O căprioară căzută într-un canal de irigații a fost salvată de pompierii din Neamț

Autor

-

22 iunie 2021

O nouă misiune contracronometru, pentru pompierii din Nemț: o căprioară căzută într-un canal de irigații a fost salvată de către echipele care au acționat la fața locului. Pentru ca animalul să fie salvat, a fost nevoie atât de o barcă, cât și de o autospecială complexă.

Este vorba despre un incident care a avut loc în localitatea Zănești din județul Neamț.

O căprioară a căzut în canalul Bistrița, iar pompierii au fost solicitați să intervină

Pompierii au acționat cu o barcă și cu o autospecială, fiind ajutați de voluntari din Zănești. Animalul a fost scos din apă cu ajutorul bărcii și a primit îngrijiri medicale pe mal, precizează publicația Descoperă.ro.

”O nouă misiune contracronometru pentru pompieri. Pompierii militari din cadrul ISU Neamț, în misiunea lor de a salva un suflet. Un apel la 112 avea să anunțe o nouă misiune contracronometru pentru pompierii militari din cadrul ISU Neamț. Salvatorii au fost înștiințați că o căprioară a căzut în canalul Bistrița, pe raza comunei Zănești, fiind nevoie imediată de intervenția lor”, arată un mesaj publicat de Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă pe contul de socializare.

De asemenea, reprezentanții au mai menționat că, la locul solicitării s-a deplasat un echipaj de pompieri cu o autospecială complexă pentru intervenție și o barcă din cadrul Detașamentului Piatra Neamț. Mai mult, au fost prezenți și voluntari din cadrul SVSU Zănești.

Pompierii, cu ajutorul bărcii, au scos din apă căprioara speriată, dar teafără, care a fost mai apoi predată în siguranță medicului veterinar pentru îngrijiri medicale suplimentare.

O populație secretă de balene, descoperită cu ajutorul detectoarelor de bombe nucleare

Autor

Redacția

-

20 iunie 2021

O populație inedită de balene a fost descoperită de către cercetători: mamiferele trăiesc în Oceanul Indian și au reușit, timp de zeci de ani, să rămână ”în anonimat”. Deși balenele sunt foarte greu de găsit, de data aceasta este vorba de balene albastre, care au dimensiuni gigantice. Faptul este inedit, deoarece animalele nu au reușit să fie descoperite decât în 2021.

Cercetătorii au descoperit cetaceele secretoase după ce au analizat datele acustice colectate de o rețea subacvativă pentru detectarea bombelor nucleare. Datele colectate au dezvăluit un cântec unic, pe care oamenii de știință nu l-au mai auzit până acum, menționează Descoperă.ro.

Balenele albastre pigmeu (Balaenoptera musculus brevicauda) reprezintă o subspecie mai mică a balenei albastre care poate atinge o lungime de 24 metri. Populația a primit numele de Chagos, după un grup de insule din Oceanul Indian.

”Încă descoperim populații ale celui mai mare animal care a trăit vreodată. Asta dovedește faptul că studierea vieții marine este extrem de dificilă”, a explicat Tracey Rogers, ecologist marin la Universitatea din New South Wales (UNSW), Australia.

Cântecul balenelor: un sunet pe care oamenii nu îl pot distinge

Emmanuelle Leroy, autor coordonator și cercetător la UNSW a explicat că, în general, balenele albastre sunt foarte greu de găsit. Au fost aduse până în pragul extincției de pescuitul industrial și își revin foarte greu. Din păcate, nu se cunoaște care este dimensiunea populației, iar datele acustice nu pot oferi această informație.

În general, balenele albastre au cântece lungi, cu frecvență redusă, uneori chiar sub cea la care oamenii sunt capabili să audă (sub 20 hertz), intensitate ridicată și sunt repetate la intervale regulate. Însă grupuri diferite de balene au cântece care diferă prin durată, structură și numărul de secțiuni distincte. Cântecul Chagos, care aparține noii populații de balene albastre pigmeu, are trei secțiuni, prima dintre acestea fiind cea mai complexă, mai arată sursa citată.

