A decis să scape de gunoi fără a apela la o firmă de specialitate, prin metode proprii și ilegale: un bărbat din Sângeorz-Băi a fost prins în timp ce arunca gunoaie pe malul râului Someș.
În momentul în care scăpa de deșeuri, bărbatul a fost amendat. Pe lângă o amendă care se ridică la suma de 15 mii de lei, inspectorii de la Garda de Mediu i-au confiscat şi tractorul cu care a transportat gunoaiele.
Nu este primul eveniment de acest gen, autoritățile concluzionând că este nevoie de instalarea mai multor camere de supraveghere lângă râu, pe lângă cele deja existente. Măsura vine după ce s-a constatat că foarte mulți oameni preferă să arunce, în mod inconștient, moloz în albia râurilor.
Bărbatul a fost surprins cu ajutorul camerelor de supraveghere
Camerele de supraveghere amplasate în zona raului Someș au surprins un bărbat la volanul unui tractor cu remorca încărcată cu moloz.
Fără nicio ezitare, toate deşeurile au fost descărcate acolo.
Spre ghinionul lui, imaginile au fost postate pe reţelele de socializare şi au ajuns şi în atenţia celor de la Garda de Mediu, arată Știrile Pro TV.
”Dacă mă prinde, să mă amendeze”
Macedon Gagea, localnic: „Merită. Și pe mine dacă mă prinde să mă amendeze. Sunt foarte de acord, pentru că suntem o ţară civilizată. Suntem europeni, nu? Când mergi în alte ţări civilizate, zici: oare cum la ei e aşa? Că am fost crescuţi aşa cum am fost”.
Localnică: „Nu au un pic de bun simţ. Dacă au o sticlă, o aruncă jos, nu contează că au coş de gunoi”.
Până în momentul de față, au au fost amplasate, în diverse zone, 20 de camere de supraveghere.
Traian Ogâgău, primarul din Sângeorz-Băi: ”Singura soluție sunt camerele mobile amplasate peste tot unde consideră că au probleme şi să confişte utilajele de orice natură care aduc gunoaie. La noi, dacă îl prind cu tirul, tirul îl confiscăm. Bicicleta? Bicicleta o confisc. Păi când vin turiştii şi văd ce îi pe Someș, o iau la fugă”.
A contestat sancţiunea primită deși a aruncat, în mod ilegal, gunoi
Grațian Alexandru Monariu, șef al Comisariatului Judeţean al Gărzii de Mediu: ”În urma sentinţei definitive, dacă el câştigă procesul respectiv, i se anulează procesul verbal de contravenţie şi i se restituie mijlocul de transport. Dacă nu, intră în proprietatea statului şi se vinde la licitaţie”.
În fiecare lună, Administraţia Naţională Apele Române (ANAR) taxează centralele hidroelectrice pentru apa utilizată. Intereseant este faptul că respectivele centrale nu consumă apa, ci se folosesc de tranzitul ei, în vederea producerii de electricitate.
Cu toate acestea, taxa rămâne taxă, iar producătorii sunt obligați să o onoreze.
Și pentru că niciodată nu este vorba de vreo scădere sau de vreun avantaj când vine vorba despre bani, această taxă urmează să fie majorată. Majorarea vine în urma proiectului de lege PL-x 97/2021 pentru aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 225/2020 privind modificarea anumitor acte normative și stabilirea măsurilor în domeniul agriculturii.
În momentul de față, proiectul se află în dezbatere în Camera Deputaților, decizia acesteia fiind decizională. Proiectul a ajuns în comisia pentru agricultură, unde a primit raport favorabil cu amendamente admise.
Un plus pentru bugetul ANAR
Conform Hot News, săptămâna trecută, Fondul Proprietatea, acționar minoritar al Hidroelectrica, a criticat dur această inițiativă a parlamentarilor români. Însă nu doar Hidroelectrica este afectată, ci și producătorii de energie micro-hidro. Organizația Patronală a Producătorilor de Energie din Surse Regenerabile din România (PATRES) consideră că această taxă pe apă de 33 lei/MWh este neconcurențială.
Taxa nu ține cont de caracteristicile tehnice ale centralelor, ci doar de Bugetul Venituri-Cheltuieli al Administrației Apele Române.
PATRES cere Camerei Deputaților să nu aprobe nivelul propus al taxei pe apă de 33 lei/MWh. Mai mult, cere retransmiterea Raportului privind modificarea mecanismului de calcul și a cuantumului privind taxa pentru apă turbinată. Acestea urmează să fie reanalizate în Comisia pentru Agricultură.
Organizația patronală spune că nu poate să fie de acord cu modificările propuse la OUG 225/2020, care sunt doar pentru bunăstarea Administrației Naționale Apele Române, cuantumul propus pentru taxa pe apă reprezentând 17% din prețul energiei, conform ROPEX_DAM 2020, mai arată sursa citată.
35-40% din cifra de afaceri a unui producător
Într-un comunicat PATRES, este precizat faptul că, în cazul micilor producători hidro, la costurile cu taxa cu apa turbinată se adăugă alte taxe percepute de Administrația Apelor Române. Se adaugă inclusiv chiria privind albia minoră, căderea asigurată. În final, toate aceste taxe reprezintă 35-40% din cifra de afaceri a unui producător.
De asemenea, PATRES menționează că, în cadrul dezbaterilor Comisiei de specialitate să participe reprezentanți ai actorilor din piață, precum și reprezentanți ai Consiliului Concurenței.
Recomandările Consiliului Concurenței în cadrul unei investigații sectoriale:
1. În cazul micro-hidrocentralelor s-a propus, ca alternativă la sistemul actual, achitarea unei taxe anuale reprezentând 2% din venituri, taxa ce poate acoperi utilizarea apei şi celelalte servicii (chiria albiei minore etc.);
2. În cazul centralelor hidro de peste 4 MW, s-a propus un cuantum fix per MWh produs.
Viorel Lefter, Președinte PATRES, a declarat că nu se cunosc considerentele în baza cărora s-a stabilit cuantumul de 33 RON per MWh produs.
