ExxonMobil, una dintre cele mai mari companii petroliere din lume, a prognozat cu exactitate modul în care schimbările climatice vor duce la creșterea temperaturii globale încă din anii 1970, susțin cercetătorii, potrivit BBC.
Un studiu privat al ExxonMobil a prezis modul în care arderea combustibililor fosili ar încălzi planeta, dar compania a negat acuzațiile.
„Această problemă a apărut de mai multe ori în ultimii ani și, în fiecare caz, răspunsul nostru este același: cei care vorbesc despre modul în care „Exxon a știut”, greșesc în concluziile lor”, a declarat compania pentru BBC News.
Corporațiile, inclusiv ExxonMobil, au câștigat miliarde din vânzarea de combustibili fosili care eliberează emisii despre care oamenii de știință, guvernele și ONU spun că provoacă încălzirea globală.
ExxonMobil a prognozat schimbările climatice încă din 1970
Descoperirile sugerează că predicțiile ExxonMobil au fost adesea mai precise chiar și decât ale oamenilor de știință de renume mondial de la NASA.
„Subliniază cu adevărat ipocrizia totală a conducerii ExxonMobil, care știa că propriii lor oameni de știință făceau această muncă de modelare de foarte înaltă calitate și aveau acces la acele informații privilegiate, în timp ce ne spunea celorlalți că modelele climatice sunt nebunești”, a spus Naomi Oreskes, profesor la Universitatea Harvard, pentru BBC News.
Descoperirile sunt o „fumigenă”, sugerează co-autorul Geoffrey Supran, profesor asociat de științe și politici de mediu la Universitatea din Miami.
„Analiza noastră ne permite, pentru prima dată, să cuantificăm ce știa Exxon, și anume că arderea combustibililor fosili avea să încălzească planeta cu aproximativ 0,2°C pe deceniu”, a spus el.
Ca răspuns, ExxonMobil a subliniat o hotărâre a justiției din SUA, din 2019, care a concluzionat că „angajații și directorii ExxonMobil și-au asumat să-și îndeplinească îndatoririle în cel mai cuprinzător și meticulos mod posibil”.
„ExxonMobil se angajează să facă parte din soluția la schimbările climatice și la riscurile pe care le prezintă acestea”, a spus un purtător de cuvânt.
„Previziunea lor asupra climei a fost cel puțin comparabilă ca performanță cu cea a unuia dintre cei mai influenți și bine respectați oameni de știință ai climei din istoria modernă”, a spus profesorul Supran, comparând munca ExxonMobil cu cea a lui James Hansen de la NASA, care a tras un semnal de alarmă asupra climei în 1988.
Compania a răspândit îndoieli cu privire la schimbările climatice
Profesorul Oreskes a spus că descoperirile arată că ExxonMobil „a indus în eroare cu bună știință” publicul și guvernele.
„Au avut toate aceste informații la dispoziție, dar au spus lucruri foarte, foarte diferite în public”, a explicat ea.
Investigațiile anterioare au scos la iveală documente ale companiei care sugerează că Exxon a căutat să răspândească îndoielile cu privire la știință. O lucrare internă a stabilit „poziția Exxon” pentru a „sublinia incertitudinea concluziilor științifice” cu privire la efectul de seră.
Cercetarea, publicată în revista academică Science, sugerează, de asemenea, că ExxonMobil avea estimări rezonabile pentru modul în care ar trebui reduse emisiile pentru a evita cele mai grave efecte ale schimbărilor climatice într-o lume încălzită cu 2°C sau chiar mai mult.
De asemenea, oamenii de știință ai companiei au respins în mod corect teoria potrivit căreia o epocă glaciară urma să vină într-un moment în care alți cercetători încă dezbăteau această perspectivă.
Descoperirile se adaugă la presiunea continuă asupra companiei cu privire la ceea ce știa despre schimbările climatice.
În mai 2022, o instanță din Massachusetts, SUA a decis că ExxonMobil trebuie să fie judecată pentru acuzațiile mincinoase cu privire la schimbările climatice.
Finanțarea se acordă în cuantum de maximum 100% din valoarea totală eligibilă a proiectului. Suma maximă care poate fi acordată de Administrația Fondului pentru Mediu(AFM) pentru finanțarea unui proiect este de 500.000 lei.
Astfel, sunt considerați eligibili solicitantul, precum și partenerii acestuia care îndeplinesc următoarele condiții la momentul depunerii dosarului de finanțare:
sunt persoane juridice române;acționează în nume propriunu se află în procedură de dizolvare/lichidare/ radiere/insolvență/faliment
– nu sunt înregistrați cu fapte sancționate de legislația fiscală, potrivit certificatului de cazier fiscal nu sunt înregistrați cu obligații de plată a taxelor, impozitelor, amenzilor și contribuțiilor către bugetul de stat, bugetele locale, bugetul Fondului pentru mediu, conform prevederilor legale în vigoare; nu sunt condamnați pentru infracțiuni împotriva mediului, prin hotărâre judecătorească definitivă.