Populația de balene a fost descoperită cu ajutorul datelor acustice

În luna aprilie, studiul a fost publicat în jurnalul Scientific Reports. Tracey Rogers a precizat că descoperirea unei noi populații de balene albastre pigmeu în Emisfera Sudică este extraordinară.

”Acum am ajuns la cinci populații de balene albastre pigmeu în Oceanul Indian. Descoperirea nu ar fi fost posibilă fără datele acustice”, a explicat ecologistul.

În momentul de față, Emisfera Sudică reprezintă adăpost pentru câteva mii de balene. Numărul acestora se află în declin: sunt până ân 10.000 de exemplare, deși, înainte de pescuitul excesiv, existau câteva sute de mii de balene albastre.

Regiunea din România în care respirăm cel mai curat aer

Autor

Redacția

-

20 iunie 2021

Oraşul Umea din Suedia şi oraşul Tampere din Finlanda au cel mai curat aer din Europa, potrivit unui top al Agenţiei de mediu a Uniunii Europene. În clasamentul celor 320 de localități monitorizate sunt și 3 orașe din România, dar acestea se află în zona „roșie” a localităților poluate, arată Digi 24.

Particulele fine, poluantul cu cel mai mare impact asupra sănătăţii în ceea ce priveşte moartea prematură şi îmbolnăvirile au fost, de asemenea, scăzute în aerul din Funchal (Madeira), Tallinn (capitala Estoniei) şi oraşul norvegian Bergen, potrivit raportului citat de Agerpres.

Conform dpa, particulele fine, poluantul cu cel mai mare impact asupra sănătăţii, au fost la valori scăzute și în Funchal (Madeira), Tallinn (capitala Estoniei) şi în oraşul Bergen din Norvegia.

Lista publicată joi de EEA s-a bazat pe o evaluare a peste 320 de oraşe din Europa. În 127 dintre acestea s-a stabilit că există o calitate bună a aerului, 123 au înregistrat o poluare moderată, iar alte 73 de orașe au avut o calitate slabă sau foarte slabă, mai arată sursa citată. De asemenea, conform experților, cele mai multe orașe din partea inferioară a clasamentului se află în Polonia şi în nordul Italiei.

Bucureștiul, Timișoara și Brașovul: orașele cu cel mai poluat aer din țară

Tot în partea inferioară a clasamentului se află și 3 orașe din România. Astfel, Bucureștiul ocupă locul 263 în clasament. Alături de Capitală, Timișoara se situează pe locul 267, iar Brașovul are cea mai slabă calitate a aerului, situându-se pe locul 273.

Conform specialiștilor, în România, cel mai curat aer ar fi în Sinaia. Experții au susținut că aerul curat a fost principalul motiv pentru construcția Palatului Peleș, în staţiunea de pe Valea Prahovei.

Romică, cel mai tânăr zimbru din România, a împlinit un an

Autor

Redacția

-

19 iunie 2021

În luna iunie a anului 2020, se năștea Romică, botezat după o lege nescrisă, dar respectată cu sfinţenie: numele puilor născuţi în ţara noastră trebuie să înceapă cu litera “R” sau chiar cu indicativul “RO”.

Aşa că, toţi cei peste 50 de “zimbrişori” care au văzut lumina zilei la Haţeg, de-a lungul celor 54 de ani de existenţă a Rezervaţiei, au purtat astfel de nume. Primii au fost: Roman, Retezat şi Romana.

Romică este al nouălea exemplar din rezervația aflată în custodia Direcției Silvice Hunedoara

”Vi-l amintiți pe Romică? Acum un an venea pe lume și făcea furori cu drăgălășenia lui, fiind cel mai nou membru al rezervației de zimbri de la Hațeg. Ei, bine, Romică a împlinit un anișor și este bine, sănătos”, este mesajul transmis de Romsilva pe pagina de Facebook, alături de mai multe fotografii cu micul zimbru.