”De ce nu 35 RON/MWh sau 10 RON/MWh?! Solicităm să se facă publică fundamenterea economică care a condus la aceast cuantum. În doilea rând, inițiatorii amendamentelor nu au luat în considerare legislația secundară privind chiria pentru albie minoră și costul cu căderea asigurată, costuri care conduc la o dublare a cheltuielilor de operare și care crează discriminare între producători, având în vedere că nu sunt imputate tuturor. În al treilea rând, trebuie să ne uităm ce se întâmplă și în cele opt țări din Europa unde se taxează apa: taxarea este diferențiată între microhidrocentrale și hidrocentrale, toate studiile care se referă la analiza privind costurile investiționale, LCOE, etc. Le percep ca pe două tehnologii diferite”.
Unul din inițiatorii amendamentelor este actualul Ministru al Energiei
”Și nu în ultimul rând, sunt mâhnit și dezamăgit să constat că unul din inițiatorii amendamentelor este actualul Ministru al Energiei. Ne așteptam ca domnia sa se consulte cu toți producătorii, să-i sprijine pe aceștia și mai mult să ne prezinte argumentele care au condus la stabilirea mecanismului și a cuantumului propus”, a declarat Viorel Lefter.
Conform organizației, este nevoie de prezentarea fundamentelor economice prin care s-a stabilit acest cuantum al taxei pe apă. De asemenea, reprezentanții vor transmite o analiză a impactului amendamentelor propuse asupra industriei energiei hidro. Este vorba despre efectele pe termen mediu și lung.
În februarie 2021, echipa Tega SA Sf Gheorghe a preluat deșeurile aruncate pe malul Oltului de un service-auto
Pe de o parte, județul Covasna poate fi dat ca exemplu pentru modul în care a fost pus la punct sistemul modern de colectare a deșeurilor a cărui eficiență este demonstrată prin faptul că gradul de colectare este de 100%. Este printre puținele județe din țară, dacă nu chiar singurul, în care, cel puțin în datele oficiale, cantitatea de „deșeuri necolectate” este „zero”.
Pe de altă parte, județul Covasna este și exemplul care demonstrează că nu e suficient să existe un sistem de gestionare a deșeurilor performant pentru a fi evitate aparițiile unor gropi de gunoi clandestine. În mai multe localități au apărut grămezi de gunoaie menajere sau de moloz care le dau de furcă autorităților cu găsirea vinovaților și sancționarea acestora. Însă, spre deosebire de alte județe, în Covasna lucrurile pot fi ținute sub control.
În Covasna, unul din primele SMID-uri din România
Autoritățile din Covasna au înțeles mai bine și mai repede decât cele din alte zone ale țării cât de importantă este o bună gestionare a deșeurilor, mai ales într-o zonă de munte, în care turismul este un motor de creștere economică. Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor (SMID)din județul Covasna este printre primele realizate în țară și a intrat în funcțiune în octombrie 2017. Anterior, mai fuseseră implementate Proiectele „Gestionarea selectivă a deşeurilor în oraşul Covasna” și „Sistem de colectare şi gestiune a deşeurilor în zona Întorsura Buzăului”, ambele finanțate prin Programul PHARE CES 2003. În baza unei finanțări prin PHARE CES 2005 a fost realizat și proiectul „Gestionarea selectivă a deşeurilor în zona Baraolt”.
Proiectul SMID a avut o valoare totală de aproape 20 de milioane de euro, din care 14 milioane din fonduri europene, 3,1 milioane de euro de la bugetul de stat şi 2,3 milioane de euro din bugetul judeţului. Contractul de finanțare a fost semnat în septembrie 2010 de către ministrul de atunci al Mediului, Laszlo Borbely și Tamas Sandor, preşedintele de la vremea aceea a Consiliului Județean (CJ) Covasna. În cadrul acestui proiect a fost construit un depozit de deşeuri conform, care deservește toate localitățile din Covasna, o stație de sortare cu capacitatea de 11.000 tone/an, o staţie de compostare cu o capacitate de 12.000 tone/an și o stație de epurare levigat. Depozitul ecologic, „Centrul de Management Integrat al Deşeurilor” (CMID) a fost construit pe un teren de 16 ha în satul Leț, comuna Boroșneu Mare. Valoarea investiției a fost de 32.828.868 lei. CMID-ul a intrat în operare în octombrie 2017.
În cadrul proiectului au fost închise vechile gropi de gunoi de la Târgu Secuiesc, Covasna, Întorsura Buzăului și Sfântu Gheorghe. În mai 2018, Ministerul Fondurilor Europene a transmis CJ Covasna notificarea potrivit căreia era închisă oficial implementarea proiectului Sistem de Management Integrat al Deșeurilor din județul Covasna.
Indicatorul de eficiență a SMID: cresc cantitățile de deșeuri sortate și compostate
Eficiența sistemului de management integrat al deșeurilor este demonstrată de datele conform cărora sunt în creștere cantitățile de deșeuri care sunt sortate și compostate.
La solicitarea publicației ȘtireaVerde.ro, CJ Covasna a transmis statisticile din anii care au urmat punerii în funcțiune a sistemului de management al deșeurilor. Cantitatea de deșeuri depozitate la CMID a fost relativ constantă, de 41.359 tone în 2018, de 40.399 tone în 2019 și de 40.370 tone în 2020. Cantitatea de deșeuri sortate a crescut de la 4.295 tone în 2018, la 6.336 tone în 2019 și la 7.345 tone în anul 2020. Cantitatea totală de deșeuri compostate a crescut de la 4.143 tone în 2018 la 6.111 tone în 2019 și la 6.738 de tone în 2020. În 2020 au fost sortate sau compostate și nu au mai ajuns la depozitul ecologic aproximativ 14.000 de tone de deșeuri. E un început bun.
