cartier din municipiul Brașov a ajuns în atenția presei, după ce imagini cu barajul de plastic de pe râul Ghimbăşel au fost publicate de Bună Ziua, Brașov.

Problema de mediu a fost semnalată de rangerul Muntelui Tâmpa, Viorel Mihai. Acesta obişnuieşte să meargă aproape zilnic pe malul Ghimbăşelului, în zona Stupini.

Amintiri din trecut: ”priveliștea era frumoasă, cu o natură liniștită”

Albia râului este plină de deşeuri, plasticul predomină, iar situația este relativ nouă. Viorel Mihai a afirmat pentru publicația citată că în zona cartierului Stupini, în albia râului Ghimbăşel, priveliştea era frumoasă, de obicei, cu o natură liniştită.

”De data aceasta am găsit albia râului plină de gunoaie, cantităţi mari de deşeuri. Aş putea spune că 90% dintre acestea erau peturi aruncate”, a precizat acesta.

Mai mult, rangerul concluzionează un fapt valabil în oricare altă localitate din România: vina este împărțită între autorități și cetățeni. De asemenea, soluția este și ea la îndemâna fiecărui cetățean: este nevoie doar de implicare.

Barajul de plastic: o construcție ”împrumutată” de multe râuri din România

Conform sursei citate, acesta spune că o situaţie similară se regăseşte pe cele mai multe râuri din ţară. Mai mult, la fel era şi pe Muntele Tâmpa, înainte să demareze numeroasele acţiuni de igienizare făcute de voluntari. Acum, însă, muntele este curat şi ne dorim cu toţii să fie la fel şi râurile.

”Trebuie găsite soluţii pentru ca această poluare să nu mai continue. Putem adopta practicile folosite de alte ţări dezvoltate, care au dat roade. În primul rând, ar trebui ca producătorii de preturi să fie obligaţi să deţină utilaje de reciclare şi să recicleze preturile înapoiate. În al doilea rând, cei care vând produse ambalate în aceste preturi să fie obligaţi să primească peturile înapoi, contra cost, chiar dacă magazinul respectiv nu vinde acel fel de ambalaj”, a mai explicat Viorel Mihai.

A ”scăpat” de păduri și e preocupat de urși. Tanczos Barna: ”Aceste animale sălbatice apar în toate județele”

Autor

Redacția

-

31 martie 2021

Nu îl deranjează doar urșii din pădurile României, ci și opinia publică. Ministrul Mediului, Tanczos Barna, ia, finalmente, în calcul soluția cea mai logică: relocarea urșilor.

Vechea problemă UDMR o constituie prezența ursului în localități ca Harghita, Covasna sau Brașov. Și, pentru ca UDMR să nu pară un partid al favoritismelor atunci când vine vorba de ținutul secuiesc de baștină, Tanczos Barna decide că și localități precum Argeș, Vrancea sau Bacău sunt amenințate de urșii care coboară în urbe.

Desigur, în momentul în care se vinde lemnul și habitatul natural, ajunge să fie vândută și pielea ursului din pădure.

”Aceste animale sălbatice apar în toate județele din zona montană: și în Argeș, și în Brașov, și în celelalte județe, și în Vrancea și în Bacău. Din păcate, acest fenomen se generalizează pentru că ministerul timp de 4 ani de zile nu a făcut nimic”, a spus Tanczos Barna.

Ipocrizia UDMR este folosită cu scopul de a îmblânzi opinia publică

Ministrul Mediului trata cu calm și cu o tăcere agresivă problema, în momentul în care patru pui de urs au fost scoși din bârlog și aruncați în zăpadă. Mai mult, afirma că incidentul este scuzabil, printr-o activitate perfect legală, declarând că muncitorii care au scos puii de urs din bârlog exploatau legal doborâturi, în zona Gheorgheni.

După o lună de la evenimentul crud și intens mediatizat, Tanczos Barna a ajuns la concluzia logică, afirmând că sunt necesare intervenții pentru ca urșii să rămână în păduri, în habitatul lor natural și să nu ajungă în localităţi, unde pot pune în pericol vieți omenești. Mai mult, ia în calcul variantele care să-i curețe câteva pete din reputație: capturarea și relocarea urșilor.

Brusc, ministrul Mediului a înțeles legea: vânătoarea de urși nu este permisă

Vânătoarea de urși nu poate fi permisă în România, decât după obținerea unei derogări de la Comisia Europeană. Până atunci, Ministerul Mediului vrea să știe câte exemplare trăiesc în pădurile noastre, arată Digi 24.

”Vom păstra numărul de cote de intervenție la nivelul din 2018, dar vom permite intervenția preventivă, pentru că ceea ce este obligația noastră este să protejăm viața umană și bunurile cetățenilor. Ursul este un animal sălbatic, este strict protejat, dar primul este omul și viața umană și nu pot să concep ca ministerul să nu facă nimic și să nu încerce să protejeze viața umană”, a adăugat el.