În această zi specială, Romică a fost răsfățat cu bunătăți pe care le-a împărțit cu mama lui, Spider Woman, de care este încă apropiat, dar şi cu sora lui mai mare, Romina, alături de care îşi petrece acum majoritatea timpului, arată Digi 24.

Rezervația de Zimbri de la Hațeg a fost fondată în anul 1958, când doi zimbri numiți Podarec și Polonka au fost aduși în România din Polonia

Rezervația din pădurea Slivuţ este printre puținele locuri din Europa unde trăiește zimbrul (Bison bonasus).

Rezervația de Zimbri Hațeg se află în custodia Direcției Silvice Hunedoara, prin Ocolul Silvic Hațeg și are, în prezent, 9 exemplare. Se întinde pe o suprafaţă de 50 de hectare, acoperite cu păduri de carpeni, stejari şi brazi. În prezent, mai sunt aproximativ trei mii de exemplare de zimbri în toată lumea.

”Zimbrul este cel mai mare animal european de pe uscat. Masculul poate ajunge și la 920 de kilograme, cu un minim de greutate înregistrat de 440 kg. Femelele sunt mai mici, între 320 și 640 kg. Părul gri-maroniu, mai mare în partea din față a corpului. Ca și la alte erbivore, hrănirea ocupă între 50 și 80% din zi”, explică Romsilva.

”Pisica mea este o hoață”. Povestea felinei care a prădat un întreg cartier

Autor

Redacția

-

19 iunie 2021

Măști, mănuși, bucăți dintr-un costum de Spiderman, resturi de țesături, o cameră foto sau un liliac împăiat: sunt doar câteva dintre obiectele pe care pisica lui Kate Felmet le-a furat de la vecini, doar în ultimii doi ani.

Din momentul în care Kate Felmet a adoptat-o pe Esme, felina și-a folosit tendințele de cleptomană și a venit acasă cu tot felul de cadouri pentru familia ei.

Încă de când locuia doar în casă, Esme a început să se ocupe de mici furtișaguri, însușindu-și bucățele de țesături sau hainele păpușilor. Din momentul în care pisica a luat contact cu lumea exterioară, a trecut la un nivel avansat, venind acasă cu pungi de plastic și bucăți de hârtie.

În pandemie, pisica a adus acasă 11 măști chirurgicale (în doar o singură zi)

De-a lungul timpului, Esme a devenit expertă. În momentul în care a început pandemia, pisica s-a specializat în măști de protecție, chirurgicale, furate din tot cartierul.

”Sunt medic la Terapie Intensivă și am fost îngrijorată în legătură cu sănătatea mea, dar se pare că Esme are o fixație și aduce acasă obiecte care, crede ea, ar putea să îmi fie folositoare”, a povestit stăpâna felinei.

Un alt exemplu: în momentul în care femeia a decis să văruiască dormitorul fiicei sale, Esme a venit acasă cu trafaleți. Altă dată, când făcea costume de Halloween pentru copii, hoața a adus acasă mai multe țesături care ar fi putut folosite pentru haine.

Esme a luat o pauză de la infracțiuni pe durata iernii, dar a revenit, cu noi forțe, în momentul în care a venit primăvara

Esme a luat o scurtă pauză de la vânătoare pe timpul iernii, dar și-a reluat obiceiurile când a venit primăvara, iar familia a început să se ocupe de grădinărit. Fiind o pisică deosebit de grijulie, Esme a început să fure mănuși pentru grădinărit, inițial aducând câte o singură mănușă. Nu s-a oprit aici: în timp, pisica s-a specializat și a reușit să aducă și perechi de mănuși.

După ce și-a comis crimele „mărunte” în cartier timp de un an, Felmet a postat, în cele din urmă, un semn în curte, prin care a explicat vecinilor că Esme este o hoață. Alături de semn, femeia a adus un munte de obiecte vestimentare, mănuși și toate măștile furate.