Cantitatea de „deșeuri necolectate” este „zero”, datorită gradului de acoperire cu servicii de salubritate de 96%
Potrivit APM Covasna, cantitatea de „deșeuri generate și necolectate” este „zero”
În județul Covasna gestionarea deșeurilor este bine administrată, în primul rând datorită faptului că are o populație de aproximativ 210.000 de locuitori, mai mică decât aceea a unui mare oraș și cantitatea de deșeuri menajere ce este generată este foarte mică în raport cu alte județe. În „Planul Județean de Gestionare a Deșeurilor în județul Covasna” sunt prezentate datele Agenției de Protecția Mediului Covasna, potrivit cărora cantitatea totală de deșeuri (menajere, stradale, din parcuri și grădini, etc.) a crescut de la 40.641 de tone în 2014, la 50.070 de tone în 2018.
Spre deosebire de alte județe, în Covasna cantitatea de deșeuri necolectate este „zero”. În statisticile Agenției de Mediu, la capitolul cantităților de „deșeuri necolectate” cifrele sunt înlocuite cu cratime. Această performanță s-ar datora faptului că gradul de acoperire cu servicii de salubritate este unul foarte ridicat.
Determinarea cantităților de deşeuri menajere generate și necolectate nu este relevantă pentru județul Covasna, deoarece toate localitățile urbane și rurale beneficiază de servicii de salubrizare licențiate ANRSC și autorizate din punct de vedere al protecției mediului”, se spune în „Planul Județean de Gestionare a Deșeurilor
Gradul de acoperire cu servicii de salubritate era de peste 95%, chiar și înainte de punerea în funcțiune a sistemului integrat de colectare. Dacă în 2014 acesta era de 95,58% , în 2018 gradul de acoperire cu servicii de salubritate era de 96,69%.
În localitățile din Covasna, sunt autorizați cinci operatori de salubrizare, dintre care patru sunt societăți ale primăriilor și în acest context au primit contractele prin atribuire directă. Cel mai important operator de salubritate este Tega SA Sfântu Gheorghe, care colectează și transportă deșeurile menajere din capitala județului și alte 37 de localități. Gos-Trans-Com SRL este operatorul de salubritate al Primăriei Covasna, iar Gosp Com SRL se ocupă de colectarea deșeurilor dar și de întreținerea spațiilor verzi la Târgul Secuiesc. La Întorsura Buzăului, salubrizarea este asigurată de operatorul local SC Salubritatea IBSV SRL. Pentru atribuirea contractului de administrare a depozitului ecologic, a fost organizată o licitație, care a fost câștigată de Eco Bihor SRL Oradea, cu care a fost încheiat contractul nr 128/28.04.2017, valabil până în anul 2028.
Obrazul subțire, cu cheltuială se ține. Una din aceste cheltuieli e taxa de salubritate
Proverbul citat sugerează că pentru o parte din covăsneni reprezintă o problemă taxele de salubritate, care sunt destul de mari în raport cu cele practicate în alte zone din țară. Începând cu 1 ianuarie 2020, conducerea Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Sistem de Management Integrat al Deşeurilor (ADI-SMID) Covasna a majorat taxa de salubritate cu un leu ca urmare a creșterii contribuției pentru economia circulară de la 30 la 80 lei/tonă. Dar această majorare nu a influențat prea mult cuantumul taxelor.
Potrivit datelor transmise publicației ȘtireaVerde.ro de CJ Covasna, în prezent, la Sfântu Gheorghe și în cele 37 de localități salubrizate de Tega SA, precum și la Târgu Secuiesc, taxele de salubrizare plătite de covăsneni sunt 8,4 lei/persoană/lună în mediul urban și de 6,72 lei/persoană/lună în mediul rural. La Covasna, taxa de salubrizare este de 8,82 lei/persoană/lună, iar la Întorsura Buzăului taxa e de 10,5 lei/persoană/lună. Agenții economici din aceste localități plătesc taxe de 109-117 lei/mc, cei din Întorsura Buzăului plătesc 176 lei/mc.
Aceste valori sunt fără TVA, așa că o persoană plătește o taxă anuală de 126 lei dacă locuiește la Sfântu Gheorghe sau Târgul Secuiesc și de 157 de lei dacă locuiește la Întorsura Buzăului. O familie de patru persoane plătește de la 500 la peste 600 de lei. Este o sumă care ține sistemul într-o funcționare, dar care este prea mare pentru multe familii, care nu își permit să plătească acești bani.
Din cauza taxelor mari, unii se asociază la „tomberonul familiei” sau duc gunoaiele la tomberoanele de pe străzi
Un caz relatat în presa locală a adus o clarificare în privința faptului că multe familii care nu își pot permite să plătească taxele de salubritate încearcă să găsească alte „variante” de rezolvare a problemei gunoiului menajer. La Întorsura Buzăului, pe strada Tunelului, a reapărut o grămadă de gunoaie care „funcționa” înainte de introducerea sistemului de colectare a deșeurilor. Când s-a încercat să se afle cine și de ce a aruncat gunoaiele acolo, au apărut explicațiile, că unele familii, care nu își permit să plătească taxele mari, încearcă să își ducă gunoaiele în tomberoanele rudelor care au contract de salubritate sau la tomberoanele de la magazinele de cartier.
Toată lumea din zonă a aruncat acolo până să vină serviciul de salubrizare, apoi a venit serviciul de salubrizare. Pentru unii a fost prea scump, pentru alții mai ieftin. Unii și-au permis să îl țină, alții nu. Familia mea, de exemplu, are contract de salubrizare, dar nu a avut bani ca să mențină contract, pentru că ne costă foarte mult (…) Noi acum băgăm gunoiul în tomberonul curții, care este unul pentru care plătește mătușa mea și ea și-a dat acordul să punem și noi gunoiul acolo sau îl ducem direct lângă magazinul din apropiere, unde sunt trei tomberoane
a explicat unul din cei bănuiți de apariția gropii de gunoi clandestine
O afacere de sortare a deșeurilor s-a transformat într-o groapă de gunoi care terorizează localnicii
S-a întâmplat și în Covasna un caz precum cel din comuna Ulmeni, din Călărași, unde mari cantități de gunoaie au fost aduse pentru sortare, dar operațiunea nu a mai avut loc și localnicii s-au ales cu o groapă de gunoaie nesortate. La marginea satului Araci, din comuna Vâlcele a apărut în urmă cu câțiva ani o grămadă de deșeuri de plastic și hârtie. Cei care locuiau în apropiere se plângeau de mirosurile insuportabile și erau nemulțumiți că bucățile de plastic și hârtie luate de vânt le invadau gospodăriile. În plus, zona putea deveni un focar de infecție, dar exista și riscul ca acele deșeuri să fie incendiate și astfel le-ar fi pus în pericol locuințele.