Să nu uităm de derapajele ministrului Mediului

În 2015, Ministrul Mediului afirma următoarele: “Nu putem transforma România în grădina zoologică a Europei”. Era momentul în care 10.000 de urși erau prea mulți pentru Tanczos Barna și dorea depunerea unei petiții la Ministerul Mediului împotriva protejării carnivorelor mari.

8 Februarie 2021, Tanczos Barna declara că: ”Nu există o relaţie directă cauză-efect între tăierile ilegale de păduri şi apariţia urşilor uneori chiar şi în curţile şcolilor din oraşe”.

19 februarie 2021: “Este inadmisibil”, despre puii de urși scoși din bârlog de tăietorii de lemne.

Kelemen Hunor: ”Nu vrea nimeni să-i omoare pe urși. Nu pe toți”

UDMR răspunde UDMR-ului: falsa blândețe vine în contextul în care Kelemen Hunor a spus că, până la sfârșitul anului, va fi realizat un recensământ al urșilor. Aliat cu Tanczos Barna, acesta adăuga în data de 11 martie că ”Noi nu am fost aleși de urși, am fost aleși de oameni”.

”Nu vrea nimeni să-i omoare pe urși, pe toți, dar dacă noi spunem că teritoriul e de ajuns pentru 6.000, pentru 5.300, și se va vedea că avem peste 8.000 de urși, atunci trebuie să găsești o soluție. OK, România a făcut o ofertă către țările din Europa unde există habitat asemănător. Austriecii au zis – noi avem patru, e de ajuns, alții au zis că noi avem șase”, a spus Kelemen Hunor pentru G4Media.ro.

Nu vrea nimeni să-i omoare, dar este necesar un ”recensământ”. Nu stă nimeni cu ochii pe ei, dar numărătorile continuă. Nu vrem urși pe stradă, dar continuăm cu defrișările masive.

Ipocriții au talentul de a ambala frumos cuvintele. Doar că istoricul le contrazice blândețea, grija și compasiunea. Oricât ar fi de frumos ambalate.

Sunt etichetate drept biodegradabile, dar nu dispar nici în 2 ani

Autor

Redacția

-

31 martie 2021

Poartă eticheta de biodegradabile, iar compoziția lor ar avea la bază plante, cum ar fi amidonul de porumb sau trestia de zahăr. Se insistă pe faptul că procesul lor de producție ar fi unul prietenos cu mediul, că nu ar polua și că, după utilizare, se degradează foarte ușor.

Cu toate acestea, nu dispar peste noapte, nu se evaporă și sunt departe de etichetele prietenoase.

Un experiment făcut în Capitală demonstrează faptul că paharele din hârtie pentru cafea nu dispar nici peste doi ani. Paharele au fost îngropate, iar după 2 ani s-a constatat că unele păstrau o folie subţire din plastic, în interior.

Paharele biodegradabile au fost supuse unui experiment simplu

O activistă pentru mediu a îngropat, în 2018, trei pahare de cafea. Unul obişnuit şi alte două pe care apărea cuvântul ,,biodegradabil”, arată Știrile Pro TV.

Arabela Trifoi: ”Mă aşteptam că dacă scrie pe ele biodegradabile, să nu mai găsesc nimic. Pur şi simplu să se degradeze în natură. Ce am găsit a fost, în schimb, o folie de plastic la paharul care nu era biodegradabil şi foliile din PLA, care este plasticul biodegradabil cum ar fi, intacte aproape, la celalate două pahare. El nu se degradaează şi se comportă ca un plastic normal. Deci s-a descompus cartonul de deasupra”.

Produse biodegradabile, dar nu în proporție de 100%

Gabriel Mustatea, şeful laboratorului de ambalaje de la Institutul de Resurse Bioalimentare a declarat că respectiva folie rămâne doar în cazul în care produsul a fost laminat cu un material plastic obșinuit. Din această cauză ambalajul nu poate fi considerat degradabil în proporție de 100%.

Asta înseamnă că astfel de obiecte ar trebui descompuse în fabrici speciale pentru obiecte aşa-zis biodegradabile. Însă în România, în acest moment, nu avem o astfel de fabrică.

Între timp, Comisia Europeană vrea să impună nişte reguli clare pentru producători, mai arată sursa citată.

Gabriel Mustatea, şef laborator ambalaje Institutul de Resurse Biolalimentare: ”Ei ar trebui să furnizeze informaţii reale şi complete cu privire la materiile prime folosite în dezvoltarea amabalajului respectiv”.

A plantat 11.000 copaci, formând o reală pădure: ”Oamenii au râs de mine”

Autor

Redacția

-

30 martie 2021

A reîmpădurit zona în care trăiește, salvând de la secetă mai multe sate: în acest moment există o nouă pădure pe locurile unde, odinioară, existau doar terenuri sterpe și aride.