”Pisica mea este o hoață”

Kate Felmet a adăugat și un desen pe semnul cu pricina, un portret al lui Esme care ține o mănușă în gură, menționând: ”Pisica mea este o hoață. Vă rog să luați înapoi ceea ce vă aparține”.

Semnul a rămas în curtea stăpânei timp de mai bine de o lună și a fost foarte util pentru toți cei din cartier. Oamenii au reușit să-și recupereze bunurile, mai mulți vecinii din comunitate știind exact unde trebue să-și caute, de-acum încolo, obiectele ”pierdute”.

În Germania, crescătorii de animale primesc ajutor partea statului (Video)

Autor

Redacția

-

18 iunie 2021

În Germania, atât crescătorii de animale, cât și fermierii primesc un ajutor valoros din partea statului.

Statul german a ales să subvenționeze costurile măsurilor de protecție față de atacurile lupilor asupra turmelor. Mai mult, există voluntari care merg pe munte și îi ajută la instalarea gardurilor menite să asigure o bună conviețuire cu lupii, precizează WWF România, pe pagina de Facebook.

Peter Schütte și echipa sa de voluntari ajută în mod constant proprietarii de animale și îi învață cum să își protejeze animalele de lupi.

Sunt construite garduri electrice, iar oamenii știu că putem coexista cu animalele sălbatice, atât timp cât gasim soluții în mod constant.

”Primim cafea, ceva de mâncare și o prăjitură. Dar primim și cea mai mare satisfacție, aceea de a ajuta. Iar uneori e chiar foarte distractiv”, spun voluntarii.

Dacă Germania investește în normalitate și viitor, Ministrul Mediului din România vrea ca urșii să poată fi împușcați în 24 de ore

Revenind în România: Tanczos Barna susține că, din 2016, de când derogările au fost introduse în lege, numărul urșilor a crescut necontrolat. Cu toate acestea, iar soluțiile cerute de societatea civilă au fost hrana pentru urși în pădure, tomberoane îngropate și garduri electrice. Orice ar spune societatea civilă sau iubitorii de animale, ministrul Mediului consideră că soluțiile nu ar fi suficiente.

”Sunt hrănite de asociațiile de vânătoare în pădure. Animalele își caută teritoriu indiferent de hrană și de garduri electrice. Nu poate fi păzită fiecare casă”, a declarat Tanczos Barna, ministrul Mediului.

În acest videoclip, voluntarii îl susțin pe Patric Schmitt, care are mai multe oi în Grünenplan (Saxonia Inferioară), o zonă în care apar lupii.

Cum să dăm o mână de ajutor și să lucrăm în mijlocul naturii, pentru natură, vedem în materialul următor:

Căpșunile: cum ne dăm seama când fructele sunt otrăvite cu pesticide

Autor

Redacția

-

18 iunie 2021

Sunt de sezon, au multiple proprietăți nutritive, reprezintă o gustare dulce și ar trebui incluse în meniul zilnic. Căpșunile au fost mereu recomandate, dar există și numeroase atenționări.

Nutriționistul Margarita Arzumanian a făcut câteva recomandări despre cum să alegem mai bine căpșunile pentru consum. Expertul aminteşte că Grupul pentru Mediul Inconjurator, Environmental Working Group, EWG, din SUA, a realizat zeci de mii de teste pentru a descoperi cele mai nocive şi cele mai sănătoase fructe şi legume.

Astfel, căpșunile se numără printre crudităţile cele mai „otrăvite” cu pesticide. Potrivit expertului, atunci când cumpărăm căpşuni, în primul rând, ar trebui să fim foarte atenţi la culoarea fructelor și este preferabil să alegem fructele mai închise la culoare, arată publicația Descoperă.ro.

Dacă suntem atenți la sfaturile experților, trebuie să știm că fructele care sunt de culoare roşu intens mai conțin un antioxidant extrem de util organismului, vitamina C. De asemenea, conform medicilor, căpșunile trebuie să fie uniform colorate.