Administratorul firmei prin care era derulată afacerea, SC Deșeuri R SRL a încercat o afacere în sortarea deșeurilor de hârtie și plastic pe care le aducea din județul Brașov. Dar după ce adus deșeurile la Araci, afacerea s-a blocat. În 2018, SC Deșeuri R SRL a avut o cifră de afaceri de 382.283 de lei și un profit net de 232.508 lei, dar în 2019 afacerea a intrat în picaj, firma înregistrând o cifră de afaceri de 173.659 lei și o pierdere de 17.725 lei. Datoriile firmei crescuseră la 407.041 lei.
Localnicii susțin că acea afacere îi aparținea lui „Tavi”, adică fostului deputat Octavian Goga, ales în 2016 pe listele PMP și trecut în iunie 2017 la PSD. Goga și-a pierdut mandatul de parlamentar din cauza unei condamnări penale. Fostul deputat a negat că ar fi afacerea sa.
Potrivit primarului comunei Vâlcele, firma pe care era înregistrată afacerea cu sortarea deșeurilor a fost vândută unei firme din Brașov.
A fost un întreprinzător care a făcut o firmă și a început să adune deșeurile din județul Brașov. Sunt deșeuri de hârtie și de material plastic. În primul an de activitate, noi am dat și autorizație, dar pe urmă, când s-a văzut că nu corespunde conform regulilor, noi l-am somat să înceteze activitatea. El, în perioada anilor precedenți a și fost amendat de Garda de Mediu cu o sumă totalizând 57.500 de lei și a și întrerupt activitatea. Acuma, el ne-a prezentat un document că, practic, a vândut firma la o firmă din Brașov. Eu cred că voia să se pună în legalitate, dar cred că, financiar, nu a corespuns. Că trebuia să fie deșeurile într-un loc acoperit, să facă sortarea, dar eu cred că financiar nu a mai putut să facă
a declarat Kovács László, primarul din Vâlcele
În baza unei înțelegeri cu noua firmă, deșeurile urmau să fie ridicate zona urma să fie curațată. Garda de Mediu a aplicat firmei o nouă amendă, de 100.000 de lei. Întrebarea este dacă nu era mai bine ca funcționarii de la Agenția de Mediu și primarul din Vâlcele să fie ceva mai atenți atunci când li s-a cerut să autorizeze o asemenea afacere.
Și după ce vom avea SMID-uri în toate județele, Garda de Mediu se va război cu „inițiatorii” gropilor clandestine
În pofida datelor Agenției de Mediu Covasna care încearcă să ne convingă că în județ cantitatea de „deșeuri necolectate” este „zero”, în presa locală apar destule articole despre apariția unor noi gropi de gunoi clandestine. Cel mai recent datează de pe 9 februarie 2021, când angajații Tega SA Sfântu Gheorghe au fost alertați de localnici că pe malul Oltului a apărut o grămadă de gunoaie. Echipele de la salubritate au curățat zona și și-au dat seama că deșeurile fuseseră aruncate de angajații unui service-auto, pentru că în grămadă erau și cutii pentru piese auto sau filtre de aer. Au intervenit și comisarii Gărzii de Mediu, care au descoperit firma de reparații auto și l-au amendat pe administratorul acesteia.
La Vâlcele, o afacere de sortare a deșeurilor de plastic și hârtie a devenit o groapă de gunoi
În luna august 2020, localnicii din comuna Vâlcele au sesizat Garda de Mediu că pe un teren din apropierea localității a apărut o veritabilă groapă de deșeuri din construcții, care se întindea pe o suprafață de aproximativ 500 de metri pătrați. Erau grămezi de moloz, nisip, pietriş și pământ. Potrivit comisarului șef al Gărzii de Mediu Covasna, Lucian Cândea, firma de construcții care aruncase deșeurile pe câmp a fost amendată cu 40.000 de lei și „a primit termen de conformare două săptămâni ca să ducă deșeurile în altă parte”.
Aceste exemple din Covasna sugerează că și după ce vor exista în toate județele din România sisteme de management integrat al deșeurilor vor continua să apară gropi de gunoi clandestine, mai mici sau mai mari, iar Garda de Mediu se va război în continuare cu firmele care încearcă să rezolve ieftin problema deșeurilor, aruncându-le oriunde. Putem să considerăm aceste situații din Covasna un „deja vu”.
Deși se știa că groapa de gunoi din Chiajna funcționează ilegal, a fost nevoie de ani buni pentru a se găsi o soluție.
Iridex, compania specializată în gestionarea deșeurilor și lucrări de construcții din România, a anunțat în data de 29 martie că Depozitul de deșeuri de la Chiajna își încetează activitatea.
Anunțul a fost făcut prin intermediul unui comunicat de presă, menționându-se că Primăria Municipiului București a refuzat o prelungire a contractului.
IRIDEX anunță închiderea depozitului de deșeuri Chiajna
”Prin prezentul comunicat de presă IRIDEX, în calitate de operator al depozitului de deșeuri Chiajna, obiectiv strategic al Primăriei Municipiului București, anunță opinia publică și autoritățile interesate că depozitul încetează activitatea. Această situație se datorează faptului că Primăria Municipiului București nu a mai prelungit prin act adițional contractul pe care îl are încheiat cu societatea noastră până la atingerea capacității proiectate și autorizate de depozitare.”, se spune în comunicatul societății comerciale.
