Ieri, 15 martie, organizația non-profit ARCA (Animal Rescue and Care Association) a participat la o întâlnire unde au fost purtate discuții despre siguranța cailor din Delta Dunării.
Într-un comunicat publicat pe contul de socializare, membrii organizației au expus concluziile dialogului avut cu reprezentanții instituțiilor direct responsabile, ARBDD, ANSVSA, DSVSA Tulcea, IPJ, ANZ/OJZ, INCDDD, alături de multe alte persoane implicate.
Scopul discuțiilor purtate de ARCA a fost stabilirea unui acord asupra viitoarelor metode de gestionare responsabilă a cailor din Delta Dunării
”Suntem optimiști și totodată bucuroși că întâlnirea de astăzi, organizată de Instituția Prefectului – Județul Tulcea, pe tema gestionării cailor din Delta Dunării, a avut, în sfârșit, un caracter constructiv, după 12 ani de lipsă de interes”, au transmis reprezentanții organizației.
Membrii ARCA au precizat că s-a discutat punctual pe “Planul de acțiune privind managementul populației de ecvine aflate pe teritoriul Rezervației Biosferei Delta Dunării”.
Animal Rescue & Care și WRC – Wilderness Research and Consultancy au efectuat, în cursul lunii februarie a acestui an, o evaluare a numărului cailor care trăiesc în Deltă
În acest context, ARCA a ținut să puncteze că propunerile organizației au fost, în general, acceptate, urmând ca la sfârșitul lunii sa aibă loc încă o întâlnire în care acest plan să fie definitivat.
”După 12 ani de luptă, noi suntem în continuare trup și suflet alături de acești cai pentru ca viața lor în libertate să fie asigurată”, au declarat membrii organizației non-profit.
Râul Vjosa din Albania a fost declarat primul parc național fluvial sălbatic din Europa, potrivit Euronews.
Acesta izvorăște din Munții Pindului, din Grecia, și curge până la Marea Adriatică. Vjosa are o lungime de 300 de kilometri și nu are loc barajele hidroenergetice.
De-a lungul cursului său există peste 1.100 de specii sălbatice. Dintre acestea, 13 animale și două plante sunt evaluate ca fiind amenințate la nivel global de IUCN.
„Vjosa este un simbol al istoriei omenirii și, de asemenea, o parte foarte importantă a istoriei țării noastre”, spune Mirela Kumbaro Furxhi, ministrul Turismului și Mediului din Albania.
„Poate că Albania nu are puterea de a schimba lumea, dar poate crea modele de succes de protecție a biodiversității și a bunurilor naturale și suntem mândri să anunțăm crearea acestui prim parc național pe unul dintre ultimele râuri sălbatice din Europa”, a adăugat el.
Parcul național are 12.727 de hectare și se află pe o lungime de 190 de kilometri a râului Vjosa. Râul va fi conservat ca un organism viu, cu curgere liberă, în beneficiul oamenilor și al naturii.
Sursă – Unsplash
O „colaborare unică” pentru a salva râul Vjosa
IUCN și ONG-urile din campania Salvați inima albastră a Europei au fost implicate în munca de protejare a râurilor sălbatice din Peninsula Balcanică în ultimii opt ani.
Celebrități precum Leonardo DiCaprio au susținut și campania de securizare a parcului național fluvial.
„Această colaborare unică dintre guvern, societatea civilă și afaceri este o dovadă a puterii acțiunii colective și sperăm că îi va inspira pe alții să se unească pentru a proteja locurile sălbatice pe care le-am lăsat, într-un mod semnificativ”, a spus Ryan Gellert, CEO al Patagonia.
„Astăzi stând pe malul râului Vjosa, suntem umili să știm că acest râu excepțional și fauna sălbatică vor fi conservate pentru totdeauna”, a mai precizat acesta.
Primul parc național fluvial sălbatic. Cu ce amenințări se confrunta râul Vjosa?
Oamenii care trăiesc în lunca râului Vjosa au o relație specială cu acesta și doresc protejarea cât mai eficientă a habitatului.