**România Ecologică recomandă căpșunile. ”Când natura îți dăruiește ceva bun, din inimă!”**

🍓ajută vederea, prin compoziţia mare de vitamine;

🍓 protejează împotriva radiaţiilor solare şi îmbunătăţeşte corneea şi retina;

🍓combat cancerul, conţin antioxidanţii luteină, zeaxantină şi acid elagic cu proprietăţi anti-cancer;

🍓încetinesc apariția ridurilor, vitamina C din căpşuni produce colagen, iar acidul elagic previne distrugerea colagenului şi inflamarea pielii;

🍓scad colesterolul prin contracararea efectelor lipoproteinelor de tip LDL;

🍓au proprietatea de a reduce inflamaţiile articulaţiilor care pot provoca artrită;

🍓o cană de căpșuni conţine 134 mg de potasiu care ajută la menţinerea presiunii sângelui la un nivel normal;

🍓conţin fibre, care sunt esenţiale pentru o digestie sănătoasă și combat diabetului zaharat de tip 2;

🍓nu îngrașă, au un conţinut redus de sodiu, zahăr şi calorii;

🍓conțin 21 mg de acid folic per porție, recomandat gravidelor pentru că ajută fătul să-şi dezvolte craniul şi măduva spinării.

”Mâncați de sezon, produs local. Plantați căpșuni în grădină, dacă aveți posibilitatea. Alegeți sănătatea și protejați natura în același timp, pentru că ne oferă cele mai bune lucruri, cu toată inima”, a precizat publicația România Ecologică.

Puii de urs ajung orfani din cauza oamenilor și foarte mulți sunt călcaţi de maşini

Autor

Redacția

-

18 iunie 2021

Conform specialiștilor, din ce în ce mai mulți pui de urs orfani ajung în zonele urbane, deși rareori o ursoaică își abandonează puiul. Există câteva cauze care duc la abandon: dacă ursoaica este speriată, hăituită, rănită sau moartă. Cu toate acestea, de la un an la altul, numărul puilor de urşi morţi sau aflaţi în pericol se dublează.

O acţiune s-a derulat în vecinătatea localităţii Cheile Dâmbovicioarei, la poalele Masivului Piatra Craiului. Cei doi pui de urs extrem de slăbiţi au fost salvaţi, în acest caz. Alţii, însă, nu au supravieţuit. Într-un cabinet veterinar din Târgu Mureş au ajuns, doar în acest an, 5 exemplare, în stare foarte gravă, arată Știrile Pro Tv.

Mulți pui de urs rămân orfani și din cauza braconajului

Domokos Csaba, reprezentant ONG Milvus Group, a declarat că mulți ajung orfani din cauza oamenilor. Motivul îl constituie exploatările forestiere, faptul că animalele devin dezorientate, iar orașul începe acolo unde se termină pădurea.

Puii ajung, în foarte multe cazuri, să fie călcaţi de maşini. De asemenea, dacă sunt abandonați, puii sunt condamnaţi la moarte.

Numărul ursuleţilor capturaţi sau ucişi accidental a crescut de aproape patru ori în ultimii 5 ani: de la 8 cazuri, în 2017, am ajuns la 32, în 2019

În acest an, în doar câteva luni, pe reţelele sociale a fost semnalată găsirea a peste 30 de ursuleţi morţi, sau aflaţi în pericol.

Mai grav este când sunt găsiţi mai mulţi pui deodată, proveniţi de la aceeaşi mamă. Cel mai probabil, mama a murit, iar ursuleții se află în pericol. Aşa s-a întâmplat în judeţul Neamţ, unde câțiva muncitori forestieri au scos din bârlog 4 ursuleţi, despre a căror soartă nu se mai ştie nimic. Deși nu am mai auzit nimic despre caz, conform sursei citate, ancheta ar fi în derulare.