Finanțare nerambursabilă pentru proiectele pentru protecția Mediului
Proiectul și cererea de finanțare aferentă acestuia se depun prin intermediul site-ului AFM. Ulterior, comisia de analiză va desemna proiectele care respectă cerințele de finanțare.
Sunt eligibile proiectele care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:
au ca scop educația și/sau conștientizarea publicului privind protecția mediului
minimum 70% din grupul-țintă al proiectului vizează tineri cu vârsta între 6 și 18 ani
-vizează probleme de mediu din următoarele domenii: poluarea aerului; poluarea apelor tăierea ilegală a pădurilor; poluarea cauzată de deșeuri (plastic, metal, substanțe chimice, deșeuri de echipamente electrice și electronice etc.) și modalități de prevenire a efectelor asupra mediului;circuitul de gestionare a deșeurilor/reutilizarea/ reciclarea/colectarea selectivă a deșeurilor; compostarea deșeurilor biodegradabile; eliminarea deșeurilor exploatarea necontrolată a resurselor pământului și epuizarea resurselor naturale; beneficiile utilizării de resurse naturale regenerabile/ importanța energiei verzi protecția ariilor naturale protejate; agricultura intensivă și repercusiunile acesteia asupra mediului industrializarea excesivă și repercusiunile acesteia asupra mediului; protecția biodiversității;schimbări climatice/dezastre naturale/eroziunea solului/ inundații/secetă/încălzire globală; efectele gazelor cu efect de seră asupra mediului stimularea utilizării transportului cu emisii scăzute (transport public, transport alternativ, biciclete, autovehicule electrice etc.);eficiența energetică a clădirilor; drepturile și obligațiile de mediu care le revin cetățenilor și instituțiilor publice locale.
Solicitantul poate depune dosarul de finanțare începând cu prima zi a deschiderii sesiunii de depunere. Până la acest moment, AFM nu a lansat sesiunea de depunere a proiectelor, urmând să anunțe oficial când va deveni accesibilă online.
Menținerea unui mediu sănătos reprezintă cea mai importantă problemă cu care se confruntă societatea actuală. Astfel, vi-i prezentăm pe oamenii care și-au asumat o schimbare în 2022 și o continuă și pe parcursul acestui an, potrivit Bigissue.
Aceștia fac eforturi pentru a proteja mediul, pentru o justiție climatică și pentru o lume mai durabilă în 2023.
Mediu sănătos. Ann Hughes, directorul Flight Free UK
Pentru reducerea zborurilor este nevoie de o combinație de acțiuni guvernamentale și responsabilitate personală.
Astfel, echipa Flight Free UK le arată oamenilor cum să călătorească fără a recurge la zborul cu avionul.
Acest lucru nu numai că reduce amprenta de carbon, dar pune presiune asupra guvernului și a firmelor pentru a găsi alternative viabile. Anna Hughes este directorul Flight Free UK și a explicat care au fost reușitele în 2022:
„2022 fost un an bun pentru Flight Free UK. Am inspirat mii de oameni să nu mai zboare, iar peste 5.000 au semnat angajamentul nostru de a nu zbura timp de un an. Printre comentariile celor care și-au asumat angajamentul, menționez: „Nu mi-a plăcut niciodată poluarea avioanelor, dar au fost întotdeauna atât de rapide și comode” / „M-am simțit bine să acționez în acest sens și am avut multe conversații cu prietenii și familia despre criza climatică, care nu cred că s-ar fi întâmplat altfel”, a precizat Anna.
„A fost primul an când călătoriile au revenit la ceva asemănător cu normalul, ceea ce a însemnat că am putut împărtăși povești de călătorie de la oameni care au trăit aventuri uimitoare fără a zbura, inclusiv inter-railing (cu trenul – n.r.) prin Europa, traversând Munții Alpi cu bicicleta și mergând cu duba în Scoţia.
Reducerea zborului, acțiune cu impact uriaș asupra unui mediu sănătos
Suntem mândri să facem parte din mișcarea care determină o renaștere a transportului cu emisii scăzute de carbon în Europa, inclusiv o rețea extinsă de trenuri de noapte și mai multe rute de feriboturi între Regatul Unit și Europa continentală. Ne-am înregistrat ca organizație caritabilă anul trecut, ceea ce este o mare realizare pentru noi, deoarece este minunat să fim recunoscuți pentru toată munca pe care o facem”, a mai transmis Anna Hughes.
