În județul Harghita, patru muncitori forestieri au scos patru pui de urs din bârlog și i-au azvârlit în zăpadă.
Imaginile au fost puse la dispoziția autorităților de presa locală și de asociația pentru protecția animalelor Casa lui Patrocle – Animal Rescue.
”Am fost contactată de IPJ Neamț. Am pus la dispoziția lor toate infromațiile. Mi s-a spus că sunt deja la audieri și fac tot posibilul să afle ce s-a întâmplat cu puii, care este soarta lor. Sunt mai multe ipoteze. Am primit zeci de mesaje în care multe persoane mi-au spus că există un trafic real de pui de urs către piața din Rusia, dar nu putem verifica încă. Fondul forestier ar fi în Harghita. Bărbații sunt din Neamț. Din ce am înțeles toți au fost identificați și duși la audieri la Piatra Neamț”, a declarat la Digi24 reprezentanta ONG-lui Casa lui Patrocle.
Dosar penal și tragedia ca dublu standard
Dacă ursoaica ar fi fost în zonă, acum am fi discutat despre o tragedie, despre agresivitatea unui animal care este, per se, agresiv. Pentru că e mai la îndemână să pedepsești prin împușcare animalul sălbatic care își apără mediul sau care este nevoit să-și schimbe mediul, în momentul în care pădurea devine fabrică de cherestea.
Dacă ursoaica ar fi fost în zonă, știrea ar fi fost despre natura sălbatică a cărei înmulțire a fost scăpată de sub control, nu de faptul că foarte mulți ”oameni” sunt scăpați de sub control. Desigur, pedeapsa era glontele legal sau ilegal aplaudat de autorități, nu un dosar penal.
Poliția Harghita a deschis dosar penal în acest caz, una dintre infracțiuni fiind rănirea sau schingiurea animalelor.
Potrivit purtătorului de cuvânt al IPJ Harghita, Gheorghe Filip, cei patru bărbați care apar în imagini au fost identificați. Ei sunt din județul Neamț și au între 35 și 51 de ani. Filip a precizat, la Digi 24, că totul s-a petrecut într-o exploatare forestieră aflată în subordinea ocolului silvic din Gheorgheni.
În data de 19 februarie, Ministerul Mediului a anunțat că o echipă a Gărzii Naționale de Mediu a ajuns la fata locului, iar până acum puii de urs nu au fost identificați și căutările continuă, în pofida condițiilor meteo neprielnice pentru astfel de activități și a configurației terenului.
Ministrul Mediului, Tanczos Barna, suferă public, dar mai mult suferă de o amenzie pe care declarațiile, la fel de publice, o dovedesc.
Derapaje și schimbări comportamentale în Ministerul Mediului:
În 2015, Ministrul Mediului afirma următoarele: “Nu putem transforma România în grădina zoologică a Europei”. Era momentul în care 10.000 de urși erau prea mulți pentru Tanczos Barna și dorea depunerea unei petiții la Ministerul Mediului împotriva protejării carnivorelor mari.
8Februarie 2021, Tanczos Barna declara că: ”Nu există o relaţie directă cauză-efect între tăierile ilegale de păduri şi apariţia urşilor uneori chiar şi în curţile şcolilor din oraşe”.
19 februarie 2021: “Este inadmisibil”, despre puii de urși scoși din bârlog de tăietorii de lemne.
”Este inadmisibil ceea ce s-a făcut acolo, clar aceste fapte sunt sancţionate penal, pentru că legislaţia privind protejarea habitatelor naturale sancţionează penal orice perturbare a vieţii acestor animale sălbatice”.
Din nou, dublu standard.
Inadmisibilă este și o discuție despre tăierea padurilor, falsificarea actelor sau multitudinea de afaceri ale drujbei. Inadmisibilă, pentru că nu poate fi acceptată de ministru, pentru că preferă falsa empatie ca strategie în fața întrebărilor.
În momentul în care incompetența pornește de la ministru și ajunge până la tăietorii de lemne, declarațiile se vor schimba de la o zi la alta, așa cum se schimbă și geografia României: păduri pe cale de dispariție, reducerea habitatului, reducerea hranei și înmulțirea apelurilor de la 112.
ADI Deșeuri, struțo-cămila care stârnește controverse
În anul 2009, autoritățile județene anunțau cu surle si trâmbițe înființarea Asociației de Dezvoltare Intracomunitară pentru Managementul Deșeurilor (ADI Deșeuri). Era considerat un real succes și promitea rezolvarea problemei deșeurilor într-un județ sufocat nu doar de gropi de gunoi, multe neautorizate, dar și de bataluri neecologizate ale rafinăriilor din zonă. ADI Deșeuri a fost înființată ca un fel de societate pe acțiuni în care toată lumea votează, iar deciziile se iau cu majoritatea voturilor. De reținut că fiecare localitate care a aderat la ADI are un singur vot în Adunarea Generală.
Cu alte cuvinte, Ploieștiul, care are 200.000 de locuitori, are un singur vot, la fel ca și comune precum Lapoș ( 1500 de locuitori) sau Călugăreni ( 2500 de locuitori).
Astfel, locuitorii din mediul rural decid ceea ce se întâmplă atât cu tariful gunoiului în Ploiești, precum și dacă operatorul de salubritate de pe o anumită zonă este sancționat sau nu.
Această problemă a devenit vizibilă în anul 2019, când Ploieștiul s-a confruntat cu o gravă criză a gunoaielor necolectate la timp. Autoritățile locale ar fi dorit rezilierea contractului cu Rosal și găsirea unui alt operator, dar cu un singur vot în ADI, Ploieștiul nu a putut face nimic. Problema cea mai mare o reprezintă zona foarte mare în care operează Rosal, dar și personalul insuficient al operatorului de salubritate.
Șapte zone – ROSAL colectează din aproape tot județul
Consiliul Județean Prahova a implementat faimosul ”Sistem de Management Integrat al Deșeurilor”, un proiect co-finanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Sectorial ”Mediu” 2007–2013 și prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014– 2020.
Prin acest proiect a fost constituită și Asociația de Dezvoltare Intercomunitară “Parteneriatul pentru managementul deșeurilor-Prahova”, din care fac parte Consiliul Județean Prahova și 103 unități administrativ teritoriale din județ.
Singura localitate care a refuzat să devină parte a acestei asocieri a fost orașul Mizil, care deține propria companie de salubritate.
ADI Deșeuri are în componență două municipii (Ploiești și Câmpina), 11 orașe și 90 de comune. Astfel, ADI Deșeuri oferă (sau mai bine spus ar trebui să ofere) servicii de salubritate pentru 732.000 de cetățeni ai județului Prahova.