În cursul anului trecut, Ministrul Mediului anunța că a trimis corpul de control la Agenția pentru Protecția Mediului pentru a verifica cum a obținut autorizația de mediu groapa de gunoi de la Chiajna, operată de un apropiat al lui Dan Voiculescu.
Aceasta acțiune venea în contexul în care Tribunalul Bucureşti a dispus, pe 14 august 2020, anularea autorizaţiei integrate de mediu pe ultimele două suprafeţe, încă funcţionale la acea vreme, ale depozitului de deşeuri Chiajna-Rudeni.
Semnalele de alarmă trec la stadiul de realitate, iar realitatea se servește la masă: peștii pe care îi consumăm conțin plastic. Motivul? Râurile și Marea Neagră sunt pline de microparticule.
Realitatea arată și mai dezastruos: cantitatea de microparticule de plastic este atât de mare, încât aproape orice peşte prins în apă dulce sau în Marea Neagră are în compoziţie şi plastic.
Și, pentru că veștile rele nu vin niciodată singure, prin gătire, microfragmentele din plastic îşi modifica structura şi devin cancerigene.
Ce conțin peștii care ajung în farfuriile românilor?
Microparticulele de plastic au fost descoperite de cercetători atât în râurile din România, cât şi în Marea Neagră. Gunoaiele aruncate în apă sunt “filtrate” de peşti şi de moluște – precum midiile. Toate acestea ajung în farfuriile noastre, arată Știrile Pro TV.
Este vorba de fibre care provin din îmbrăcăminte, alte particule politalați care provin din industria construcţiilor, particule închise la culoare din polipropilenă, posibil din pungi şi saci de gunoi și fibre de polipropilenă, provenite din plase de pescuit folosite în Delta Dunării, explică cercetătorii.
Plasticul din apele reziduale
Adrian Bâlbă, biolog: ”Avem plastic în haine, le spălăm, ajung în ape reziduale şi de aici în mare parte în mări şi oceane. De aici sunt filtrate de microorganisme apoi de alte organisme mai mărişoare cum sunt scoicile, peştii … consumate păstrează ca atare plasticul, însă în momentul în care bucătarul tratează termic scoici sau peşti cu plastic în ei îl modifica şi îl transformă în ceva mai periculos, iar noi primim plasticul înapoi”.
Cercetătorii români spun că au fost verificate 21 de râuri. Astfel, au fost luate probe din Argeş, Dâmboviţa, pe tot cursul Dunării, din Ialomiţa, din Lacurile Văcăreşti şi Snagov, dar şi din Mureş, Olt, Siret şi Someș.
Peștii din plastic: o constantă în România
Conform datelor, s-a ajuns la concluzia că, anual, cantitatea de plastic descoperită în apele curgătoare creşte cu cel puţin 10%. Iar apoi, valurile de reziduuri se îndreaptă spre Marea Neagră. Marea acumulează, zilnic, 4,2 tone de plastic.
Iulian Pojar, cercetător Geoecomar Constanța:
”Într-un metru cub de apă am găsit până la nouă particule, asta în Marea Neagră. Cea mai afectată zonă este cea a gurilor de vărsare a Dunării în mare. Aici am identificat până la 600 de particule la kilogram, în mâl, nisip sau alte sedimente.”
Dan Vasiliu, director institutul Geoecomar Constanța, a explicat că, la nivel mondial, cercetările privind microplasticele au început în anii 80. În România studiile au demarat o dată cu implementarea strategiei cadru privind mediul marin şi mult mai intens în ultimii patru-cinci ani, când, evident, abundența microplasticelor în mediul marin este mult mai mare comparativ cu începuturile studiilor.
Nu poluează doar prezentul, ci și trecutul. Există mine închise, părăsite, iar poluarea este constantă și la ordinea zilei în România: închiderea minelor nu a lăsat doar mii de mineri fără locuri de muncă, dar a adus noi probleme de sănătate, probleme care nu pot fi rezolvate cu bani. Aceste probleme persistă de zeci de ani, iar prețul îl plătește sănătatea. Și mediul.
Din galeriile pur și simplu abandonate curge o apă roşie, apa acidă, care poluează pâraie și, mai departe, râuri întregi.
Acolo, de ani de zile, o fostă mină de cărbuni încă împrăştie o boală necruţătoare, care distruge rinichii localnicilor, menționează Știrile Pro TV.
Minele părăsite, bolile necruțătoare și indiferența autorităților
Da, România este un stat bogat în minereuri. Învățăm despre ele încă din școala primară, parcurgând manualul de geografie. Nu învățăm, în schimb, despre ecologizare, despre grija pentru mediu și despre grija pentru viitor. Despre grija pentru sănătate. Despre sesizările pe care autoritățile trebuie să le rezolve. Despre poluarea care ucide. Iar pentru astfel de lecții nu există o vârstă limită.
Din nord până în sudul ţării, şi de la est până la vest de Carpaţi, România are vaste depozite de minereuri. De la bazine carbonifere la mine cu aur, zinc, fier, dar și sare, sunt resurse subterane sau de suprafaţă care în ţara noastră au fost exploatate de mii de ani.
În ultimele decenii însă, cele mai multe sectoare ale sectorului minier au fost închise, din raţiuni economice. După anul 1990, producţia minieră a României s-a redus drastic, multe dintre exploatații fiind oprite definitiv, iar minele au intrat într-un proces de conservare şi ecologizare, mai precizează sursa citată.
Apele roșii și nocive din minele dezafectate: râurile Lăpuş şi Săsar devin periodic roşiatice
Un exemplu este judeţul Maramureş unde, din cauza dezghețului din primăvară, mai multe galerii ale minelor închise poluează cu ”ape roșiatice”.
Oamenii au alertat în repetate rânduri autorităţile de mediu, dar Garda de Mediu Maramureș nu a aplicat nicio sancțiune.