„Este vital să reducem emisiile în acest moment de urgență climatică, însă oamenii nu prea știu de unde să înceapă. Reducerea zborului este una dintre acțiunile cu cel mai mare impact pe care le putem întreprinde asupra climei, dar mulți oameni nu sunt conștienți de impactul real al aviației asupra mediului sau nu știu că există moduri alternative de călătorie. Munca noastră este de a-i informa cu privire la impactul aviației asupra climei și de a-i inspira să călătorească prin alte mijloace, într-un mod pozitiv și responsabil”, și-a continuat ideea directorul Flight Free UK.
„Noul nostru angajament se lansează în 2023: oamenii se pot înscrie pentru un an fără zbor sau pot alege un angajament care să se potrivească circumstanțelor lor personale. Nu oricine se poate abține de la toate zborurile, de exemplu cei care au angajamente de muncă sau de familie în străinătate. Scopul fundamental este normalizarea conceptului de a nu zbura și, în fiecare an, ne apropiem de obiectivul nostru, pe măsură ce tot mai mulți oameni aleg să rămână pe pământ. Sperăm că alte mii de oameni vor fi inspirați să se alăture angajamentului în acest an”, a conchis Anna Hoghes.
Inițiativele grupului Just Stop Oil
În ceea ce privește campaniile de mediu din 2022, grupul Just Stop Oil a avut un număr record de oameni care s-au expus public și au atras atenția asupra crizei climatice, de la închiderea drumurilor și până cățărarea pe clădiri și atacarea operelor de artă, evenimente care au atras reacții conflictuale.
Pentru a preveni catastrofa planetară, grupul solicită angajamentul guvernului Marii Britanii de a pune capăt tuturor noilor licențe de explorare și dezvoltare a producției de combustibili fosili.
„A mai trecut un an și miza continuă să crească”, a declarat purtătorul de cuvânt al Just Stop Oil, Sean Irish.
„Am văzut eșecurile acestui guvern în ceea ce privește costul vieții, energia și crizele climatice; 2023 trebuie să fie anul rezistenței civile. Dacă acest guvern nu ne va acorda un viitor viabil, atunci, la fel ca în trecut, ne vom îndepărta consimțământul de a fi guvernați și vom acționa în rezistență civilă non-violentă până când drepturile noastre vor fi respectate și protejate”, a adăugat el.
Caprele care pasc pe plaja Bournemouth, sluție inedită pentru un mediu sănătos
În 2020, un consiliu a introdus capre de cașmir pe stâncile de lângă plaja Bournemouth pentru a controla speciile dăunătoare și invazive de arbuști.
Inițiativa a funcționat, iar speciile nedorite precum stejarul, troscotul japonez și bambusul nu mai domină în zonă. Acum, dimensiunea turmei se va dubla, deoarece s-a descoperit că pășunatul în zonă a crescut numărul de fluturi și plante indigene, dar a încurajat și specii rare, cum ar fi silvia de tufiș și șopârlele de nisip.
Acțiunile organizației Plastic Free North Devon
În calitate de surfer și reprezentant al Surfers Against Sewage, Claire Moodie a văzut direct impactul poluării cu plastic asupra mediului marin din North Devon. Ea este CEO al Plastic Free North Devon, o organizație de voluntari înființată în aprilie 2018 pentru a combate problema globală a poluării cu plastic prin acțiuni locale.
Plastic Free North Devon urmărește să educe, să susțină, să facă campanii și să încurajeze un consum mai conștient și, de asemenea, să crească gradul de conștientizare a problemelor de mediu. Organizația a pus presiune asupra consiliilor, organizațiilor și comunităților locale pentru a reduce direct poluarea cu plastic și i-a dus pe elevi în excursii de explorare a mediului local.
Inovația lui Pierre-Yves Paslier și Rodrigo Garcia González pentru protecția mediului
Fondatorii Notpla (prescurtare pentru „nu plastic”- n.r.) au dezvoltat o alternativă care speră că va împiedica un miliard de sticle de plastic să ajungă în ocean în fiecare an. Cei doi s-au întâlnit la studii, la Londra, și au fost motivați de job-ul anterior al lui Paslier, care lucra ca inginer de ambalare pentru L’Oréal.
Acesta a fost dezamăgit de cantitatea de plastic folosită în ambalaje și de poluarea cauzată de acesta.
Alternativa lor a fost făcută din extract de alge marine, numit și Notpla, care este natural, biodegradabil și este deja folosit pentru o gamă largă de produse, precum Ooho, un recipient circular care poate înmagazina lichide și mâncare.
Activistul Feargal Sharkey vrea un mediu sănătos
Feargal Sharkey a devenit cunoscut ca muzician la sfârșitul anilor ’70, cântând cu The Undertones și remarcându-se cu hit-ul Teenage Kicks.
Acum, Feargal Sharkey se individualizează pentru activismul său ecologic datorită campaniilor împotriva poluării râurilor britanice. A început în urmă cu un deceniu, când s-a pensionat și a devenit președintele celui mai vechi club de pescuit din Anglia, The Amwell Magna Fishery, de pe râul Lea din Hertfordshire.