Potrivit documentațiilor de atribuire a contractelor, în cadrul acestui proiect sunt deservite un număr de 705.867 de persoane fizice și 11.859 de persoane juridice din județ.
În județul Prahova se ocupă de salubritate cinci operatori: SC Comprest SA Brașov, SC Rosal Grup SA București, SC Floricon Salub SRL, SC Vitalia Servicii pentru Mediu – Tratarea Deșeurilor SRL, Compania de Servicii Publice și Energii Regenerabile Prahova SA.
În cadrul proiectului, Unitățile Administrativ Teritoriale din județul Prahova au fost împărțite în 7 zone de colectare a deșeurilor, astfel:
• Zona 1 – Bușteni, operator COMPREST SA
• Zona 2 – Boldești-Scăieni, operator ROSAL GRUP SA
• Zona 3 – Drăgănești, operator ROSAL GRUP SA
• Zona 4 – Urlați, operator ROSAL GRUP SA
• Zona 5 – Vălenii de Munte, operator ROSAL GRUP SA
• Zona 6 – Valea Doftanei, operator ROSAL GRUP SA
• Zona 7 – Câmpina, operator FLORICON SALUB SA
Gunoaiele prahovenilor pe opt ani costă peste 250 de milioane de euro
Valoarea medie a contractelor, pentru toate cele șapte zone, se ridică la peste 250 de milioane de euro pentru o perioadă de opt ani.
Astfel, pentru zona 1, valoarea medie a contractului atribuit societății Comprest SA este de 22.238.994,63 de lei. Contractul s-a încheiat pentru o perioadă de opt ani, data de începere a acestuia fiind de 01.04.2017.
În zona 1 – Bușteni, în prezent, tarifele calculate la nivelul anului 2020 sunt:
12,44 lei/loc/lună fără TVA pentru colectare în amestec;
10,49 lei/loc/lună fără TVA pentru colectare separată;
337,48 lei/tonă fără TVA persoane juridice.
Cantitatea de deșeuri colectată în această zonă a fost în creștere în ultimii trei ani:
2018 – 7.085,4815 tone;
2019 – 7.377,9749 tone;
2020 – 8.101,2791 tone.
Situația deșeurilor colectate selectiv:
2018 – 304,4778 tone;
2019 – 430,4808 tone;
2020 – 448,8661 tone.
În zonele 2+6, unde operează Rosal Grup SA, valoarea medie a contractului este de 328.634.103,30 lei, încheiat pe o perioadă de opt ani, cu începere de la 1 ianuarie 2017.
Tarifele calculate la nivelul anului 2019 în zonele 2 și 6 în mediul rural:
6,03 lei/persoană/lună fără TVA pentru colectare în amestec;
4,67 lei/persoană/lună fără TVA pentru colectare separată;
Tarifele calculate la nivelul anului 2019 în zonele 2 și 6 în mediul urban:
13,20 lei/persoană/lună fără TVA pentru colectare în amestec;
9,49 lei/persoană/lună fără TVA pentru colectare separată;
310,46 lei/tonă fără TVA pentru persoane juridice, colectare în amestec;
249,39 lei/tonă fără TVA pentru persoane juridice, colectare separată.
Și în aceste zone operate de Rosal Grup, cantitățile de deșeuri colectate au crescut de la un an la altul:
2018 – 132.512,51 tone;
2019 – 132.643,761 tone;
2020 – 144.040,963 tone.
Situația deșeurilor colectate selectiv:
2018 – 2.122,70 tone;
2019 – 1.943,647 tone;
2020 – 3.256,82 tone.
În zonele 3, 4 și 5 tot Rosal Grup SA este operatorul de salubritate. Valoarea medie a contractului este de 152.317.428,95 lei. Contractul a fost încheiat pentru o perioadă de opt ani, iar data de începere a acestuia este de 01.06.2019.
Tarifele în mediul rural în zonele 3, 4 și 5:
9,25 lei/persoană/lună pentru colectare în amestesc;
6,30 lei/persoană/lună pentru colectare separată.
Tarifele în mediul urban pentru zonele 3, 4 și 5:
14,85 lei/persoană/lună pentru colectare în amestec;
8,63 lei/loc/lună pentru colectare separată;
525,83 lei/tonă fără TVA colectare în amestec persoane juridice;
373,77 lei/tonă pentru colectare separată persoane juridice.
Tarifele pentru zonele 3, 4, și 5 au fost calculate la nivelul anului 2021.
Cantitatea de deșeuri colectată:
2019 – 17.512,61 tone – pentru că Rosal Grup și-a început activitatea în data de 1 iunie 2019;
2020 – 36.321,49 tone.
Situația deșeurilor colectate selectiv:
2019 – 238,63 tone;
2020 – 924,78 tone.
În zona 7 acționează Floricon Salub SA din data de 01.12.2018. Valoarea medie a contractului încheiat pe o perioadă de opt ani este de 82.844.186,24 de lei.
Tarifele stabilite în zona 7 – mediul rural:
9,60 lei/lună/loc fără TVA pentru colectare în amestec;
8,19 lei/loc/lună fără TVA pentru colectare separată.
Tarifele pentru mediul urban în zona 7:
15,00 lei/persoană/lună pentru colectare în amestec;
133,83 lei/persoanăă/lună pentru colectare separată;
623,11 lei/tonă fără TVA colectare în amestec persoane juridice;
352,85 lei/tonă pentru colectare separată persoane juridice.
Tarifele au fost calculate la nivelul anului 2020.
Cantitatea de deșeuri colectată de Floricon Salub SA în zona 7:
2018 – 1.057,18 tone – operatorul și-a început activitatea în luna decembrie;
2019 – 14.236,272 tone;
2020 – 13.461,016 tone.
Situația deșeurilor colectate selectiv:
2018 – 1,86 tone;
2019 – 1.943,647 tone;
2020 – 3.256,82 tone.
În ciuda promisiunilor, problema deșeurilor menajere nu a fost încă rezolvată
Astfel, Rosal Grup SA pare a fi regina gunoaielor din județul Prahova. Aproape toate contractele au fost atribuite acestei companii, care, surprinzător nu și-a mărit numărul angajaților.
Pentru a face față numărului mare de localități din care ar trebui să colecteze gunoiul, Rosal a găsit mai mulți subcontractanți, dar și așa oamenii se plâng de calitatea slabă a serviciilor de salubritate.