”Nu e suficient să preluăm puiul să îl ducem la centru. Ar trebui totuşi văzut de ce s-a întâmplat de au rămas puii ăia abandonaţi acolo. Poate să fie şi braconajul, un accident de maşină”, a precizat Mihai Pop, de la Asociaţia pentru Conservarea Diversităţii Biologice.

În România există singurul orfelinat de urși din Europa, iar centrul există datorită donațiilor

Singurul orfelinat din Europa se află în Harghita. Conform declarației făcute de Carmen Pădurean, reprezentant WWF România, ursuleții care ajung aici reuşesc să îşi dezvolte toate acele abilităţi pe care le-ar fi dezvoltat împreună cu mama lor.

Puii se joacă împreună și învață tehnici de luptă și de supraviețuire.

După o perioadă, urșii ajung înapoi în pădure: doar în 2004, centrul a eliberat 200 de urși.

Garda de Coastă a oprit patru containere pline cu buşteni. Transportul avea destinația Pakistan

Autor

Redacția

-

17 iunie 2021

Exportăm lemn spre Pakistan și-l exportăm cu acte la limita legalului. Poliţiştii de frontieră au descoperit miercuri, în Portul Constanţa Sud Agigea, patru containere pline cu buşteni.

Acestea urmau să părăsească România, având destinația Pakistan. Este vorba despre o firmă Prahova și despre acte care ”încurcă” mai mulți termeni pentru a facilita exportul. Pe hârtie, materialul lemnos devine, ca prin magie, cherestea de molid.

Conform purtătorului de cuvânt al Gărzii de Coastă, cantitatea întreagă de material lemnos este de aproximativ 160 de metri cubi. La acel moment, verificările erau în plină desfăşurare, sub coordonarea procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa.

Containerele cu bușteni au fost blocate de politiști în Portul Constanța: lemnul urma să ajungă în Pakistan

”Aţi asistat astăzi la deschiderea a patru containere cu material lemnos, o echipă comună formată din poliţişti de frontieră din cadrul Gărzii de Coastă, precum şi poliţişti din cadrul Serviciului Transporturi Maritime, precum şi lucrători vamali din cadrul Biroului Constanţa Sud – Agigea. Aceste containere sunt pregătite pentru export de o firmă de pe raza judeţului Prahova, având ca destinaţie Pakistan”, a afirmat Petrişor Irimia, purtătorul de cuvânt al Gărzii de Coastă.

Exportăm și spre China, tot cu acte incomplete

Tot în cursul săptămânii acesteia, un transport spre China a fost oprit în Portul Constanța. Containere erau pline cu bușteni proveniți din păduri din Prahova.

Conform anchetatorilor, în acte, lemnul apărea trecut sub denumirea de cherestea. Reprezentantul Gărzii Forestiere din Bucureşti a precizat că este lemn “ecarisat”, adică permis la export.

Coincidență: în momentul deschiderii, comisarii au observat că exportul era efectuat de către o Societate Comercială aflată tot pe raza judeţului Prahova.

Sursa Foto

Dependență și efect al pandemiei: oamenii au devenit mai interesați de știrile și informațiile negative

Autor

Redacția

-

17 iunie 2021

Credit foto: Elijah O'Donnell / Unsplash

Studiile au constatat că ariile cerebrale sunt implicate direct atunci când căutăm informații negative, precizează Science Daily.

Astfel, s-a ajuns la o nouă concluzie asupra modului în care oamenii decid sau nu să afle ce le rezervă viitorul.

Doomscrolling: sau consumul excesiv de știri predominant negative

Termenul ”doomscrolling” descrie acțiunea de a parcurge la nesfârșit știrile proaste de pe rețelele sociale. Termenul descrie acțiunea de a citi cu îngrijorare știrile negative, iar obiceiul a luat amploare în timpul pandemiei COVID-19.

Biologia creierului nostru poate juca un rol în acest sens. Cercetătorii de la Școala de Medicină a Universității Washington din St. Louis au identificat zone și celule specifice din creier. Acestea devin active atunci când un individ se confruntă cu alegerea de a se informa în legătură cu un eveniment nedorit.