Amploarea problemelor cauzate de poluare a devenit curând evidentă, iar Sharkey a dus Agenția de Mediu în instanță. De atunci, el a fost un critic deschis al eșecului guvernului de a reglementa industria apei.
Protestul lui Angus Rose din 2022
Anul trecut, Angus Rose a intrat în greva foamei timp de peste cinci săptămâni lângă Parlamentul Regatului Unit al Marii Britanii.
El a spus că refuză să cedeze până când ministrul de atunci al Energiei, Greg Hands, îl va determina pe cercetătorul Sir Patrick Vallance să le vorbească în mod public politicienilor despre briefingul „secret“ privind schimbările climatice al premierului de atunci, Boris Johnson, înainte de summitul COP26. Cererile sale au fost în cele din urmă îndeplinite parțial după 37 de zile.
Documentarul The Felling
The Felling este un documentar al lui Eve Wood și Jacqui Bellamy, și prezintă lupta, văzută ca o metaforă dintre David și Goliat, dintre locuitorii din Sheffield, care doreau să-și salveze copacii care erau tăiați ca parte a unui acord PFI de 2,2 miliarde de lire sterline, și autoritățile orașului, o corporație uriașă și poliție.
Inițiativa lui Daniel Edelstyn și Hilary Powell
Acești doi artiști sunt atât de sătui de inacțiunea politică în privința crizei energetice și a schimbărilor climatice, încât au preluat inițiativa și au transformat un drum într-o centrală de energie regenerabilă.
Ei și-au propus să instaleze panouri solare pe 150 de case victoriene de pe o stradă din estul Londrei. Este o modalitate de a reduce amprenta de carbon a fiecărei gospodării, precum și facturile de energie și reprezintă un model pentru restul Regatului Unit.
Protestele grupului Fossil Free London
Fossil Free London vorbește despre industria petrolului și gazelor. Grupul de activiști pentru schimbările climatice din Londra organizează acțiuni creative, spectacole și proteste pentru a arăta adevărata față a celor implicați sau legați de combustibilii fosili poluanți.
Una dintre reprezentațiile lor a devenit virală în 2022, când au falsificat reclame care vizau Barclays Bank, care s-a dovedit a fi cea mai mare finanțatoare din Europa a combustibililor fosili.
De asemenea, grupul luptă împotriva căutării de noi zăcăminte de petrol și gaze în Marea Nordului și organizează o varietate de discuții și evenimente axate pe climă pentru a crește gradul de conștientizare și a genera noi acțiuni de protest.
Forumul Economic Mondial de la Davos are loc în perioada 16-20 ianuarie 2023 și reunește lideri politici și oameni de afaceri de pe întreaga planetă, potrivit Mediafax.
Reuniunea din stațiunea elvețiană are loc pentru a analiza provocările prezentului și pentru a găsi soluții la acestea după reuniunea celor mai influenți factori de decizie.
Cu toate acestea, există voci care spun că forumul nu face altceva decât să mărească amprenta de carbon.
Klaus Schwab, președintele executiv al Forumului de la Davos, a susținut că „suntem cu toții blocați într-o mentalitate de criză“, având în vedere multiplele evenimente care s-au succedat în ultimii ani, de la războiul din Ucraina, la schimbările climatice și crizele din energie și aprovizionarea cu alimente.
Prima reuniune față în față, iarna, după pandemia de coronavirus
Ediția din acest an este prima reuniune care are loc iarna, după pandemia de coronavirus. Anul trecut, Forumul Economic Mondial a avut loc în luna mai, iar în anul 2021 s-a ținut virtual, ca urmare a măsurilor de răspândirii virusului SARS-CoV-2.
Tema ediției din acest an este „Cooperare într-o lume fragmentată“, iar președintele Klaus Schwab susține că „Davos ar trebui să ajute la schimbarea acestei mentalități“.
Marii absenți ai reuniunii sunt reprezentanții din Federația Rusă, ca urmare a evenimentelor din ultimul an, însă organizatorii forumului au salutat o diversitate extrem de mare a participanților și chiar prezența unei delegații chineze consistente.
Astfel, la eveniment for participa:
52 de șefi de stat și de guvern;
56 de miniștri de finanțe;
19 guvernatori de bănci centrale;
30 de miniștri ai comerțului;
35 de miniștri de externe;
39 de lideri ai agențiilor internaționale (FMI, OMS, etc);
De asemenea, mediul de afaceri va fi reprezentat de peste 1.500 de oameni de afaceri, dintre care 600 sunt lideri executivi.
Este semnalat, totodată, prezența celui mai mare număr de femei din toate timpurile printre liderii de afaceri.
Forumul Economic Mondial de la Davos. Prezență record a activiștilor de mediu
Printre discuțiile care vor avea loc la ediția din acest an se numără și întârzierea efortului global de a aborda schimbările climatice, ca urmare a crizei din energie generată de războiul din Ucraina și sancțiunile împotriva Federației Ruse.