Autorităţile ignoră să mai verifice cât de masivă e poluarea apelor, cât timp lipsesc staţiile, iar cu var se dă sporadic.
Există însă locuri în România unde activitatea minieră îşi arată necruţător efectele, asupra unor comunităţi întregi, din zonele învecinate, mai arată sursa citată.
Mii de oameni au murit în ultimii 50 de ani
Există o boală fără tratament. Există o boală cu care localnicii judeţul Mehedinţi se luptă de mai bine de 40 de ani. Specialiştii o numesc, oficial, nefropatie endemică balcanică.
Un titlu complicat și o etichetă a unei tragedii: maladia atacă rinichii până când bolnavul ajunge la insuficienţă renală cronică.
Conform medicilor, singura şansă de supravieţuire este dializa. Sau, dacă am putea vorbi de o medicină evoluată: transplantul. Dar, să ne amintim că trăim în România, iar cei mai mulți pacienți sunt vindecați în spitalele din străinătate, transplanul rămânând doar o poveste utopică.
Reporterii Pro TV descriu clinicile din Drobeta Turnu Severin ca fiind arhipline. Este vorba despre de pacienţi cu vârsta între 40 şi 70 de ani, pacienți care vin de două-trei ori pe săptămână să-şi cureţe otrava din sânge. Mii de oameni au murit în ultimii 50 de ani, şi nici măcar cei care s-au mutat înfricoşaţi din zonă n-au scăpat de ea, dacă au fost expuşi mai mult de 10-15 ani, adică dacă au trăit în ceea ce medicii nefrologi numesc perimetrul endemic.
Minele părăsite: faliment pentru sănătate și pentru mediu
Apa din rețeaua publică a primăriei este infestată. Medicii de familie susțin că autorităţile judeţene, dar și cele de la Bucureşti rămân la fel de indiferente. De asemenea, nu există programe de screening, care ar putea evidenţia din timp că oamenii vor avea probleme cu rinichii.
Medicul de familie Cornelia Ştefan le-a explicat reporterilor că ştie că, de ani de zile, apa din pânza freatică a fost afectată de cărbunele tânăr, după ce exploatările miniere au creat galerii care au legătură cu reţeaua subterană de ape. Primăria a introdus o reţea de apă la Bistriţa, în urmă cu 7 ani, dintr-un puț forat la peste 100 de metri, însă analizele făcute de angajaţii direcţiei de sănătate publică arată că acestea sunt infestate cu ecoli şi nitraţi.
”Apa din reţea nu este bună…” este concluzia medicului de familie Cornelia Ștefan.
Minele părăsite reprezintă un faliment pentru sănătate. Problemele sunt ascunse, responsabilii nu sunt trași la răspundere, iar autoritățile ”tratează” problema cu eternul dezinteres.
Viața oamenilor depinde de devărsări, poluarea depinde de devărsări, iar efectele dezastruoase tot de devărsări depind. Trăim un pericol despre care se scriu multe, dar care, din păcate, este înțeles de prea puțini.
Istoria Supercom se repetă și se repetă zilnic: Bucureștiul depinde de Supercom, iar firma de salubrizare depinde de autorități. Primăria Sectorului 2 nu a reușit să ajungă la un consens în ce privește taxele.
O luptă pe bani, contra cronometru: până la data de 1 iunie, locuitorii Sectorului 2 trebuie să încheie individual contracte cu Supercom, pentru ridicarea gunoiului menajer. Cu toate acestea, operatorul de salubrizare și Primăria nu au stabilit tariful care îl vor plăti oamenii.
În urmă cu câteva săptămâni, pe site-ul Primăriei au fost puse în dezbatere publică două tarife în acest sens, respectiv 717,89 lei/tona fără TVA pentru gunoiul în amestec și 597,17 lei/tonă pentru cel reciclabil, însă acesta din urmă va fi subvenționat de primărie astfel că preluarea se va face gratuit.
Problema apare la gunoiul menajer în amestec și la cum se va calcula cât trebuie să plătească fiecare, respectiv transformarea din tone în mc, unitatea de măsură obișnuită pentru un tomberon. Dacă aplicăm formula standard, prețul rezultat este unul uriaș, de exemplu pentru un tomberon de 240 l pe care cetățenii de la case îl dau săptămânal, s-ar plăti undeva la 60 lei, iar asta înseamnă peste 200 lei/lună de gospodărie, menționează HotNews.
Prețul gunoiului, tarifele propuse și colectarea separată
Potrivit proiectului aflat în dezbatere publică pe site-ul Primăriei Sector 2, tarifele propuse pentru ridicarea gunoiului menajer sunt:
– 717,89 lei/tona fără TVA pentru activitățile de colectare, transport si depozitare deşeuri menajere municipale in amestec, realizate pentru utilizatori casnici de pe raza sectorului 2 al Municipiului Bucureşti.
– 597,17 lei/tona fără TVA pentru activitățile de colectare separata, transport, sortare si depozitare reziduuri a deşeurilor din ambalaje (reciclabile) realizate pentru utilizatori casnici de pe raza Sectorului 2 al Municipiului București.
– Pentru implementarea și dezvoltarea colectării separate a deşeurilor pe raza Sectorului 2 al Municipiului București, se subvenționează parțial, de la bugetul local, nivelul tarifului prevăzut la alin. (1), respectiv pentru colectare separata, transport, sortare si depozitare reziduuri a deşeurilor din ambalaje (reciclabile), astfel încât utilizatorii casnici vor achita suma de 0,99 lei / tonă, fără TVA.
Potrivit Ordinului ANRSC 111/2007: ”greutatea specifică a deşeurilor menajere se ia egală cu circa 350 kg/mc, dacă la nivelul localităţii nu a fost stabilită prin măsurători şi înregistrări statistice o altă greutate specifică a deşeurilor”. Un metru cub înseamnă circa 4 tomberoane de 240 l, așa cum majoritatea gospodăriilor din sector au, iar la transformare se calculează că un tomberon are 87 kg.