Barajele au fost una dintre principalele amenințări la adresa naturii curate a râului.
Deși este o sursă de energie curată, duce la dispariția speciilor, potrivit Patagonia. 91% din proiectele hidroenergetice din Balcani produc puțină energie, dar au impact major asupra mediului.
Parcul național al râului sălbatic Vjosa va facilita soluții la provocările cu care se confruntă acesta. Printre acestea vorbim de poluarea apei și a terenurilor, gestionarea deșeurilor și defrișarea.
Guvernul albanez va crea oportunități economice pentru comunitățile locale, prin turism responsabil. De asemenea, va aborda și problema depopulării în zonă.
Deținătorii de păduri pot accesa fonduri de la stat în vederea desfășurării unor proiecte de împădurire, reamintește Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP). Bugetul alocat este de 730 milioane de euro. Această cifră reprezintă o parte importantă din bugetul total alocat Componentei C2 – Păduri și biodiversitate – din Planul Național de Redresare și Reziliență al României (PNRR), de 1,173 de miliarde de euro.
Deținătorii de păduri vor putea accesa fonduri pentru activități diverse
Fodurile vor fi alocate majoritar unor lucrări de împădurire a unor suprafețe noi, dar și lucrărilor de îngrijire a plantațiilor, se precizează într-un comunicat de presă al MMAP. Acțiunile de împădurire realizate de-a lungul căilor de comunicație vor fi sprijinite, și ele. De asemenea, se dorește și crearea de păduri urbane, cum ar fi mini pădurile din interiorul aglomerărilor urbane. Împădurirea zonelor dimprejurul localităților, dar și a zonelor dintre câmpurile cu culturi agricole poate atrage, la rândul său, finanțări. Deținătorii de păduri sunt anunțați că proiectele de împădurire pot viza și alte categorii de perdele forestiere de protecție.
În momentul de față, MMAP are în derulare două apeluri de proiecte finanțate prin PNRR. „Sprijin pentru investiții în noi suprafețe copate de păduri” este primul apel de proiecte. Acesta are o alocare financiară totală de 500 milioane de euro, conform comunicatului de presă al MMAP.
Cel de-al doilea apel are ca obiectiv refacerea potențialului forestier afectat de incendii, de fenomene meteorologice nefavorabile care pot fi asimilate unei calamități naturale, de infestări ale plantelor cu organisme dăunătoare și de evenimente catastrofale. Alocarea financiară totală alocată prin PNRR pentru refacerea potențialului forestier este de 100 milioane de euro.
Foto cu caracter ilustrativ: George Bakos, Unsplash
Sprijinul, concentrat pe împădurirea de suprafețe noi
Bugetul total, de 730 milioane de euro, este repartizat astfel:
● 500 de milioane de euro -„Sprijin pentru Investiții în noi suprafețe ocupate de păduri”;
● 100 de milioane de euro – „Sprijin pentru refacerea potențialului forestier afectat de incendii, de fenomene meteorologice nefavorabile care pot fi asimilate unei calamități naturale, de infestări ale plantelor cu organisme dăunătoare și de evenimente catastrofale”;
● 5 milioane de euro prin schema de ajutor de minimis – Reîmpăduriri realizate începând cu 1 februarie 2020 și până la data aprobării schemei de ajutor de stat;
● 95 de milioane de euro – Înființarea de perdele forestiere de protecție a căilor de comunicații conform Legii nr.289/2002 și pentru împădurirea terenurilor degradate conform Legii nr.100/2010 și
● 30 de milioane de euro – pentru păduri urbane.
Cine sunt deținătorii de păduri care pot accesa aceste fonduri?
Conform ghidului întocmit de MMAP, sprijinul financiar este destinat oricărui deținător public și privat de păduri, dar și oricărui producător autorizat de material forestier de reproducere (MFR).
Deținători publici de păduri sunt: Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”, Regia Autonomă ”Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat”, unitățile administrativ-teritoriale (comune, orașe, municipii, județ) și alte persoane juridice de drept public.