Prin urmare se va dezbate importanța recalificării forței de muncă și a generării de locuri de muncă remunerate corespunzător.
De asemenea, se încearcă depășirea anumitor deficiențe în ceea ce privește paritatea de gen și echitatea rasială.
Trebuie amintit și că duminică, 15 ianuarie, la Davos a avut loc un protest al activiștilor de mediu față de rolul marilor companii petroliere la eveniment.
De exemplu, BP, Chevron și Saudi Aramco fac parte dintre cei 1.500 de lideri de afaceri care s-au reunit în stațiunea elvețiană.
„Cerem acțiuni concrete și reale în domeniul climei“, a spus Nicolas Siegrist, organizatorul protestului, care conduce Partidul Tinerilor Socialiști din Elveția.
„Schimbați-vă dieta pentru climă, mâncați-i pe cei bogați“, au scandat cei peste 100 de tineri care s-au adunat duminică la Davos.
În plus, aceștia au huiduit și firmele petroliere menționate anterior, considerându-le principali factori de poluare a mediului.
ȘtireaVerde prezenta, recent, o imagine suprinsă la raftul unui hypermarket din România: măsline în ambalaje din(n.r. caserole) plastic, fără mențiuni pe etichetă privind materialul ambalajului. Astfel de imagini sunt extrem de comune și arată, de fapt, cât de mult utilizăm plasticul în viața noastră. Potrivit specialiștilor în Mediu, acesta are o rată de reciclare foarte mică, mai ales în România, iar efectele sunt nocive pentru tot ce înseamnă ecosistem: sol, apă, faună, vegetație, om.
Astfel, Uniunea Europeană a elaborat un Regulament(n.r. obligatoriu pentru toate statele membre fără transpunere Directivă), care prevede interzicerea următoarelor ambalaje, în mod total, până în 2030.
–ambalajele de unică folosință pentru alimente și băuturi atunci când sunt consumate în restaurante și cafenele,
–ambalajele de unică folosință pentru fructe și legume,
–sticlele de șampon în miniatură, precum și alte ambalaje în miniatură din hoteluri.
Ambalajele la care toată Europa va trebui să renunțe până în 2030
Pentru a încuraja reutilizarea sau reîncărcarea ambalajelor, care a scăzut îngrijorător în ultimii 20 de ani, operatorii economici vor trebui să le ofere consumatorilor un anumit procent din produsele lor în ambalaje reutilizabile sau reîncărcabile, cum ar fi: băuturi și mâncăruri la pachet sau livrări de produse/servicii în mod electronic.
De asemenea, va exista o anumită standardizare a formatelor ambalajelor și o etichetare clară a ambalajelor reutilizabile. În mai multe state ale lumii, timid și în România, au apărut magazinele zero waste. Acestea încurajează consumarea alimentelor bio, neprocesate și utilizarea ambajajelor reciclabile: sticlă, carton.
Spre exemplu, „tradiționala pungă de plastic” a fost înlocuită cu „săculețul de pânză”. Cel din urmă nu poate fi considerat un „semn al sărăciei”, al lipsei de bun-gust, așa cum a fost interpretat pe diverse site-uri din România, ci este un semn al „vieții trăite cu sens”. Bogăția nu poate fi măsurată în „ambalaje de lux”, mult mai important este calitatea produsului oferit.
Ce obligații vor avea producătorii din UE pentru ca oamenii să renunțe la ambalajele care nu se reciclează
Regulamentul Uniunii Europene prevede stabilirea unor criterii de proiectare pentru ambalaje; crearea unor sisteme-depozit obligatorii pentru sticlele din plastic și dozele din aluminiu, precum și clarificarea tipurilor de ambalaje – foarte limitate ca număr – care trebuie să fie compostabile, astfel încât consumatorii să le poată arunca în deșeurile biologice.
De asemenea, vor exista rate obligatorii de conținut reciclat pe care producătorii trebuie să le includă în noile ambalaje din plastic. Oficialii UE speră ca transformarea plasticului reciclat într-o materie primă valoroasă.
Ce opțiuni vor avea consumatorii
În ceea ce îi privește pe consumatori, Regulamentul UE prevede opțiuni de ambalare reutilizabile, vor elimina ambalajele superflue, vor limita excesul de ambalare și vor furniza etichete clare în sprijinul unei reciclări corecte. Pentru industrie, Comisia promite că normele vor crea noi oportunități de afaceri, în special pentru întreprinderile mai mici, vor reduce nevoia de materiale prime „de primă clasă”.
Se estimează că prin această măsură va crește capacitatea de reciclare a Europei și reducând dependența Europei de resursele primare, furnizorii extern, factori care ar putea ajuta în lupta cu schimbările climatice.