Asta înseamnă circa 60 de lei fără TVA pe tomberon, peste 200 de lei lună/gospodărie, mai arată sursa citată.
21,5 lei/persoană/lună este o sumă mult mai mare
Primarul Radu Mihaiu a fost contactat de jurnaliștii HotNews.ro și a precizat că tariful este propus de către operatorul de salubritate și el nu poate fi modificat din pix de către primar. El trebuie pus în dezbatere publică, așa cum a fost el transmis, așa este reglementarea ANRSC. În urma dezbaterii tariful poate fi aprobat sau nu, pot fi modificate lucruri din componența lui sau nu.
”Dumnealor au motivat, după cum spune chiar ANRSC insuficient unele elemente din tarif, iar unele elemente puse în discuție sunt neclare. La întrebările legime cu ce au vrut să spună și de ce costă atât de mult anumite componente din tarif, cei de la Supercom nu au răspuns. În acest sens, unul dintre colegii mei din Consiliul Local a trimis informații către operatorul de salubritate, a trimis niște întrebări, tocmai pentru a înțelege de ce este un tarif serios mai mare decât la alte sectoare. Încă așteptăm răspunsul la aceste întrebări, nu l-am primit, tariful pare într-adevăr mare”, a explicat edilul
Mai mult, Radu Mihaiu a declarat că taxa cu siguranță trebuie să fie mai mare decât tariful:
”Ideea este ca cetățenii să plătească mai puțin decât această taxă ca să nu ne trezim cu gunoiul pe stradă. Putem afirma cu siguranță că acel 21,5 lei/persoană/lună este o sumă mult mai mare decât vor trebui să plătească în medie cetățenii Sectorului 2”, a explicat primarul.
Soluția: un stiudiu care să stabilească o formulă corectă de calcul
De asemenea, edilul a adăugat că s-ar lua în calcul gunoiul după ce este aruncat și tasat în mașina de gunoi, nu volumul din tomberon, așa cum este acum. Radu Mihaiu a precizat că a comandat un studiu care să stabilească o formulă corectă de calcul, în funcție de densitatea gunoiului.
”Am niște amendamente la ce ați spus. Unu, este de menționat faptul că trecerea de la greutate la volum se face conform unui indice care este calculat pentru gunoiul din mașina de gunoi, nu din tomberon. În mașina de gunoi există mecanisme care micșorează volumul, iar raportarea standard este făcută pentru acel gunoi. În acest sens vom face un studiu de gunoi ca să vedem cum arată gunoiul locuitorilor Sectorului 2 în tomberoane pentru a ne asigura că tarifele sunt corecte și transformarea din greutate în volum este una care să nu prejudicieze cetățenii. Suntem în faza de contractare, va fi gata în cel mai scurt timp. Probabil vom avea două tipuri de contracte, pentru cei care stau la bloc și cei care stau la case, fiind indici diferiți de transformare din greutate în volum”, a mai spus Radu Mihaiu.
O propunere din partea Supercom
În concluzie, edilul crede că tarifele vor fi pe volum, nu pe tomberoane. În continuare, se așteaptă tarifele actualizate din partea Supercom, dar una dintre soluții ar putea fi și subvenționarea.
În aceste sens, Radu Mihaiu a adăugat că va discuta cu colegii din Consiliul Local, dar așteaptă propunerea din partea firmei de salubrizare.
Pentru a înțelege viitorul mediului, trebuie studiat trecutul: în urmă cu aproape 125.000 de ani, zone întregi din Arctica erau verzi. Aceste zone erau acoperite de vegetație și arbuști.
În timp, schimbările climatice au dus la încălzirea regiunii, dar, în prezent, oamenii de știință spun că Arctica ar putea deveni iar verde.
Cercetătorii au analizat sute de mostre de ADN ale unor plante vechi de milenii, găsite pe fundul unui lac de pe insula Baffin, a cincea cea mai mare insulă din lume. Potrivit cercetătorilor de la universitatea din Colorado, această insulă nu a avut întotdeauna temperatura medie anuală de sub -9,5 grade Celsius. În urma analizelor făcute, au făcut descoperiri impresionante cu privire la speciile care existau în Arctica, acum 125.000 de ani, arată Digi 24.
Se analizează trecutul pentru a se stabili viitorul
Un exemplu: oamenii de știință au constatat că mesteacănul pitic, originar din unele ecosisteme canadiene, creștea atunci cu 400 km mai la nord decât în prezent. Astfel, s-a ajuns la concluzia că descoperirile reprezintă o perspectivă pentru viitor.
”Avem această imagine cu adevărat rară despre o anumită perioadă caldă din trecut, care a fost probabil cea mai recentă perioadă în care a fost mai cald decât în prezent în Arctica. Asta ne arată la ce ne putem aștepta în viitor”, a spus cercetătorul Sarah Crump, citată de Euronews.
Sarah Crump a mai menționat că totul depinde de creșterea temperaturilor. Pe măsură ce temperaturile cresc primăvara și toamna, arbuștii pot ajunge să transforme regiunea dintr-o zonă albă într-una verde. Astfel, suprafața Pământului ar absorbi mai multă căldură de la soare, accelerând încălzirea Arcticii.
Totodată, sub stratul de gheață din Groenlanda, cercetătorii au descoperit la o adâncime de 1,5 kilometri plante fosilizate, resturi bine conservate de crenguțe și frunze. Descoperirea sugerează că, la un moment dat, în ultimul milion de ani, o suprafață de aproximativ 1.300 de kilometri de la Polul Nord ar fi putut fi acoperită de pădure, mai arată sursa citată.
Studiul a luat ca exemplu regiuni din Groenlanda, iar concluzia este una singură: respectivele regiuni pot fi mult mai afectate de încălzirea globală decât se credea anterior.
”Groenlanda poate părea departe, dar se poate topi rapid, ceea ce va crește nivelul oceanelor și va duce la inundarea orașelor precum New York, Miami, Dhaka. Aceasta nu este o problemă care să apară în 20 de generații. Aceasta este o problemă urgentă pentru următorii 50 de ani”, a explicat unul dintre coordonatorii studiului, Paul Bierman de la Universitatea din Vermont.