În categoria deținătorilor privați de păduri sunt incluse: persoanele fizice, societățile comerciale, asociațiile și fundațiile, alte persoane juridice de drept privat.
Producătorii autorizați de MFR sunt persoanele fizice și persoanele juridice care dețin o autorizație emisă de către Comisia de Autorizare din cadrul MMAP, în temeiul prevederilor Ordinului nr. 676/2004 pentru aprobarea metodologiei de autorizare a producătorului de material forestier de reproducere. Doritorii pot accesa ghidul, cererea de finanțare si anexele aferente apelurilor la următorul link: https://pnrr.mmap.ro/ghiduri-paduri-si-protectia-biodiversitatii/.
Foto cu caracter ilustrativ: Nicola Jovanic, Unsplash
Ziua de miercuri, 15.03.2023, a dat startul unor ample campanii de împădurire la nivel național. În Luna Plantării Arborilor, desfășurată anual, între 15 martie și 15 aprilie, vor fi plantați, în 2023, peste 20 milioane de puieți forestieri. Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) anunță căva organiza și acțiuni de popularizare a inițiativelor de împădurire, precum și evenimente de educație forestieră.
Investițiile PNRR din Luna Plantării Arborilor vizează zonele vulnerabile la schimbările climatice
MMAP beneficiază de sume consistente din Planul Național de Redresare și Reziliență al României (PNRR), comunică reprezentanții ministerului. Bugetul prevăzut în măsura de investiții din PNRR – Investiții în noi suprafețe ocupate de păduri inclusiv în păduri urbane și reîmpăduriri este de 730 milioane de euro. Eforturile de împădurire sunt susținute și de componenta „Păduri şi protecţia biodiversităţii” din PNRR, cu un buget de 1,173 miliarde euro, a anunțat Tánczos Barna, Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor. ”Investiţiile includ cel mai amplu program de împăduriri, prin care vor fi plantate peste 56.700 de hectare de pădure, cel puţin 90 de pepiniere operaţionale noi şi renovate, precum şi suprafeţe noi de păduri urbane”, a precizat acesta.
Banii vor finanța realizarea celor 56.000 ha de noi păduri și suprafețe cu vegetație forestieră în zonele vulnerabile la schimbările climatice. O parte a acestora va fi destinată regenerării a 9.643 hectare de păduri care sunt proprietate publică a statului. Vor fi efectuate lucrări de completări pe 1.997 hectare și lucrări de refacere a plantațiilor pe alte 537 de hectare, mai comunică MMAP.
Județele Suceava, Bacău și Arad, în topul eforturilor de împădurire
Cea mai mare suprafață de fond forestier care va fi regenerată natural în campania de împăduriri de primăvară este de 858 hectare. Aceasta se află în administrația Direcției Silvice Suceava. O urmează direcțiile silvice Bacău, cu 580 de hectare, și Arad, cu 420 hectare.
În privința regenerărilor artificiale care vor debuta în Luna Plantării Arborilor, cea mai mare suprafață de fond forestier care va fi regenerată prin lucrări de împăduriri este de 829 hectare. Aceasta este administrată tot de Direcția Silvică Suceava. Ea este urmată de direcțiile silvice Vrancea, cu 223 hectare, și Mureș, cu 156 hectare.
„Luna Pădurii este un bun prilej să recunoaștem beneficiile pădurii pentru noi și mediul înconjurător, dar și un îndemn să acționăm în spiritul protejării acesteia. Totodată, ritmul în care exploatăm trebuie susţinut de cel în care plantăm, replantăm şi regenerăm pădurea. Alături de campania de împăduriri lansată de ROMSILVA, creșterea suprafeței împădurite din țara noastră este susținută și de componenta „Păduri şi protecţia biodiversităţii” din PNRR, cu un buget de 1,173 miliarde euro. Investiţiile includ cel mai amplu program de împăduriri, prin care vor fi plantate peste 56.700 de hectare de pădure, cel puţin 90 de pepiniere operaţionale noi şi renovate, precum şi suprafeţe noi de păduri urbane”, a declarat ministrul Barna.