Constatările au fost publicate pe data de 11 iunie în Neuron. Se aduc informații noi asupra proceselor care stau la baza afecțiunilor psihiatrice, cum ar fi tulburarea obsesiv-compulsivă și anxietatea. Cu toate acestea, nu se face referire la modul în care fiecare om se comportă în fața potopului de informații negative.

Oamenii caută în permanență știrile negative

”Creierul uman nu este bine echipat pentru a face față erei informaționale. Oamenii caută în permanență știrile negative, iar unele dintre aceste căutări sunt total inutile.

Stilul noastru actual de a trăi va transforma creierul, făcându-l să ne ajute să supraviețuim într-o situație incertă și să fim pregătiți pentru o continuă schimbare”, a declarat autorul principal, Ilya Monosov, Profesor de neurologie, de neurochirurgie și de inginerie biomedicală.

În 2019, studiind maimuțele, membrii laboratorului Monosov, J. Kael White și omul de știință Ethan S. Bromberg-Martin au identificat două zone cerebrale implicate în urmărirea incertitudinii. Este vorba despre evenimentele anticipate pozitiv, negativ, precum recompensele. Activitatea din aceste zone a determinat motivația maimuțelor de a găsi informații despre lucruri bune care se pot întâmpla.

Diferențe enorme în ceea ce privește o banală analiză medicală: unii oameni se testează în permanență, în timp ce alții se tem și așteaptă apariția simptomelor

Cu toate acestea, nu era clar dacă aceleași circuite erau implicate în căutarea informațiilor despre evenimente anticipate negativ, cum ar fi pedepsele. La urma urmei, cei mai mulți oameni doresc să știe dacă, de exemplu, vor câștiga un pariu. Nu se întâmplă la fel și cu veștile proaste.

”În clinică, când le oferiți unor pacienți posibilitatea de a face un test pentru a afla dacă au o afecțiune periculoasă, unii oameni vor face testul cât mai curând posibil, în timp ce alții vor refuza să fie testați, până când apar simptomele. Medicii au observat diferența: unii caută informația în permanență, în timp ce alții sunt îngroziți să afle adevărul”, a mai spus autorui studiului.

Pentru a găsi circuitele neuronale implicate în decizia de a căuta informații negative, Ahmad Jezzini și Monosov au învățat două maimuțe să anticipeze un eveniment neplăcut. Profesorii au antrenat maimuțele să recunoască simboluri care indică un pericol.

Cercetătorii au lăsat maimuțele să aleagă între diferite simboluri. Astfel, au observat că, la fel ca oamenii, animalele aveau atitudini diferite față de veștile proaste. Prima voia să știe, în timp ce a doua a preferat să nu.

A existat o diferență majoră între atitudinile lor în fața veștilor proaste. Dar, când li s-a oferit opțiunea de a primi o veste bună – un pahar de suc – ambele maimuțe s-au arătat interesate.

”Am constatat că atitudinile față de căutarea informațiilor despre evenimentele negative pot merge în ambele sensuri. Pentru noi, acesta a fost un semn că cele două atitudini pot fi ghidate de procese neuronale diferite”, au precizat cercetătorii.

Avem mereu acces la orice informație, fie ea pozitivă sau negativă. Din această cauză, creierul nostru refuză să mai evolueze

”Am început acest studiu pentru că am vrut să știm cum creează creierul dorința noastră de a ști ce ne rezervă viitorul. Trăim într-o lume pentru care creierul nostru nu a evoluat. Știrile sunt mereu acolo, iar disponibilitatea constantă a informațiilor este o nouă provocare. Trebuie să înțelegem mecanismele de căutare și de sortare a informațiilor. Este important pentru societate, dar și pentru sănătatea mintală”, a concluzionat Monosov.

Co-autorii Bromberg-Martin, om de știință din laboratorul Monosov și Lucas Trambaiolli de la Harvard Medical School, au participat la analizele datelor neuronale și anatomice pentru a face posibil acest studiu.