Renovarea acoperișului catedralei Notre Dame din Paris a presupus tăierea stejarilor bătrâni de peste 200 de ani.
Autoritățile franceze au stabilit că este nevoie de lemnul de stejar, arborii fiind doar puieţi în perioada Revoluţiei Franceze. Procesul vine și în vederea promisiunii președintelui Franței, care estimează că Notre Dame ar urma să fie redeschisă publicului în 2024.
Revovarea Notre Dame: o mie de astfel de arbori au început să fie tăiați
Arborii au fost tăiați pentru a fi folosiţi într-un proces minuţios de reconstrucţie a şarpantei distruse în incendiu.
Este una dintre imaginile pe care parizienii, și nu numai, o au încă întipărită în minte, deși au trecut 2 ani de la incendiul care a cuprins catedrala Notre Dame. Fleşa bjuteriei gotice a căzut pradă flăcărilor şi s-a prăbuşit. Şarpanta acoperişului era din lemn şi a fost şi ea înghiţită de foc, arată Știrile Pro TV.
Pentru reconstrucţie au fost căutați stejarii perfecți. Primii au fost găsiți în cele din urmă într-o pădure din nordul Franței şi au peste 200 de ani. Pădurea în sine este şi mai bătrână, pentru că a fost plantată în timpul domniei lui Ludovic al XIV-lea, pentru a furniza lemnul necesar construirii catargelor de pe navele marinei militare franceze, mai menționează sursa citată.
Jim Bittermann, CNN: ”Deși unele grupuri ecologiste s-au împotrivit în ceea ce privește folosirea copacilor vechi de secole pentru a reconstrui catedrala Notre Dame, oamenii din domeniul silviculturii spun că această pădure este foarte bogată în resurse, aici fiind peste 100.000 de copaci care au peste 150 de ani.”
Decizia lui Macron: o decizie învechită, tradiționalistă și nocivă pentru mediu
Este vorba de mai mult de 1000 de arbori care au fost selectați din aproape toate regiunile Franţei pentru renovarea catedralei. După tăiere, procesul presupune și o perioadă de așteptare, între 12 și 18 luni. Arborii vor fi uscați pentru ca grinzile să nu se micșoreze și să se miște apoi de la locul lor.
Jim Bittermann, CNN: ”Din partea publicului au venit sute de idei care au sugerat mai multe modalități moderne de a reconstrui catedrala Notre Dame. În cele din urmă, președintele Macron a decis că ar trebui să fie reconstruită exact așa cum a fost, dar cu o mai bună protecție împotriva incendiilor.”
S-a ajuns la concluzia că adevărații paznici au pădurilor sunt indigenii din America Latină. Ratele de defrișare sunt cu până la 50% mai mici în teritoriile lor decât în alte părți, menționează un raport ONU.
Protejarea vastelor păduri este vitală pentru combaterea crizei climatice și pentru protejarea populațiilor de animale sălbatice, iar raportul a constatat că recunoașterea drepturilor popoarelor indigene și tribale asupra pământului lor este una dintre cele mai eficiente acțiuni.
Sute de lideri ai comunităților indigene au fost uciși
Raportul solicită, de asemenea, ca indigenii să fie plătiți pentru protecția pe care o oferă, în mod constant, mediului. Astfel, finanțarea populațiilor indigene reprezintă o recompensă pentru modul în care acești oameni trăiesc în armonie cu natura, precizează The Guardian.
Cu toate acestea, cererea de carne de vită, soia, cherestea, petrol și minerale înseamnă că amenințările pentru popoarele indigene și locuințele lor sunt în creștere. Sute de lideri ai comunităților au fost uciși din cauza disputelor legate de terenuri în ultimii ani, iar pandemia Covid-19 a adăugat numeroase pericolele cu care se confruntă oamenii din pădure.
Cererile populațiilor indigene pentru drepturile lor au devenit din ce în ce mai vizibile în ultimii ani, se arată în raport.
Este o consecință a creșterii persecuției, rasismului și asasinatelor. Sprijinirea acestor popoare pentru protejarea pădurilor este deosebit de crucială, oamenii de știință avertizând că Amazonul se apropie de un punct critic: pădurea tropicală devine savană.
Raportul aparține Organizației ONU pentru Alimentație și Agricultură și Fondului pentru Dezvoltarea Popoarelor Indigene din America Latină și Caraibe (Filac), pe baza unei revizuiri a mai mult de 300 de studii.
Pădurile intacte din bazinul Amazonului se află în teritorii indigene
”Aproape jumătate din pădurile intacte din bazinul Amazonului se află în teritorii indigene. În timp ce suprafața pădurii intacte a scăzut cu doar 5% între 2000 și 2016 în zonele indigene din regiune, în zonele neindigene a scăzut cu 11%. Acesta este motivul pentru care vocea și viziunea [popoarelor indigene] ar trebui luate în considerare în toate inițiativele globale referitoare la schimbările climatice, biodiversitatea și silvicultura” a declarat președintele Filac, Myrna Cunningham, o femeie indigenă din Nicaragua.
Indigenii privesc pădurea ca pe o casă. Pădurea nu înseamnă bani
”Popoarele indigene privesc diferit noțiunea de pădure. Nu consideră pădurea ca pe un loc care poate fi folosit pentru a obține bani. Pentru indigeni, pădurile sunt văzute ca un spațiu în care trăiesc și care trebuie protejate pentru a face loc generațiilor următoare”, a mai adăugat Myrna Cunningham.
Nevoia de protecție este urgentă, se menționează în raport. Ratele anuale de defrișare în teritoriile indigene ale Braziliei au crescut de la 10.000 de hectare în 2017, la 43.000 de hectare, în 2019.
În ianuarie, liderii indigeni au cerut instanței penale internaționale să facă numeroase investigații în ceea ce privește politica de mediu și încălcarea drepturilor indigene.