Timp de 24 de ani a lucrat pentru a planta, de unul singur, o pădure întreagă. Deși localnicii din zonă au dat foc pădurilor, pentru a le transforma în teren agricol, bărbatul din Indonezia a decis că există soluții pentru natură.

Este supranumit ”războinicul eco”, și a reîmpădurit dealurile din zona în care trăiește. Deși localnicii l-au considerat nebun, Sadiman a salvat de la secetă mai multe sate.

Localnicii credeau că există spirite în copaci

Bărbatul, în vârstă de 69 de ani, este cunoscut sub numele de ”Mbah”, nume care se traduce ca ”bunicul”. Acesta a lucrat neîncetat pentru a planta copaci pe dealurile din centrul provinciei Java.

”M-am gândit că dacă nu plantez arbori, întreaga zonă va deveni uscată. Din experiența mea, copacii banian (specie de smochin) și ficușii pot reține multă apă. Oamenii au râs de mine pentru că am adus semințe de banian în sat. S-au simțit neliniștiți deoarece credeau că există spirite în acești copaci”, a povestit Sadiman.

Bărbatul a împădurit o zonă de cel puțin 250 de hectare, plantând peste 11.000 de copaci. Rădăcinile lungi ale copacilor banian și ale ficușilor ajută la reținerea apelor subterane și la prevenirea eroziunii solului, arată Știrile Pro TV.

Oamenii au acum apă curentă pentru irigarea fermelor

Datorită eforturilor sale, s-au format izvoare acolo unde, odinioară, existau doar terenuri sterpe și aride. Oamenii au acum apă la robinet și pentru irigarea fermelor. Cu toate acestea, la început, puțini localnici i-au apreciat munca, mai precizează sursa citată.

”Oamenii credeau că e nebun, dar uitați-vă acum la rezultate. A adus apă curată pentru oamenii din mai multe sate”, a povestit un localnic.

Pentru a reuși să facă rost de bani pentru puieți, Sadiman a plantat cuișoare și jackfruit pe care, apoi, le-a vândut.

”Sper că oamenii de aici vor avea o viață prosperă și vor trăi fericiți. Și să nu ardă, din nou, pădurea”, a adăugat Sadiman.

Ursuleț orfan, recuperat de salvamontiști în Harghita: puiul va fi îngrijit într-un centru special

Autor

Redacția

-

30 martie 2021

Foto: Salvamont Romania - Dispeceratul National Salvamont

În data de 30 martie, un pui de urs a fost recuperat de salvamontiștii din Harghita. Echipa Vlăhița a găsit ursulețul într-o zonă periculoasă, descrisă de salvamontiști ca fiind foarte abruptă.

Puiul de urs are aproximativ două luni și, cel mai probabil, este orfan.

Reprezentanții Salvamont Romania – Dispeceratul National Salvamont au scris pe pagina de Facebook că ursulețul salvat în județul Harghita a ajuns deja într-un centru special pentru creșterea urșilor.

Puiul de urs va fi îngrijit într-un centru special

”Pentru că noi nu putem spune „nu putem” sau „nu vrem” , pentru că noi facem totul din pasiune și dragoste pentru tot ce înseamnă „munte”…

Intervenție a salvamontistilor din Harghita, echipa Vlăhița pentru recuperarea dintr-o zonă de abrupt a unui pui de urs de cca 2 luni și predarea lui către cei abilitați să îl îngrijească într-un centru special pentru creșterea urșilor.

După starea în care se afla puiul de urs exista o mare probabilitate ca ursoaica să nu mai fie în viață”, este mesajul postat pe contul de Facebook a Salvamont România.

Salvamont, unicul serviciu de salvare montană din România

Salvamont România reprezintă singurul serviciu de salvare montană din țara noastră. Echipa se recomandă ca fiind un nucleu de oameni inimoși, dăruiți meseriei nobile pe care și-au ales-o, cu o organizare din ce în ce mai bună și o baza materială corespunzătoare.

”Salvamont reprezintă o echipa nouă de conducere la nivel național, cu planuri îndrăznețe de dezvoltare a activității pe principii moderne, cu sprijinul financiar important al Consiliilor județene și locale. Avem certitudinea că, în munții României, activitatea de salvare montană se poate desfășura cu adevărat „la înălțime”, menționează reprezentanții pe pagina oficială.

Mesajul Salvamont România a adunat peste o mie de reacții, oamenii felicitând echipa pentru inițiativă, intervenție și implicare. ”Sunteți oameni deosebiți și am tot respectul pentru voi, iar micul puiuț este adorabil”; ”Mulțumesc din suflet, băieți, pentru omenie și curaj, dacă mama lui ar fi fost în viață, nu ar fi părăsit zona”, au fost câteva dintre comentariile postate de internauți.