Planeta se confruntă cu o tot mai mare degradare a mediului natural, cu 2/3 din uscat și 2/3 din mediul marin afectate, cu defrișări și poluare care amenință un milion de specii cu dispariția, conform UNEP.
Cu toate acestea, oamenii de știință, antreprenorii, liderii indigeni și mulți alții găsesc modalități inovatoare de a proteja și de a regenera ecosistemele afectate.
E vorba de oameni care i-au inspirat pe alții care își propun să își facă datoria pentru a proteja și restabili mediul natural.
Vă prezentăm cinci pionieri ai mediului care creează o lume mai bună:
Pionieri ai mediului. Criza deșeurilor din Liban
În ultimele două decenii, Organizația Arcenciel a ajutat Libanul să gestioneze un val în creștere de deșeuri solide și a jucat un rol important în sprijinirea grupurilor marginalizate și în creșterea conștientizării mediului.
„ONG-ul este mai mult o întreprindere socială”, a spus Marc-Henri Karam, care conduce programele de mediu ale Arcenciel.
„Luăm de la poluator, facem tratamentul și apoi direcționăm banii pe care îi avem în alte programe, în dezvoltarea de idei noi”, a adăugat el.
Organizația nonprofit de pionierat tratează 87% din deșeurile infecțioase din Liban, reducând riscul de transmitere a bolii.
Arcenciel a contribuit, de asemenea, la elaborarea primei legi de gestionare a deșeurilor solide din Liban, promovează turismul durabil și joacă un rol activ în sprijinirea taberelor de refugiați palestinieni și sirieni.
„A construi ceva pentru viitor este ceea ce ne motivează”, a spus Robin Richa, directorul general al Arcenciel.
Regenerarea pădurilor din America de Sud
America Latină și Caraibe găzduiesc unele dintre cele mai diverse păduri din lume, care stochează emisiile de carbon și oferă nenumărate beneficii pentru sănătate și economice.
Totuși, zone uriașe din pădurile din regiune au fost defrișate sau degradate pentru a face loc proiectelor de minerit, agricultură și infrastructură.
Constantino Aucca Chutas este un biolog din Peru, care lucrează pentru a ajuta comunitățile indigene să-și asigure administrarea pământului și să stabilească zone protejate pentru pădurile natale.
Peru găzduiește 4,3 milioane de indigeni, iar experții spun că aceste comunități sunt în fruntea conservării pădurilor tropicale.
În 2000, Aucca a co-fondat Asociación Ecosistemas Andinos, o organizație nonprofit care a plantat peste 3 milioane de copaci și a protejat 30.000 de hectare de teren în Peru.
El a introdus, de asemenea, panouri solare și sobe curate pentru gătit în comunitățile îndepărtate.
Aucca supraveghează acum planurile de protejare și refacere a 1 milion de hectare de păduri din Argentina, Bolivia, Chile, Columbia, Ecuador și Peru în următorii 25 de ani.
„Este foarte important ca toată lumea să respecte toate aceste comunități locale”, a spus el.
„Conservarea fără bani este doar o discuție. Dacă nu includeți comunitățile locale, este o conversație foarte proastă”, a mai precizat el.
Salvarea Marabu Indian, o specie de barză
Conflictul dintre oameni și fauna sălbatică este una dintre principalele amenințări la adresa speciilor de animale, iar experții spun că actuala criză climatică și pierderea continuă a habitatului rezultată din defrișări accelerează efectele negative ale acestuia.
În India, Purnima Devi Barman și-a dedicat o mare parte din carieră salvării speciei de barză de impactul activității umane.
Marabu Indian este a doua cea mai mare barză din lume.
Populațiile de berze la nivel global s-au diminuat, parțial, din cauza, poluării și degradării zonelor umede, habitatul lor natural.
Pentru a proteja specia de barză, Barman a mobilizat un grup de femei din sat pentru a ajuta la schimbarea percepției publice asupra păsării.
Acum, susținătorii ei numără aproximativ 10.000 de femei, care protejează locurile de cuibărit și îngrijesc berzele rănite.
Echipa a ajutat la creșterea de aproape 10 ori a cuiburilor de berze în trei sate și a plantat 45.000 de puieți în apropierea copacilor de cuibărit.
„Restaurarea este atât de importantă pentru a ne salva biodiversitatea și pentru a ne salva pe noi înșine”, a spus Barman.
„Avem nevoie de comunitate. Nu e nevoie de o diplomă pentru asta, toată lumea poate fi conservaționist”, a adăugat ea.
Importanța economică a naturii
Economistul Sir Partha Dasgupta consideră că guvernele trebuie să integreze serviciile ecosistemice în calculele sănătății economice pentru a reduce exploatarea resurselor și pentru a promova o relație sănătoasă între umanitate și natură.
Acest argument pentru „bogăția incluzivă” formează baza Economiei biodiversității de la Dasgupta, un raport de referință de 600 de pagini care stă la baza unui domeniu în creștere cunoscut sub numele de contabilitate a capitalului natural, în care cercetătorii încearcă să evalueze valoarea naturii.
Atribuirea de valoare economică naturii poate ajuta guvernele să înțeleagă mai bine costurile pe termen lung ale exploatărilor forestiere, mineritului și ale altor industrii potențial distructive, susținând în cele din urmă argumentele pentru protejarea lumii naturale.
Bogăția incluzivă face parte din Sistemul de Contabilitate Economică de Mediu, susținut de Națiunile Unite, și din Indicele Bogăției Incluzive al UNEP.
„Ar trebui să încercăm să înțelegem lumea din jurul nostru. Pentru că dacă vezi cu adevărat manifestarea naturii, nu poți decât să fii uimit de ea”, a spus Dasgupta.
„Indiferent ce studiezi, trebuie să te adaptezi faptului că economia în cauză este înconjurată de natură”, a mai zis el.
Împroprietărirea femeilor din Africa
Cécile Bibiane Ndjebet a petrecut trei decenii pledând pentru drepturile femeilor asupra terenurilor în Africa, unde acestea întâmpină adesea probleme în deținerea sau moștenirea proprietăților din cauza tradițiilor culturale de lungă durată.
„Prin promovarea drepturilor femeilor și asigurarea dreptului de proprietate asupra terenurilor pentru femei, putem promova, de asemenea, conservarea, gestionarea durabilă a pădurilor și dezvoltarea durabilă în general”, spune Ndjebet.
„Să dăm femeilor puterea în restaurare”, a mai spus ea.
Organizațiape care a co-fondat-o în 2001, Camerun Ecology, a regenerat 600 de hectare de pământ degradat și păduri de mangrove în Camerun.
Organizația lucrează cu comunitățile locale pentru a revigora 1.000 ha de păduri până în 2030.