Aruncăm mai mult decât consumăm
În medie, fiecare european generează anual aproape 180 kg de deșeuri de ambalaje. Ambalajele sunt unul dintre principalele produse care utilizează materiale prime virgine, întrucât 40 % din materialele plastice și 50 % din hârtia utilizată în UE sunt destinate ambalajelor. Dacă nu se vor lua măsuri, UE ar urma să înregistreze o creștere suplimentară cu 19 % a deșeurilor de ambalaje până în 2030, iar pentru deșeurile de ambalaje din plastic, chiar o creștere de 46 %.
Comisia Europeană susține că obiectivul principal al acestei legislații în ceea ce privește reciclarea ambalajelor este reducerea folosirii resurse naturale primare și crearea unei piețe funcționale pentru materiile prime secundare, sporind utilizarea materialelor plastice reciclate în ambalaje prin intermediul unor obiective obligatorii. Acest lucru conduce la reducerea cantității de deșeuri pe care o producem, statisticile arătând că aruncăm mai mult decât consumăm.
Cercetătorii au inventat o modalitate cu totul nouă de a refrigera mâncarea, aceasta fiind mult mai prietenoasă cu mediul decât actualii agenți frigorifici, conform Science Alert.
Sistemele de refrigerare tipice elimină căldura dintr-un spațiu printr-un gaz care se răcește pe măsură ce se extinde. Oricât de eficient este acest proces, unele dintre gazele folosite sunt, de asemenea, deosebit de neprietenoase cu mediul.
Prin noua metodă de a refrigera mâncarea, dezvoltată de cercetătorii de la Laboratorul Național Lawrence Berkeley și de la Universitatea Berkeley din California, SUA, aceștia au încercat să profite de modul în care energia este stocată sau eliberată atunci când un material își schimbă faza, ca de exemplu atunci când gheața se transformă în apă.
O modalitate cu totul nouă de a refrigera mâncarea
O modalitate de a forța gheața să se topească fără a fi nevoie căldură este adăugarea unor particule încărcate sau ioni. Punerea de sare pe drumuri pentru a preveni formarea gheții este un exemplu comun al acestui lucru.
Ciclul ionocaloric dezvoltat de cercetători folosește și sare pentru a schimba faza unui fluid și pentru a răci împrejurimile acestuia.
„Avem o problemă nerezolvată cu agenții frigorifici”, a spus inginerul mecanic Drew Lilley, de la Laboratorul Național Lawrence Berkeley din California.
„Nimeni nu a dezvoltat cu succes o soluție alternativă care să răcească lucrurile, să funcționeze eficient, să fie sigură și să nu dăuneze mediului. Credem că ciclul ionocaloric are potențialul de a îndeplini toate aceste obiective dacă este realizat în mod corespunzător”, a adăugat el.
Cercetătorii au modelat teoria ciclului ionocaloric pentru a arăta cum ar putea să concureze sau chiar să îmbunătățească eficiența agenților frigorifici utilizați astăzi. Astfel, un curent care trece prin sistem ar muta ionii din acesta, schimbând punctul de topire al materialului pentru a schimba temperatura.
Echipa a efectuat, de asemenea, experimente folosind o sare făcută cu iod și sodiu, pentru a topi carbonatul de etilenă. Acest solvent organic comun este folosit și în bateriile litiu-ion și este produs folosind dioxid de carbon ca intrare. Acest lucru ar putea face ca sistemul să aibă un potențial de încălzire globală (GWP) negativ.
Cercetătorii sunt extrem de încrezători
O schimbare de temperatură de 25 de grade Celsius (45 de grade Fahrenheit) a fost măsurată prin aplicarea a mai puțin de un singur volt de încărcare în experiment, un rezultat care depășește ceea ce alte tehnologii calorice au reușit să obțină până acum.
„Există trei lucruri pe care încercăm să le echilibrăm: GWP-ul agentului frigorific, eficiența energetică și costul echipamentului în sine”, a mai spus inginerul mecanic Ravi Prasher, de la Laboratorul Național Lawrence Berkeley.
„De la prima încercare, datele noastre par foarte promițătoare în toate aceste trei aspecte”, a adăugat el.
Sistemele de compresie a vaporilor utilizate în prezent în procesele de refrigerare se bazează pe gaze care au un GWP ridicat, cum ar fi diferite hidrofluorocarburi (HFC). Țările care au semnat Amendamentul de la Kigali s-au angajat să reducă producția și consumul de HFC cu cel puțin 80% în următorii 25 de ani, iar răcirea ionocalorică ar putea juca un rol major în acest sens.
Sute de sindicalişti din silvicultură, asociaţii profesionale şi patronale din domeniu au protestat, joi, 12 ianuarie,în faţa sediului Guvernului, deoarece se opun privatizării Romsilva, așa cum ȘtireaVerde a mai relatat. Cu toate acestea, niciun politician nu a avut o reacție publică, după acțiunea celor din silvicultură.