Nici colectarea selectivă nu este punctul forte, deși pe hârtie datele par minunate. În realitate, chiar dacă oamenii colectează selectiv, operatorul de salubritate fie vine să adune deșeurile cu o mașină de gunoi obișnuită, neadaptată colectării selective, fie nu ajunge decât extrem de rar sau chiar deloc pentru a aduna sacii cu selectiv.
Și chiar dacă deține contractele din aproape întreg județul Prahova, Rosalul este o firmă aflată în pragul insolvenței, înregistrând restanțe uriașe la plata salariilor.
Periodic, angajații recurg la greve spontane, fiind disperați că nu sunt plătiți luni întregi.
Mai mult, Rosal Grup SA se zbate la limita procedurii de insolvență, înregistrând datorii uriașe atât la diverși furnizori, cât și la salariați.
În anul 2019, a fost nevoie de intervenția primarului Ploieștiului, Adrian Dobre, și a președintelui Consiliului Județean Prahova, Bogdan Toader, pentru ca mașinile ROSAL să fie primite la rampa de gunoi Boldești Scăieni, societatea înregistrând la acea dată facturi neplătite pentru depozitarea gunoiului de câteva luni.
Deșeuri îngropate în pământ la Drăgănești
Autoritățile județene au raportat cu mândrie, inclusiv în răspunsul la o solicitare a Ziarului de Investigații conform legii 544/2001, că au fost închise toate depozitele neconforme.
În funcțiune mai există două depozite conforme în orașele Boldești Scăieni și Vălenii de Munte. Celor două depozite li se adaugă cinci stații de transfer în localitățile: Bușteni (zona 1), Drăgănești (zona 3), Urlați (zona 4), Valea Doftanei (zona 6) și Câmpina (zona 7).
Situația în teren este alta
Spre exemplu, la stația de sortare de la Drăgănești, construită cu fonduri PHARE, localnicii au semnalat munți de gunoaie depozitate în fața stației, iar pe un câmp din apropiere au fost descoperite tone de deșeuri îngropate sau, mai bine spus, astupate cu pământ.
Situația a făcut ceva valuri în media, dar nimeni nu a mai spus cum s-a ajuns la îngroparea deșeurilor. Din păcate, situația de la Drăgănești nu a fost rezolvată, iar în luna ianuarie, la sesizarea localnicilor, Garda de Mediu Prahova a amendat Rosal Grup SA în luna ianuarie cu 40.000 de lei pentru depozitare neconformă și a trasat mai multe măsuri cu termene precise.
Prefectura Prahova a anunțat că în urma unui control s-a constatat că la Drăgănești erau depozitate deșeuri municipale amestecate, deși conform Autorizației de mediu activitatea de colectare și transport a deșeurilor menajere adunate din zona 3 Drăgănești ar fi trebuit să se desfășoare, în condițiile legii, astfel:
deșeurile reziduale cu biodegradabil de pe domeniul public sunt transportate la Stația de Tratare Mecano-Biologică din Ploiești;
deșeurile reciclabile, la Stația de Sortare Drăgănești;
deșeurile reziduale cu biodegradabil din piețe, la Stația de Tratare Mecano-Biologică din Ploiești;
deșeurile menajere și asimilate, provenite din zona 3 Drăgănești, sunt transportate la Stația de Transfer și Sortare Drăgănești, unde, pe cât posibil, se realizează sortarea acestora, ulterior fiind transportate în vederea tratării/eliminării finale, prin unități autorizate din punct de vedere al protecției mediului.
Nereguli și la Vălenii de Munte
Groapa de gunoi Vălenii de munte
Același dezastru ecologic îl găsim și la groapa așa zis ecologică de la Vălenii de Munte. Rampa de gunoi de la Vălenii de Munte este un focar de infecție și, în același timp, cea mai importantă sursă de poluare dintr-o zonă frumoasă, împădurită, unde localnicii ar trebui să respire aer curat de munte.
Munții de gunoi depozitați aici șunt uriași, iar deșeurile ajung și în pădurea din apropiere. Primarul orașului Vălenii de Munte, Florin Constantin spune că „rampa este autorizată și ar trebui monitorizată de Garda de Mediu Prahova. Din păcate, așa arată un obiectiv autorizat”.
Totul este roz la CJ Prahova
Ziarul de Investigații a adresat o solicitare conform Legii 544/2001 și Consiliului Județean Prahova. Răspunsul a venit din partea reprezentanților ADI Deșeuri, fiind semnat chiar în prima zi a mandatului său de către noul director Cristian Mihai Ganea, fost viceprimar al Ploieștiului.
Conform răspunsului oferit de ADI, în județ nu există probleme legate de colectarea gunoiului menajer și nici nu au fost acordate amenzi. Ba mai mult, contractul se desfășoară în perfectă legalitate. Niciun cuvințel despre problemele de la rampele existente sau despre cele de la stațiile de transfer.
Sunt director executiv al ADI Deșeuri începând cu data de 1 februarie. Cunosc problemele din acest domeniu din timpul activității mele de viceprimar al Ploieștiului și voi încerca să transform această instituție într-un extrem de activă, care va gestiona ca la carte problema deșeurilor din județul Prahova. Mi-am propus să devenim primul județ din România, în care chiar se colectează selectiv deșeurile, nu doar pe hârtie. Spun acest lucru, deoarece familia mea colectează selectiv și de multe ori ne trezim că nu vine nimeni să ridice deșeurile. Vă propun să discutăm despre această problemă peste un an și dacă atunci nu am intrat într-o normalitate să îmi atrageți public atenția
ne-a declarat Cristian Ganea, directorul ADI Deșeuri
Intențiile noului șef al gunoaielor sunt onorabile, dar nu putem uita că o vorbă veche spune că ”drumul spre iad e pavat cu intenții bune”, iar județul Prahova arată în acest moment ca un rai al deșeurilor.
Malurile râurilor sunt pline de peturi, iar în zonele de pădure găsești peste tot saci cu resturi din construcții sau cu gunoaie menajere. Cât despre colectarea selectivă, aceasta este doar o poveste menită să ia ochii reprezentanților Uniunii Europene, realitatea fiind că, deocamdată, în județul Prahova nu prea există noțiunea de colectare selectivă sau cea de management eficient al deșeurilor.
În județul Cluj, problema salubrizării pare rezolvată, după ce anul trecut au fost fost finalizate principalele obiective ale Proiectului Sistem Integrat pentru Managementul Deșeurilor (SMID). Tot anul trecut a fost încheiată închiderea și ecologizarea vechii Gropi de gunoi de la Pata Rât, la care de-a lungul anilor au fost depozitate 2,5 milioane tone de deșeuri menajer. Din vara lui 2020, deșeurile sunt transportate la noul depozit ecologic, Centrul de Management Integrat al Deșeurilor (CMID), de lângă Cluj, a cărui primă celulă are o capacitate de 1,5 milioane mc de deșeuri. E cel mai mare depozit de deșeuri din România.