Un sanctuar de animale sălbatice situat în Keenesburg, localitate din statul american Colorado, va deveni casă peste aproximativ 300 de animale sălbatice.
Viețuitoarele provin din Grădina Zoologică numită Juan A. Rivero din Mayaguez, Puerto Rico, și vor fi mutate în Colorado.
Ani de-a rândul, Grădina Zoologică din Puerto Rico a fost criticată cu privire la bunăstarea animalelor pe care le avea în grijă
Absența fondurilor este un factor deosebit de important, în condițiile în care Grăzina Zoo se află în faliment, după ce zona a fost lovită de uraganul Maria.
Grădina Zoo a fost închisă publicului încă din anul 2017, iar animalele trăiesc doar din mila îngrijitorilor.
Captură video/Youtube
Cu excepția câtorva păsări care pot trăi în sălbăticie, toate necuvântătoarele vor mutate în afara insulei
Pat Craig, directorul executiv și fondatorul The Wild Animal Sanctuary, a spus că viețuitoarele variază ca mărime.
Astfel, vor fi mutate atât tarantule, cât și un elefant bătrân și singuratic.
În egală măsură, directorul a promis că va face apel și la alte sanctuare pentru a găsi noi locații sigure în care pot ajunge aceste animale care provin din diverse specii.
Sanctuarul său este destinat carnivorelor și va prelua aproximativ jumătate din animale, celelalte ajungând într-o locație parteneră, situată în Texas.
”Încercăm să salvăm cât mai mult, atât în țară, cât și în străinătate. Am călătorit în multe alte țări pentru a salva animalele”, a transmis Craig, potrivit publicației Kunc.org.
Captură video/Youtube
Salvate de la un trai mizer, felinele din sanctuar au ajuns vedete pe Netflix
Locația este renumită pentru mai mult proiecte gestionate cu succes.
În urmă cu puțin timp, angajații de aici au relocat și salvat aproape 150 de feline, toate provenind din grădini zoologice private.
Toate acestea au putut fi admirate în documentarul ”Tiger King”, difuzat de Netflix.
Asociațiile Mai Mult Verde, Cu apele curate și Grupul Inițiativă Locală din Giurgiu au lansat evenimentul ”Pentru o Dunăre cu malurile curate”.
Este vorba despre o amplă campanie de igienizare, prin colectarea deșeurilor prezente pe malurile fluviului.
Campania din Giurgiu va începe la ora 8.30 dimineața și se va desfășura pe o durată de două ore
Potrivit comunicatului publicat pe contul de socializare, evenimentul va avea loc în data de 22 martie, dată la care sărbătorim Ziua Mondială a Apei. Decizia instituirii acestei sărbători a fost luată în cadrul Conferinței Națiunilor Unite pentru Mediu și Dezvoltare de la Rio de Janeiro, încă din anul 1992.
Prin urmare, pentru a celebra cum se cuvine, inițiatorii și-au propus să facă apel la comunitatea din Giurgiu și să implice autoritățile locale printr-o ecologizare a malului Dunării în zona Canalului Cama, (brațul Canalul Plantelor).
Asociația Mai Mult Verde: ”Vino alături de noi, miercuri, 22 martie, să colectăm deșeurile de pe malurile Canalului Cama”
”Ne dorim o Dunăre cu malurile curate, deschise comunităților locale și turiștilor din toată țara, iar pentru asta ne-am propus ca anul acesta să realizăm un traseu ecoturistic pe raza localităților Giurgiu și comunelor Slobozia, Oinacu, Gostinu și Prundu”, se arată în comunicatul publicat pe pagina de Facebook.
Proiectul ”Pentru o Dunăre cu malurile curate” este derulat de Asociația Mai Mult Verde, în parteneriat cu Fundația Terra Mileniul III, cu sprijinul financiar Lidl România și Active Citizens Fund – România.
Programul este finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia, prin Granturile SEE 2014-2022.