Confederatia Sindicală Nationala MERIDIAN se opune Ordonanței prin care regiile Romsilva să fie administrate de firme private. Este vorba despre propunerea enunțată la ART. IV alin. (1) şi (2) din Propunerea legislativă L831/2022 – Proiect de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 109 din 2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice deoarece lezează interesele economice strategice ale țării și induce amenințări la adresa securității naționale a României.
Potrivit actului normativ mai sus amintit, regiile autonome care desfășoară în principal activități economice, se reorganizează de către autoritățile publice tutelare competente prin divizarea activităților de serviciu public de cele comerciale.
Activitățile comerciale divizate vor fi organizate în societăți pe acțiuni sau în societăți cu răspundere limitată, iar sindicaliștii se tem că pădurile României, decimate prin tăieri ilegale, vor ajunge pe mâna unor firme cu capital străin, încurajând exportul ilegal de lemn, în detrimentul Mediului.
Sindicaliștii au cerut ca pădurile să rămână proprietatea publică a statului
Potrivit surselor noastre autorizate, Romsilva a explicat deja oficialilor Guvernului care sunt riscurile în cazul în care unele firme private vor prelua managementul regiilor autonome. Deoarece pădurile din statul nostru nu au fost protejate suficient, Comisia Europeană a declanșat procedura de infringement(sancțiune juridică aplicată statelor UE, care se poate solda cu sute de mii de euro/amendă pe an. Sindicaliștii din silvicultură au cerut guvernanților retragerea Ordonanței care permite administrarea pădurilor de către firmele private. Până la acest moment, revendicarea lor nu a a avut niciun ecou.
Producătorul finlandez de celuloză și hârtieStora Enso, unul dintre cei mai mari proprietari de păduri private din lume, testează o nouă tehnologie de producere de baterii prin utilizarea unui polimer găsit în copaci, numit lignină, potrivit BBC, citat de Futurism.
Ideea a venit pe fondul creșterii cererii de mașini electrice, dar și pe necesitatea de a găsi soluții mai prietenoase cu mediul, având în vedere că eliminarea materialelor utilizate la producerea bateriilor a ridicat întrebări cu privire la afectarea mediului.
Baterii produse cu ajutorul ligninei
Majoritatea bateriilor conțin electrozi cunoscuți sub numele de catozi și anozi, care facilitează fluxul de particule încărcate numite ioni.
Acești ioni sunt mai mult sau mai puțin stocați în anod atunci când o baterie este încărcată și sunt eliberați prin catod atunci când bateria este descărcată pentru a furniza energie.
Deoarece lignina conține carbon, ar putea fi utilizată pentru a forma anodul unei baterii, înlocuind materiale precum grafitul, care este folosit în prezent.
Potrivit BBC, fabricarea grafitului sintetic necesită în prezent încălzirea carbonului la 3.000°C timp de mai multe săptămâni, un proces care consumă foarte multă energie.
Lignina se recuperează din deșeurile produse la fabricarea hârtiei și produselor din lemn
Soluția propusă de Stora Enso poată numele de „Lignode” și se realizează prin utilizarea ligninei recuperate din deșeurile care sunt produse în timpul fabricării hârtiei și a produselor din lemn.
Un avantaj este că această abordare, în teorie, nu ar necesita tăierea altor copaci, atâta timp cât practicile forestiere ale companiei sunt sustenabile în proporție de 100%, așa cum pretinde.
În plus, șeful Lignode, Lauri Lehtonen, susține că încălzirea ligninei într-o structură de carbon precum grafitul necesită temperaturi mult mai scăzute decât grafitul în sine, economisind energie în acest proces.
Cu toate acestea, chiar dacă lignina are aceste proprietăți, ea poate avea probleme în a concura cu grafitul, deoarece acesta este mult prea performant în proprietățile sale.
„Nu cred că va fi o schimbare destul de mare în ceea ce privește costul sau performanța pentru a înlocui grafitul”, a spus, pentru BBC, Wyatt Tenhaeff, profesor de inginerie chimică la Universitatea din Rochester, care a testat soluția cu anozi fabricați din lignină.
Totuși, Tenhaeff crede că lignina este „foarte cool” și a descoperit că ar putea fi într-adevăr folosită pentru a face anozi la un cost potențial mai mic.
Ministrul Mediului, Tanczos Barna, a anunțat introducerea unui regulament pentru produsele second -hand aduse din import. Oficialul de la Mediu spune că nu e corect față de Mediu, dacă 90% din textilele importate se aruncă la gunoi și devin „deșeuri textile”. La acest moment, statul român nu are un sistem pentru gestionarea deșeurilor textile. Acestea ajung peste tot: în containere, în parcuri, păduri, la gropile de gunoi, însă, depozitarea gunoiului nu este cea mai bună soluție pentru Natură și conservarea resurselor.