„Ziarul de Investigații” a solicitat conducerii Consiliului Județean (CJ) Cluj răspunsuri la mai multe întrebări în legătură cu modul în care funcționează în localitățile clujene sistemul de colectare și depozitare a deșeurilor menajere. Am primit un răspuns amplu, ireproșabil din punct de vedere al descrierii Proiectului SMID, dar în care nu se spune nici un cuvânt despre „Platforma de stocare temporară a deșeurilor” de pe strada Platanilor din Cluj.
Acest depozit „temporar” era, până în toamna anului trecut, un munte de 270.000 de tone de deșeuri menajere, depozitate aici în perioada 2015-2020, în care fusese oprită depozitarea la Groapa Pata Rât pentru lucrări de ecologizare, iar noul depozit ecologic încă nu fusese deschis. Între timp, o parte din cantitatea de deșeuri a fost transferată la CMID, dar au mai rămas acolo 240.000 de tone de deșeuri.
Ianuarie 2020. Comitetul pentru Situații de Urgență avertiza: „Județul Cluj se confruntă cu o criză în gestionarea deșeurilor”
Anul 2020 începea pentru administrația din Cluj sub semnul unei crize fără precedent în privința salubrizării. Semnalul de alarmă venea chiar de la membrii Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Cluj, care s-au întrunit pe 29 ianuarie pentru analizarea situației și au emis o hotărâre care sugera dezastrul.
Se constată că situația existentă la Centrul de Management Integrat al Deșeurilor din județul Cluj îndeplinește condițiile unei ”stări potențial generatoare de situații de urgență”, așa cum este definită de art. 2 litera (d) din OUG nr 21/2004 privind Sistemul Național pentru Managementul Situațiilor de Urgență,
se spunea în Hotărârea nr. 1/29.01.2020 a Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Cluj. Hotărârea se baza și pe o adresă a Direcției de Sănătate Publică Cluj prin care se avertiza că populația din vecinătatea depozitelor de deșeuri menajere este expusă la risc de îmbolnăvire cu alterări ale funcției pulmonare, evenimente cardio-respiratorii, intoxicații cu metan, amoniac, hidrogen sulfurat este expusă la risc de îmbolnăvire cu alterări ale funcției pulmonare, evenimente cardio-respiratorii, intoxicații cu metan, amoniac, hidrogen sulfurat
Pentru evitarea dezastrului, membrii Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Cluj au cerut conducerii CJ Cluj să adopte „măsurile necesare pentru punerea în funcțiune, în regim de urgență, a întregului Centru Integrat pentru Managementul Deșeurilor (noul depozit ecologic – n red), cu respectarea normelor legale incidente în materie”.
„Situația de Urgență” la care se referea hotărârea Comitetului Județean pentru Situații de Urgență, dar și avertizările DSP Cluj cu privire la riscurile îmbolnăvirii populației vizau singurul depozit de deșeuri rămas în funcțiune la Cluj, „Platforma de stocare temporară a deșeurilor” de pe strada Platanilor din Cluj. Era necesară finalizarea depozitului ecologic CMID pentru relocarea deșeurilor de pe strada Platanilor, care puneau în pericol sănătatea clujenilor.
Cum a apărut Groapa temporară „Pata Rât 2”, un munte de 270.000 de tone de deșeuri menajere
Groapa de gunoi Pata Rât
Pentru a putea fi închisă și ecologizată vechea Groapă de gunoi de la Pata Rât, depozitarea a fost oprită din anul 2015. Și, cum deșeurile menajere nu puteau fi duse la alt depozit, administrația locală a luat decizia ca, până la construirea noului depozit ecologic, gunoiul menajer colectat din localitățile clujene să fie depus într-un depozit temporar, la „Platforma de stocare temporară a deșeurilor” de pe strada Platanilor din Cluj.
Este o locație în preajma fostei Gropi de gunoi Pata Rât. Până în 2013, „strada Platanilor” se numea „strada Pata Rât”. Așadar, „Platformei de stocare temporară a deșeurilor” putem să-i spunem Groapa temporară de gunoi „Pata Rât 2”. Din 2015 până în 2020, la depozitul temporar „Pata Rât 2” au fost depozitate circa 270.000 de tone de deșeuri.
Potrivit Autorizației Integrate de Mediu nr. 22/12.08.2020, eliberată pentru Regia Autonomă a Domeniului Public (RADP) Cluj, care administrează în prezent depozitul ecologic CMID, deșeurile depozitate temporar la „Platforma de stocare temporară a deșeurilor” (Pata Rât 2) vor fi transferate la CMID.
Cartierele Clujului, invadate de mirosurile insuportabile generate de transferul gunoaielor de la „Pata Rât 2” la CMID
În toamna lui 2020, clujenii se plângeau pe rețelele de socializare de mirosurile insuportabile care invadaseră cartierele Mărăști, Mănăștur, Bună Ziua, Zorilor, etc. După câteva zile, Garda de Mediu Cluj a declanșat un control și a identificat sursa mirosului la „Platforma de stocare temporară a deșeurilor” de pe strada Platanilor, de unde RADP Cluj începuse transportarea deșeurilor la depozitul ecologic CMID. Scormonirea muntelui de gunoaie cu excavatoarele, încărcarea deșeurilor în mașini și transportul acestora la noul depozit, au generat duhoarea greu de suportat:
Mirosul vine de la Pata Rât, în momentul în care deșeurile care s-au adunat acolo de 3-4 ani încep să fie mișcate apare acel miros neplăcut, în funcție de curenții de aer, de presiunea atmosferică, de direcția curenților
explica Viorel Pleșa, șeful Gărzii de Mediu Cluj
Din punctul de vedere al primarului Emil Boc, relocarea la CMID a deșeurilor de la „Pata Rât 2” era o operațiune strict necesară:
Noi nu am avut unde duce gunoaiele 5 ani de zile, a trebuit să găsim acele soluții temporare pentru a duce gunoaiele din stradă într-un loc autorizat. Autoritățile fac eforturi să diminueze acest impact negativ. În ultima săptămână a fost relocată o cantitate mare de deșeuri de pe platforma temporară a RADP la Celula 1 din cadrul CMID prin operațiunile specifice acesteia, săpătură, răscolire, încărcare, descărcare. Această acțiune se desfășoară conform măsurilor stabilite în Autorizația de Mediu emisă către RADP pentru Platforma de stocare temporară a deșeurilor situată pe strada Platanilor. Aceste măsuri prevăd obligativitatea ca la finalizarea Celulei 1 din cadrul CMID să fie mutate deșeurile stocate pe platforma temporară în cadrul Celulei 1 de la CMID
declara Emil Boc în octombrie 2020
Relocarea la depozitul ecologic a gunoaielor de la „Pata Rât 2”, amânată până la găsirea unei metode „inodore”
Sub presiunea opiniei publice, la începutul lui noiembrie 2020, primarul Clujului a anunțat suspendarea temporară a transferării deșeurilor de la Platforma temporară („Pata Rât 2”) la depozitul ecologic până la găsirea unei metode care să permită manevrarea deșeurilor fără emanarea mirosurilor irespirabile.