După ce acum câteva săptămâni Guvernul a dat o hotărâre prin care amâna scoaterea din funcționare a unor capacități pe lignit, iată că acum se vede nevoit să facă exact invers. Mai exact executivul va abroga Hotărârea în cauza, pentru a debloca cea de-a doua tranșă din PNRR, care se află în acest moment în stand-by la cererea Comisiei Europene. Această tranșă este blocată de trei luni de către Bruxelles, are o valoare de 3,2 milioane de euro și un răspuns este așteptat din partea autorităților europene mâine. Hotărârea de amânare a scoaterii din producție minelor de lignit, a fost data în decembrie 2022.
700 de milioane de euro în stand-by pentru România
Atunci practic s-a dispus amânarea scoaterii din exploatare a 660 MW de capacități de producere a energiei electrice pe bază, până la data de 1 octombrie 2023. Doar că pe 8 martie Comisia Europeană a transmis o comunicare prin care a solicitat abrogarea acestei prevederi. În acest fel Comisia a transmis că ea consideră că în caz contrar jalonul 114 din cadrul Cererii de plată 2 va fi luat în calcul ca neîndeplinit, cu consecința de a nu acorda României plata a aproximativ 700 milioane euro. Drept urmare, Ministerul Energiei a pus deja în dezbatere o Hotărâre de Guvern prin care abrogă Hotărârea adoptată în decembrie 2022.
România repetentă la mai multe capitole
Nu este singurul capitol la care România a rămas repetentă. De altfel Comisia consideră că nici legea avertizorului de integritate, cea care transpune o directivă europeană, a fost făcută în așa fel încât sunt descurajate raportările anonime. Apoi decarbonizarea, respectiv închiderea minelor de cărbune sunt o altă problemă, dar și anumite prevederi legate de pilonul doi de pensii. De altfel, în Parlament a fost depus și un proiect de lege care ar trebui să modifice legea avertizorului de integritate. Așa că acest proiect a mers direct la Senat care l-a trecut. Doar că Senatul este primă Cameră sesizată, astfel că proiectul merge la Camera Deputaţilor pentru votul final.
Ziua Consumatorului vine cu noi reguli pentru restaurante. Începând de miercuri, 15 martie, ingredientele şi valorile nutriţionale ale produselor şi preparatelor servite în restaurantele şi unităţile de alimentaţie publică trebuie să se regăsească în meniuri. La această dată intră în vigoare Ordinul 201/2022 al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC). Potrivit instituției, prevederile actului administrativ se aplică şi în cazul site-urilor operatorilor economici care primesc astfel de comenzi online. Se dorește, astfel, informarea exactă a consumatorului cu privire la preparatele comandate.
Noi reguli pentru restaurante, aliniate la legislația UE privind protecția consumatorului
Ordinul 201/2022 trebuia să intre în vigoare pe 20 decembrie 2022. Consultările cu reprezentanții HoReCa au dus, însă, la amânarea acestuia până la 15 martie 2023. ANPC le-a dat acestora, astfel, timpul necesar pentru a pregăti informaţiile necesare pentru a putea crea noile meniuri. Ordinul conţine elemente esenţiale pentru sănătatea consumatorilor, precizează instituția, aliniate la Regulamentul UE nr. 1169/2011. Cel din urmă impune obligativitatea prezentării tuturor datelor legate de ingredientele produselor alimentare şi valorile lor nutriţionale. Este normal, astfel, subliniază reprezentanții ANPC, ca informaţiile care descriu un preparat culinar servit să se regăsească și în locaţiile de alimentaţie publică.
„În acest fel, consumatorii pot lua decizia în cunoştinţă de cauză, atunci când aleg, într-o astfel de unitate, un produs sau altul”, au susţinut aceștia, într-un comunicat de presă emis la finele lui 2022.
Ce fel de informații trebuie să afișeze agenții economici?