Tanczos Barna consideră că este nevoie de o reglementare legislativă mai clară pe piață, atât pentru hainele second-hand, cât și pentru electrocasnice sau alte produse. Ministrul Mediului susține că toate hainele care vin din import „second-hand” și sunt puse la vânzare ar trebui să fie, în prealabil, tratate.
Ministrul Mediului explică mecanismul prin care hainele second-hand sunt, de fapt, deșeuri care intră nelegal în România
ȘtireaVerde a mai relatat despre „cât de profitabile” sunt „afacerile cu gunoaie”, iar magazinele second-hand s-au înmulțit în România. Potrivit organelor de anchetă, de cele mai multe ori, importul de haine „la mâna a doua” este, de fapt, un transport nelegal de deșeuri din Germania, Anglia, Italia, Spania sau chiar China. Mecanismul a fost explicat chiar de Tanczos Barna, la postul public de televiziune.
„Sunt încercări de a ocoli punctele de trecere a frontierei, de a intra noaptea, de a declara deșeurile ca fiind second hand-uri. Lunile următoare vom veni cu un regulament pentru second hand-uri, inclusiv pentru haine. Pentru că și acestea reprezintă o presiune uriașă asupra României dacă se aduc textile ca fiind second hand, dar 90% se aruncă și 10% se pun pe raft pentru a fi revândute, nu este bine. De aceea, și la electrocasnice și la aparatură de orice tip și la textile este nevoie de o reglementare mult mai clară a ce înseamnă second hand și a ceea ce înseamnă refolosibil ca atare sau, după o minimă tratare, reintroducere pe piață”, s-a exprimat ministrul Mediului, Tanczos Barna.
Potrivit OUG 133/2022, până la 1 ianuarie 2025, primăriile din România trebuie să amenajeze puncte de colectare pentru deșeurile textile.
Ce sunt, de fapt, deșeurile textile
Deșeurile din etapa de producție a hainelor, inclusiv resturi de material, haine cu defecte sau cele nevândute se numesc deșeuri post-industriale sau pre-consum și sunt deseori reciclate, având un conținut de fibre cunoscut și necesitând mai puțină logistică de colectare și sortare. În Statele Unite, de exemplu, există o legislație care impune producătorilor de textile care depășesc o pondere de 10% resturi din totalul de țesături folosite să dezvolte programe de reciclare sau recuperare a acestora.
La nivel mondial, doar 20% din textile sunt colectate separat de restul deșeurilor. Din păcate, marea majoritate a oamenilor aleg să arunce textilele în coșul de gunoi, împreună cu celelalte deșeuri, făcând astfel imposibilă salvarea și reciclarea acestora.
Bucureștiul nu are sisteme bine puse la punct, pentru a face față schimbărilor climatice, susține Roxana Bojariu, climatolog în cadrul Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), într-un interviu la GÂNDUL EXCLUSIV.
Scenariul este cât se poate de sumbru, în viziunea specialistei Bojariu, mortalitatea din cauza poluării va crește semnificativ în Capitală, cu prepoderență vara, din cauza faptului că nu sunt amenjate suficiente spații verzi, planul urbanistic fiind total inadecvat pentru schimbările climatice ale căror efecte negative vor fi și mai vizibile în următorii ani.
„Avem aici exemple multiple. Sunt efecte asupra sănătății populației din oraș. Stresul termic, arată studiile – și noi avem lucrări care sperăm că vor fi publicate – că impactul în mortalitate, mai ales în cea legată de boli, cum sunt cele cardiovasculare, crește odată cu avansarea semnalului schimbării climei și crește mult mai mult în zona urbană a Bucureștiului” a explicat Roxana Bojariu, climatolo ANM, pentru sursa citată.
Bucureștenii, printre cei mai afectați din cauza schimbărilor climatice
Evident, acest scenariu din partea ANM nu poate fi limitat la povestea „drobului de sare”. Toți putem face ceva mai mult pentru a ne (re)apropia de Natură. Responsabilitatea în această situație nu o poartă în mod exclusiv autoritățile statului, ci fiecare dintre noi. Aparent, gesturi mărunte, dar care fac diferența: de la modul în care avem grijă de o floare, plantăm un copac sau colectăm deșeurile. Tăierile ilegale de păduri, lăsarea parcurilor mari de „izbeliște”(situația Parcului Cișmigiu) este doar un exemplu, au condus la modificarea climei, la resimțirea directă a poluării aerului, iar acest lucru afectează direct și iremediabilsănătatea oamenilor.
Schimbările climatice se văd și în agricultură, iar ȘtireaVerde a relatat pe larg acest aspecte. Toate statele lumii au gândit strategii pentru protejarea Mediului, acestea sunt în curs de derulare și se axează mult pe utilizarea produselor reciclabile. România încă nu are o strategie bine stabilită în acest sens, fiind statul care are deschisă procedura de infringement tocmai din acest motiv.