„Colegii mei au început să pună în aplicare transferarea. În secunda în care am văzut că acest lucru presupune un lucru extrem de neplăcut, am dispus personal sistarea oricărui demers. Nu mai miroase în Cluj. Discut cu Agenția de Protecție a Mediului, cu specialiști, cu firme de profil, care este modalitatea de a muta gunoiul fără a produce miros. Suntem în analize și vom anunța rezultatul. Nu se poate să nu se găsească o soluție tehnică”, declara Emil Boc într-o conferință de presă.
Operațiunea de transferare a gunoiului menajer de la „Platforma de stocare temporară” („Pata Rât 2”) la CMID a intrat în impas după transportarea a 25.000 din cele 270.000 de tone de gunoaie. Au mai rămas aproximativ 240.000 de tone. Potrivit estimărilor, operațiunea ar urma să dureze 3 ani, iar dacă nu va fi găsită acea metodă infailibilă care să evite emanarea mirosului levigatului și gunoaielor în descompunere, se anunță zile grele pentru locuitorii Clujului.
Finanțări de 84 milioane euro pentru SMID-ul județului Cluj
Exceptând situația extrem de complicată de la „Platforma temporară de depozitare” de pe strada Platanilor, în județul Cluj există un sistem de colectare și depozitare a deșeurilor funcțional. Proiectul Sistem de Management Integrat al Deșeurilor (SMID) în județul Cluj a avut un buget total de 412.089.000 lei, adică peste 84 milioane de euro. Este realizat în două etape, în prima fază finanțarea europeană nerambursabilă, de 59.005.000 lei, fiind obținută prin Fondul European de Dezvoltare Regională. În faza a-II-a, finanțarea UE nerambursabilă, de 100.984.000 lei, a fost asigurată prin Fondul de Coeziune. La finanțările europene s-au mai adăugat două finanțări de la bugetul de stat, în valoare totală de 28.721.000 lei. Finalizarea proiectului e prevăzută pentru data de 31 decembrie 2022.
Cinci stații de sortare și 7.800 de containere pentru colectarea selectivă
Pentru colectarea și transportul deșeurilor, județul a fost împărțit în patru zone: Zona 1 – „Feleacu”, care include Clujul și zonele Huedin, Mihai Viteazu și Gherla, în ultimele trei fiind construite stații de transfer.
În SMID Cluj funcționează deja 4 staţii de sortare pentru deșeuri municipale, la Câmpia Turzii, în comuna Mihai Viteazu, la RADP Cluj, dar și la „Platforma de stocare temporară”, aceasta din urmă având o capacitate de 120.000 tone/an. Până în 2022, va fi construită și o a-V-a stație de sortare a deșeurilor reciclabile, cu capacitatea de 92.000 tone/an. La aceasta, deșeurile vor fi sortate pe 12 fracţii, dintre care 3 fracții pentru hârtie (carton, hârtie tipărită, hârtie amestecată), 5 fracții pentru deșeuri de plastic (folie, PEID, PET, PVC, alte materiale plastice) și 2 fracții pentru sticlă, sticlă brună și sticlă albă. În cadrul SMID au fost puse la dispoziția primăriilor din județ 7.820 de containere de 1,1 mc, pentru colectarea separată a deșeurilor de hârtie, plastic, metal şi sticlă.
La „Tufele Roșii”, cel mai mare depozit ecologic din țară
Principalul obiectiv al SMID a fost construirea unui depozit de deșeuri cu două celule de depozitare, situat pe varianta ocolitoare Vâlcele-Apahida, în zona „Tufele Roșii” (Colonia Budunuș). Este o investiție de 70 milioane euro. Motivul de mândrie al autorităților locale este că CMID Cluj este cel mai mare depozit ecologic din România, cu o primă capacitate de depozitare de peste 1,5 milioane mc de deșeuri.
Prima celulă, cu suprafața de 7,7 ha, are o capacitate de depozitare de 219.000 tone/an și un volum total de deșeuri admis de 1.350.000 mc și durata de exploatare de 5 ani. A doua celulă, cu suprafața de 17,9 ha, va permite depozitarea a 6.900.000 mc și va avea o durată de exploatare de 19 ani.
Pentru realizarea depozitului ecologic au fost realizate lucrări de excavare sau de umplutură cu pământ cu un volum de 750.000 mc de pământ. Consolidarea versantului pe care a fost construită prima celulă a fost realizată printr-un sistem de peste 700 de piloți, dintre care 300 sunt piloți din beton armat cu diametrul de 90 cm și lungimi de până la 27 de metri.
În prezent, tariful final negociat prin Contractul delegare a gestiunii activității de operare și administrare a depozitului de deșeuri este de 168,91 lei/tonă fără TVA. În tariful negociat sunt cuprinse și costurile transportului deșeurilor de la punctul de lucru al RADP Cluj-Napoca de pe str. Platanilor, adică de la Platforma de stocare temporară („Pata Rât 2”) la CMID Cluj-Napoca.
Au fost închise 6 depozite urbane. În locul celebrei Gropi Pata Rât, un deal acoperit de pământ vegetal
În cadrul Proiectului SMID a fost prevăzută închiderea a 5 depozite urbane, de la Turda, Câmpia Turzii, Dej, Gherla și Huedin, dar și închiderea celebrei Gropi de la Pata Rât, care avea un volum de 1,9 milioane mc de deșeuri menajere. În decursul a 70 de ani, acolo fuseseră depozitate 2,5 milioane de tone de deșeuri, iar depozitul ajunsese să măsoare 40 de metri, adică înălțimea unui bloc cu 10 etaje
Închiderea și ecologizarea Gropii de la Pata Rât a costat 53 de milioane de lei și a presupus acoperirea a muntelui de gunoaie cu 62 de straturi de sigilare. Aceste lucrări s-au efectuat pe o suprafață de 22 ha, echivalentul a 27 de terenuri de fotbal. Sistemul de degazare al depozitului cuprinde 77 de puțuri și 13 kilometri de conducte de colectare și transport al biogazului. Pentru prevenirea alunecărilor de teren, care începuseră chiar în perioada acoperirii cu pământ, a fost construit un zid de sprijin cu lungimea de 700 de metri. Acum, pe locul fostei gropi de gunoi este un deal pe care crește vegetație.