De miercuri, 15 martie, Ziua Consumatorului la nivel mondial, patronii de restaurante, firmele de catering sau fast-food-urile trebuie să afișeze:
informații despre tipul și cantitatea ingredientelor care depășesc 20g în produsul finit/ mâncarea furnizată;
informații privind declarația nutrițională și aditivii utilizați;
ca parte a declarației nutriționale, valoarea energetică și cantitățile de grăsimi, de acizi grași saturați, de zaharuri și de sare.
Unsplash
Este obligatorie afișarea cantității ingredientelor compuse constituente ale unui fel de mâncare, conform Agerpres (ex: muşchiuleţ de porc – 140g, cu garnitură de orez cu legume – 140g [orez, apă, legume – 30g (morcov, dovlecel, ardei gras, în cantităţi variabile), ulei vegetal, sare, potenţator de aromă: glutamat de sodiu]).
Aditivii trebuiesc înscriși în lista ingredientelor cu denumirea categoriei (ex: acidifiant, etc.) urmată de codul de numeric UE (ex: E 330) sau denumirea specifică (ex: acid citric). Astfel, ca exemplu: acidifiant – E 330 sau Acidifiant – acid citric; potenţator de aromă: E621 sau potenţator de aromă: glutamat de sodiu. Lista aditivilor se regăseşte în Regulamentul (CE) nr.1333/2008 privind aditivii alimentari, conform ANPC.
Unde trebuiesc afișate informațiile?
Informațiile trebuie să fie disponibile și accesibile direct la locul de desfacere sau oferire a acestor produse. Ele trebuie afișate într-un loc vizibil, ușor accesibil, fără a fi ascunse de alte materiale scrise sau fotografice. Se pot regăsi lângă produs, pe un panou sau pe lista meniu. În cazul în care preparatele sunt oferite spre vânzare în mai multe locuri diferite, în cadrul aceleiași unități, acestea trebuie prezentate consumatorului în fiecare dintre aceste locuri.
În cazul comercializării la distanță, informațiile cu privire la ingrediente trebuie să fie disponibile consumatorului înainte de finalizarea comenzii. Agenții economici pot face asta prin intermediul unei tehnici de comunicare la distanță. Informațiile trebuie să figureze pe suportul de vânzare la distanță, pe eticheta de preț sau pe ambalajul de transport, precum și în orice material publicitar.
Pixabay
Transparența totală în ceea ce privește produsele, esențială, conform președintelui ANPC
La finele lui ianuarie, preşedintele ANPC, Horia Constantinescu a subliniat faptul că numărul de E-uri va trebui afișat obligatoriu, pus într-o paranteză, alături de numele produsului. Acesta a menționat cazul operatorilor economici care servesc produse similare ca aspect şi ca gust produselor cu care este familiarizată populația. El a dat exemplul utilizării cremelor vegetale pe bază de ulei de palmier în locul smântânii. Mai sunt folosite și alte produse similare cu brânza feta, ca aspect şi ca textură, conform şefului ANPC. Ele sunt făcute cu puţin zer şi foarte multă grăsime de palmier. În viziunea sa, acestea reprezintă practică înşelătoare, a declarat acesta, pe 26 ianuarie. Ordinul emis obligă agenții econimici să specifice în meniu „cremă vegetală.” Ei vor trebui, astfel, să explice din ce este alcătuit un produs. Consumatorul va putea, astfel, să ia decizia de a îl comanda în cunoştinţă de cauză.
„Vreau să fac o paranteză legat de ordinul ce stabileşte ce informaţii trebuie să ne pună la dispoziţie operatorul economic din alimentaţie publică, fie că vorbim despre cantină, fie că vorbim despre restaurante sau unităţi de alimentaţie de tip fast-food. Am emis un Ordin în urma discuţiilor cu asociaţiile de protejare a intereselor consumatorilor şi după ce am stabilit abordarea la nivel european, în sensul în care consider şi acum necesar ca pentru ciorba de perişoare să ne fie comunicate toate informaţiile de care cu siguranţă avem nevoie, cum ar fi din ce carne sunt făcute perişoarele, existând variante din ce în ce mai multe. În curând pot să fie făcute şi din greieri, dar măcar să ştim acest lucru„, a susţinut acesta.