Președintele CJ Cluj, Alin Tișe are propria realitate: „Epoca poluării în județul Cluj a luat sfârșit”!?
La inaugurarea primei celule a depozitului ecologic CMID, președintele CJ Cluj, Alin Tișe, anunța sfârșitul poluării produse de deșeurile menajere în județul Cluj: „Astăzi a intrat în acest centru prima mașină cu deșeuri selectate. Epoca poluării în județul Cluj a luat sfârșit. Astăzi am închis rampa poluantă și deschidem Centrul pentru Management Integrat al Deșeurilor, acest depozit ecologic”, declara Tișe pe 17 august 2020, la inaugurarea CMID Cluj.
Dar la exact un an de la hotărârea Comitetului pentru Situații de Urgență Cluj, în care se spunea că gestionarea deșeurilor în județul Cluj este în criză, situația nu s-a schimbat prea mult. La „Platforma de stocare temporară” de pe strada Platanilor, la „Pata Rât 2”, nu mai sunt 270.000 de tone, ci 240.000 de tone de deșeuri menajere aflate în decompunere. Pericolul pentru sănătatea clujenilor este la fel de mare ca pe 29 ianuarie 2020. Avertizarea DSP Cluj este în continuare valabilă. Între timp, președintele CJ Cluj, Alin Tișe, a inaugurat depozitul ecologic CMID, la care ar fi trebuit duse deșeurile e la „Pata Rât 2”, dar acest lucru nu s-a întâmplat din cauza mirosurilor care au invadat cartierele Clujului și ca „președinte de județ” ar trebui să fie preocupat de eliminarea acestui pericol.
Însă președintele CJ Cluj pare să trăiască în propria realitate, ignorând faptul că la Cluj-Napoca, capitala județului Cluj, pe strada Platanilor, există acel munte de gunoaie, de la „Pata Rât 2”, care amenință sănătatea și comfortul clujenilor.
Această atitudine a „șefului” ne-a fost confirmată și de răspunsul primit de „Ziarul de Investigații” de la Biroul de Presă al CJ Cluj, instituția condusă de Alin Tișe, în care sunt mai multe precizări prin care se încearcă ascunderea dezastrului ecologic de pe strada Platanilor, care nu poate fi anihilat de faptul că la Cluj a fost construit „cel mai mare depozit ecologic din țară”. Iată la ce afirmații ne referim:
1. „La această dată în județul Cluj funcționează doar Depozitul ecologic din cadrul CMID Cluj-Napoca”.
2. „Nu deținem informații cu privire la existența unor depozite de deșeuri care să acționeze în afara legii”.
3. „Nu deținem date cu privire la gradul de satisfacție al cetățenilor referitor la colectarea deșeurilor menajere”.
Este o situație absurdă, ca în povestea lui Marin Preda, din „Imposibila Întoarcere”, despre un țăran care a văzut o girafă la Zoo, s-a uitat la ea timp îndelungat, a studiat-o de la copite până-n creștet și clătinând din cap, a tras concluzia: „Aşa ceva nu există!”.
Gestionarea deșeurilor în județul Ialomița poate fi explicată scurt pe principiul „cei patru apostoli erau trei, Luca și Matei”.
Din ce se arată în „Planul Județean de Gestionare a Deșeurilor Ialomița” (PJGD), un frumos document elaborat între 2019 – 2020 pe 256 de pagini, întreg teritoriul județului este alcătuit din 66 de localități (3 municipii, 4 orașe și 59 de comune), cu mențiunea că „activitatea de colectare a deșeurilor se prestează, în cea mai mare parte dintre UAT, în baza unor contracte încheiate cu operatorii de salubrizare (56 UAT) şi în baza unor contracte atribuite prin gestiune directă (2 UAT)”.
Matematic vorbind, aceasta înseamnă că 58 de localități sunt acoperite din acest punct de vedere. În realitate, lucrurile nu stau chiar așa, sau cel puțin acesta reiese dintr-un răspuns oferit Ziarului de Investigații de Direcția Investiții și Servicii Publice din cadrul Consiliului Județean Ialomița.
Astfel, în județ există 16 operatori de salubrizare licențiați, aceștia acționând în… 52 de localități. Nu există nicio explicație în răspunsul oferit de CJ Ialomița legat de ceea ce se întâmplă cu gunoiul produs de localnicii din comunele Albești, Alexeni, Andrășești, Bărbulești, Buești, Bucu, Cosâmbești, Gheorghe Lazăr, Manasia, Mărculești, Perieți, Sălcioara, Săveni și Valea Ciorii, însă în cazul unora dintre aceste comune există mențiuni în Planul Județean la care am făcut referire mai sus. Chiar și așa, adunarea matematică dă cu virgulă, dat fiind că doar trei localități nu ar fi acoperite – potrivit informațiilor din PJGD, și, totodată, de la 58 – numărul oficial, la 66, este cale lungă.
Tot din PJDG reiese că „nu au fost identificate proiecte în domeniul gestionării deșeurilor municipale planificate a se implementa pe teritoriul județului Ialomița”, însă viitorul sună bine. Viitorul colectării deșeurilor în mod eficient, ca să nu spunem inteligent. Astfel, CJ Ialomița și-a propus ca, până în iunie anul acesta, să pregătească „de urgență”, „un proiect pentru implementarea unui Sistem Integrat de Gestionare a Deșeurilor, proiect ce poate fi finanțat din fonduri POIM. Pregătirea proiectului trebuie începută cât mai repede, primele etape fiind elaborarea documentației de atribuire pentru selectarea unui consultant care să pregătească Aplicația de finanțare și lansarea procedurii de selecție a acestuia. În vederea pregătirii cu celeritate a Aplicației de finanțare, una dintre condiţiile cele mai importante este constituirea unei Asociații de Dezvoltare Intercomunitară din care să facă parte toate UAT din judeţ”.
Adică cele 66, pentru că informațiile furnizate Ziarului de Investigații fac referire strict la 52 de unități administrativ teritoriale.