Firma americană MeliBio a lansat Mellody, primul său produs comercial care imită mierea de albine.
Compania promovează, de ani buni, diverse alimente care pot înlocui produsele de origine animală.
Cu toate acestea, ingredientele și tehnologia sunt secrete, transmite publicația Green Queen.
Săptămâna trecută, MeliBio a prezentat Mellody, primul său produs care imită mierea de albine, în fața unei mulțimi de peste 65.000 de participanți
În timp ce alte companii au lansat produse care imită mierea și care sunt realizate din ingrediente precum mere și lămâi, firma susține că noile ingrediente oferă consumatorilor ”un produs mai durabil și mai etic”.
Analizând eticheta, se poate constata fapul că noul produs conține ingrediente ca fructoză, glucoză și o gamă largă de extracte din plante, inclusiv sumac, boabe de cafea verde sau mușețel.
”Oferind restaurantelor și consumatorilor o alternativă delicioasă și durabilă, sperăm să contribuim la restabilirea armoniei ecologice și să facem loc pentru polenizatori”, a declarat Darko Mandich, CEO și co-fondator MeliBio, într-un comunicat.
Producția globală de miere se confruntă cu o serie de amenințări, iar colonii întregi de albine sunt distruse din cauza utilizării pesticidelor. Să nu uităm că albinele au un rol vital, polenizând peste 75% din plantele cu flori ale lumii
Potrivit studiilor, în 2022, vânzările de miere au ajuns la 920 de milioane de dolari, cu o creștere de două cifre.
”Mulți oameni nu sunt conștienți de problemele legate de producția comercială de miere și de impactul acesteia asupra celor 4.000 de specii de albine din SUA”, a adăugat Mandich.
Experții leagă declinul albinelor de utilizarea pesticidelor și erbicidelor agricole.
În 2018, Uniunea Europeană a interzis cea mai populară clasă de insecticide, neonicotinoidele.
Evaluatorii științifici au concluzionat că pesticidele prezintă un risc pentru albinele melifere, dar și pentru populațiile de albine sălbatice.
Liderul indigen și ecologist al tribului Awyu din Papua, Hendrikus ”Franky” Woro, a depus o plângere penală, reclamând distrugerea mediului și pericolul reprezentat de schimbările climatice.
Potrivit organizației Greenpeace International, ”Franky” Woro a depus această reclamație în cursul zilei de luni, 13 martie, la Curtea Administrativă Jayapura, urmând să primească un răspuns din partea justiției.
Procesul solicită revocarea unui permis eliberat de guvernul provincial Papua către PT Indo Asiana Lestari (PT IAL) care acoperă terenurile indigene tradiționale.
Liderul indigen: ”De generații întregi, suntem proprietarii acestor terenuri, dar nu am fost informați corespunzător despre activitățile planificate ale companiei. De asemenea, nu am fost consultați în nicio analiză de impact asupra mediului”
În acest context, avocatul Tigor Hutapea, parte a echipei de advocacy pentru salvarea pădurilor din Papua, a explicat că autorizația de mediu a fost eliberată pe baza unei analize de impact asupra mediului necorespunzătoare.
”Autorizația ignoră existența proprietarilor indigeni obișnuiți. Mai mult, actul este unui viciat pentru că nu a fost însoțit de o analiză de conservare. Rezultatul va fi deteriorarea mediului și încălcarea drepturilor popoarelor indigene”, a transmis avocatul.
Pentru indigeni, pădurile sunt împletite cu identitatea lor culturală, iar distrugerea acestora ar putea reprezenta extincția unei întregi comunități
Oamenii din Awyu se tem că impunerea unei plantații de ulei de palmier le va distruge pădurile și mijloacele de trai obișnuite, așa cum s-a întâmplat în altă parte, în Papua de Vest.
Pădurile din Papua reprezintă ultima cea mai mare suprafață tropicală rămasă din Indonezia.
Potrivit raportului Greenpeace, este nevoie de urgentarea măsurilor care au ca scop stoparea acestor defrișări și salvarea pădurilor.