Localitățile ialomițene care nu ascund gunoiul sub preș
Astfel, dacă vorbim din răspunsul oficial, de gunoiul din Slobozia se ocupă Polaris Holding SRL, pentru Fetești avem Urban SA Râmnicu Vâlcea Sucursala Călărași, punct de lucru Fetești, în vreme ce al treilea municipiu, Urziceni, e mai „norocos”. Aici avem o dată Rosal Grup SA și, probabil pentru că nu era suficient, primăria și-a făcut, în septembrie 2019, și o companie municipală – Salubritate Urziceni SRL.
Cele două societăți care își împart frățește gunoiul din Urziceni au în comun ca activități derulate doar „comerțul cu ridicata al deșeurilor”. În plus, compania municipală se ocupă și de comerțul cu ridicata al resturilor. Rosal Grup pare ușor mai bine pregătită, dat fiind că pe hârtie se ocupă și de recuperarea deșeurilor și resturilor metalice reciclabile, colectarea și tratarea altor reziduuri, salubritate, depoluare.
Cât privește Salubritate Urziceni SRL, activitățile sale mai țin de colectarea deșeurilor nepericuloase (servicii de salubritate), și colectarea deșeurilor periculoase și recuperarea materialelor reciclabile sortate. La orașe, avem ADI Ecoo 2009 SRL pentru Țăndărei, Serviciul Public de Salubrizare Amara în localitatea cu același nume, Selectiv Deșeuri 2010 SRL pentru Căzănești și Supercom SA pentru Fierbinți-Târg.
În comune, lucrurile se complică ușor, pentru că sunt cazuri în care mai multe localități s-au reunit în fel de fel de asociații și împart gunoiul într-o parte sau alta. Un exemplu este cel al comunei Colelia, care are propria companie înființată în 2017 – Serviciul de Salubritate Colelia, însă totodată apare oficial ca fiind ajutată în problema gunoiului și de Selectiv Deșeuri 2010 SRL, societate care preia deșeurile și din orașul Căzănești, precum și din comunele Grivița, Traian, Miloșești, Reviga, Cocora și Scânteia.
Și comuna ialomițeană Stelnica are propriul Serviciu public de Salubritate, care se ocupă de colectarea deșeurilor nepericuloase (servicii de salubritate). Însă în aceeași comună operează tot strict pentru colectarea deșeurilor nepericuloase și Salubritate Comunală SRL, societate care în același timp deservește localitățile Făcăieni, Vlădeni, Gheorghe Doja, Bordușani și Gura Ialomiței. Această din urmă localitate nu ajunge însă la liman cu deșeurile nepericuloase, dat fiind că, alături de orașul Țăndărei, au în ajutor ADI Ecoo 2009 SRL.
ADI Ecoo este, de fapt, una dintre cele 5 asociații de dezvoltare intercomunitară din Ialomița, care a fost înființată pentru gestionarea deșeurilor și apare ca fiind serviciu de salubrizare cu stație de transfer în zona de sud a orașului Țăndărei. Așa se face că, pe lângă Țăndărei și Gura Ialomiței, are în grijă și deșeurile din Mihail Kogălniceanu, Giurgeni, Platonești, Sudiți, Movila și Ograda. O altă asociație de acest gen este Eco Vest Codrii Vlăsiei, care se ocupă de colectarea și tratarea altor reziduuri și are grija localităților Dridu, Sinești, Movilița, Moldoveni, Jilavele, Maia și Roșiori. Asta spune CJ Ialomița în răspunsul transmis către noi, oficial. În PJGD se arată însă că Eco Vest are zilele numărate, deoarece s-a solicitat dizolvarea.
Așa se face că cele 7 comune de mai sus au intrat în hora colectării deșeurilor de către Supercom SA, care totodată are grija colectării deșeurilor nepericuloase (servicii de salubritate), colectării și tratării altor reziduuri și pentru Armășești, Ciocârlia, Rădulești, Fierbinți-Târg și Borănești. Însă Borănești este una dintre comunele care s-a reunit în ADI Eco Euro Cab, astfel că atât în aceasta cât și în Coșereni, Axintele și Bărcănești, de colectarea deșeurilor nepericuloase și periculoase, recuperarea materialelor reciclabile sortate, comerțul cu ridicata al deșeurilor se ocupă Eco Euro Cab SRL.
Tot potrivit CJ Ialomița, deșeurile din Gârbovi, Ioan Roată, Sfântu Gheorghe, Balaciu, Sărățeni, Munteni Buzău și Ciochina sunt în grija Adi 7 SRL, în timp ce Salub Prest Service SRL are în responsabilitate comunele Grindu, Valea Măcrișului, Adâncata și Drăgoiești. Culmea, comuna Ciulnița este singura care a reușit cumva să se descurce pe cont propriu, dat fiind că aici, de colectarea deșeurilor nepericuloase, dar și de recuperarea materialelor reciclabile sortate se ocupă strict Serviciul public de salubrizare propriu.
Ialomițenii norocoși dau doi lei la factură, alții sunt ghinioniști și plătesc peste 10 lei
La atâtea „bordeie și obiceie”, nici prețul pe care îl plătesc lună de lună localnicii din județul Ialomița nu este predictibil, iar diferențele la facturi sunt enorme. Aceasta pentru că fiecare localitate a stabilit ce și cum, în funcție de contractele încheiate, iar CJ Ialomița spune că la nivelul județului se utilizează atât sistemele de tarifare prin taxă, cât și prin tarif.
„Valorile taxelor/ tarifelor achitate de persoanele fizice care beneficiază de serviciile de salubrizare variază de la 2 lei/ lună/ persoană la 10,50 lei/ lună/ persoană. În localitatea Gârbovi taxa se achită o dată pe an și are valoarea de 54 lei/ persoană. În localitățile Ciocârlia și Gura Ialomiței taxa nu se plătește pe persoană ci pe gospodărie, valoarea acesteia fiind de 15,47 lei/ lună/ gospodărie, respectiv 7 lei/ lună/ gospodărie. În localitatea Gheorghe Lazăr se aplică instrumentul economic „plătește cât arunci”, valoarea taxei fiind de 6 lei/ persoană/ lună pentru persoanele care colectează separat pe cel puțin 4 fracții, respectiv 7 lei/ persoană/ lună pentru locuitorii care nu colectează separat. Agenții economici care beneficiază de serviciul de salubrizare achită o taxă/ tarif, valoarea acesteia fiind stabilită fie pe metru cub, fie pe tonă, fie pe lună. Valoarea taxei/ tarifului variază între 25 – 90 lei/ metru cub și între 49 – 130 lei/ lună. În prezent, 22 UAT au prevăzut în contractele de delegare stabilirea de tarife distincte. În localitățile Cocora, Cosâmbești și Drăgoești s-au stabilit tarife distincte pentru deșeurile reciclabile și deşeurile menajere la agenții economici (25 – 35 lei/ mc pentru deșeurile reciclabile și 50 lei/ mc pentru deșeurile menajere”, se arată în răspunsul transmis de CJ Ialomița.
Răspunsul face trimitere la informațiile din PJDG, însă în document se arată că de fapt „instrumentul „plătește pentru cât arunci” nu este implementat în niciun UAT. Conform datelor analizate, cca. 20 UAT (toate din mediul rural) au implementat tarife distincte, modalitățile de implementare fiind diferite. Astfel au fost implementate tarife distincte pentru colectarea deșeurilor reciclabile și a deșeurilor reziduale și tarife distincte pe tip de material”.
Una peste alta, CJ Ialomița asigură că gradul de acoperire cu servicii de salubrizare în județ era în anul 2019 de 74,46%, respectiv 60,54 în mediul rural și 91,83 în urban. „Conform informațiilor furnizate de CJ Ialomița, în prezent există însă numai 5 UAT care nu avut serviciu de salubrizare, populația acestora reprezentând cca. 9% din populația totală a județului. Deci în realitate gradul de conectare la serviciu de salubrizare este mai mare decât cel raportat de operatorii de salubrizare în chestionarele MUN, explicația fiind că unii din operatorii care prestează serviciul nu au transmis la APM chestionarul”, suntem linișiți însă în PJDG. Și, dacă este să ne luăm de pe statistică, cantitatea de deșeuri produsă și colectată anual, din 2015 și până în 2019, a crescut constant, de la un total de 39.005 tone la 45.342 tone. Aceasta în ceea ce privește cantitatea de deșeuri municipale colectate. În ceea ce privește cantitatea de deșeuri menajere și similare colectate separat de operatorii de salubrizare, dacă în anul 2015 cantitatea totală de reciclabile era de 222 tone, în 2019 ajunsese la 489 tone. De scăzut au scăzut însă cantitățile de biodeșeuri – de la 5 tone în 2015 la 0 în anul 2019, deșeurile colectate din piețe – de la 159 tone în 2015 la 107 tone în 2019, dar și deșeurile stradale – de la 3.772 tone în 2015 la 1.470 tone în 2019. Practic, autoritățile locale din Ialomița și-ar face treaba, însă la întrebarea „care este gradul de satisfacție al locuitorilor vis a vis de activitatea de strângere a gunoiului menajer”, CJ Ialomița nu a avut un răspuns coerent. A indicat doar că știe despre gradul de satisfacție – fără a detalia, de la „populația conectată la serviciile de salubrizare”.
Gunoiul se duce doar unde trebuie, autoritățile își fac treaba
Ar fi de menționat că, în acest moment, CJ Ialomița nu are responsabilități legate de deșeuri, ci doar adună date și, eventual, le transmite mai departe. Implicit, până la implementarea unui Sistem Integrat de Gestionare a Deșeurilor nici nu are de tras de pe urma activităților de salubrizare din județ.
Drept urmare, CJ Ialomița nu a primit amenzi care să aibă legătură cu activitatea de salubrizare, însă cumva e la curent cu ceea ce se întâmplă în județ, instituția fiind convinsă că lucrurile sunt pe un făgaș bun. Spre exemplu, CJ Ialomița ne spune că nu are cunoștință să existe gropi de gunoi care să acționeze în afara legii, iar singurul depozit conform este unul privat, deținut de SC Vivani Salubritate SA.
Aici sunt duse deșeurile de către operatorii de salubritate care deservesc primăriile, în baza contractelor încheiate. Lucrurile sunt „ușor” interpretate, însă. Conform unor informații apărute în presa locală (În Ialomița rămâne cum s-a stabilit – Gropile de gunoi neconforme au fost înlocuite cu «depozitări necontrolate») în urmă cu un an, explicația inexistenței gropilor de gunoi ilegale nu e neapărat un succes al administrațiilor, ci e ceva efectuat din pix. Astfel, după cum scrie sursa citată, „autoritățile de mediu au înlocuit sintagma «gropi de gunoi neconforme» cu «depozitări necontrolate de deșeuri».
Închise oficial în 2009-2010, cele 150 de gropi de gunoi ale județului și-au mărit suprafața și s-au înmulțit. În anul 2019, în urma unui control tematic desfășurat de comisarii Gărzii de Mediu, jumătate dintre administrațiile locale din Ialomița încălcau legislația, iar suprafețele de teren raportate oficial ca fiind acoperite cu «depozitări necontrolate de deșeuri» erau de 31 de hectare”.
Până la urmă, după cum am arătat mai sus, CJ Ialomița doar citește și transmite mai departe ceea ce solicită și i se raportează. Mai puțin articole de presă, pentru că, neavând atribuții, nu le poate include probabil în documentele oficiale. Așa se face că, pe hârtie, în Ialomița chiar se colectează separat.
Conform informațiilor colectate de la o parte din operatorii de salubrizare, numărul de fracții colectare separat diferă de la un UAT la altul. Există UAT în care se colectează separat pe 2 fracții, așa numitele „umed” și „uscat”, cum ar fi municipiul Fetești, și UAT în care se colectează separat pe 4 fracții (hârtieâ/ carton, plastic/ metal, sticlă și reziduale), cum ar fi municipiul Urziceni, orașul Amara și câteva UAT din mediul rural. În municipiul Slobozia, numărul de fracții de deșeuri reciclabile colectate separat variază de la 1 (așa numita „fracție uscată”) la 3 (în recipiente separate pentru hârtie/ carton, plastic/ metal și sticlă). În zonele de blocuri deșeurile reciclabile se colectează în puncte de colectare, iar în zonele de case din poartă în poartă. Modalitatea de colectare este similară, respectiv din poartă în poartă, în zonele de case din mediul urban și mediul rural (cel mai frecvent utilizând saci) și în puncte de colectare în zonele de blocuri (de regulă în containere de 1,1 metri cubi)
se arată în răspunsul oferit de CJ Ialomița, legat de colectarea selectivă
Avem chiar și un soi de statistică a anului 2019. Astfel, cele 38 de mașini pentru colectarea și transportul deșeurilor colectate în amestec și separat adună gunoi din 115 puncte de colectare din mediul urban și tot atâtea din mediul rural. Totul este organizat, din câte știe instituția, iar gunoiul este preluat din 16.770 de pubele de 120 litri, 8.771 pubele de 240 litri, 1.053 pubele de 1.100 litri și 55 de alte recipiente.
