Instanța a decis: tăierile de pădure din Codrii Iașilor sunt suspendate

Autor

-

28 mai 2021

Încă o victorie pentru activiștii de mediu Agent Green: instanţa a stopat, prin lege, tăierile de arbori din zona considerată un real plămân al Iaşului.

Cu toate acestea, membrii organizației neguvernamentale contrazic și spusele fostului ministru al Mediului, Costel Alexe, care, deși s-a pronunțat pro tăieri, își arogă drepturile de susținător al mediului.

Tăierile de pădure din aria protejată Bârnova – Repedea (codrii Iaşilor) sunt suspendate din data de miercuri, 26 mai

Conform reprezentanţilor oragnizaţiei, recursul cu Romsilva şi Agenţia de Protecţia Mediului Iaşi a fost câştigat la Curtea de Apel Bucureşti. Hotărârea este definitivă şi urmează judecarea pe fond, arată Adevărul.

Procesul a fost deschis de către organizaţia Agent Green în toamna anului 2020, atunci când societatea civică a şi organizat mai multe proteste, împotriva defrişărilor din pădurea considerată „plămânul Iaşului”.

”Costel Alexe minte de îngheață apele”

Costel Alexe, fostul ministru al Mediului şi actual preşedinte al Consiliului Judeţean Iaşi, a declarat că nu posedă toate datele și că ar fi vorba de o acţiune începută în 2019, în instanţă.

De asemenea, Alexe a ținut să precizeze că acțiunea nu are nicio legătură cu mandatul său de ministru.

Mai mult, președintele Consiliului Județean Iași și-a arătat susținerea cu ministerul Mediului, menționând că este nevoie de protecție pădurilor din România, adică pădurile virgine, cvasivirgine sau pădurile seculare.

Scurt istoric: Costel Alexe a susținut tăierile și a refuzat că pădurile Bârnova-Repedea să devină parc natural

”Costel Alexe iese la atac după suspendarea tăierilor din codrii Iașilor și minte de îngheață apele când spune că acțiunea în instanță câștigată de Agent Green este dinaintea mandatului său de ministru. În realitate, procesul a început pe durata mandatului domniei sale care a susținut aceste tăieri și a refuzat că pădurile Bârnova-Repedea să devină parc natural, așa cum își doresc ieșenii”, precizează, pe contul de Facebook, reprezentanții Agent Green.

Anunţul a fost făcut de către organizaţia Agent Green, printr-o postare pe pagina oficială de Facebook.

Membrii au făcut asigurări: Codrii Iaşilor sunt din nou ai oamenilor, pentru recreere şi ai biodiversităţii pentru protejarea habitatelor şi speciilor, aşa cum ar fi trebuit. Aceștia au mai precizat că drujbele şi buldozerele nu mai au voie în pădure.

Milioane de măști de protecție ajung în mări și oceane

Autor

Redacția

-

27 mai 2021

Viața pare să fi revenit, cât de cât, la normal, după un an pandemic. Cu toate acestea, oamenii ajung la concluzia că problemele de mediu și dezastrele ecologice reprezintă continuarea pandemiei, una care nu încetează să distrugă.

Facem planuri pentru vacanțe, ne simțim mai liberi și ne-am întors la normalitatea de care am fost privați, ne-am protejat, am respectat normele și ne considerăm mai optimiști. Dacă tot vorbim de vacanțe, trebuie să știm că, doar în Grecia, peste două milioane de măști de protecție au ajuns, anul trecut, în apele mării.

Măștile care ajung în mare: o muncă în plus pentru scafandri

Nu este vorba doar de un discomfort estetic, de sănătatea noastră sau de faptul că dezintegrarea acestor produse sanitare se realizează în sute de ani. Vietățile sunt în pericol, iar o banală poză cu o caracatiță care se ascunde sub o mască sau imaginea unui crab încurcat într-un elastic ar trebui să ne dea mai mult de gândit.

Scafandru: „Asta e doar o mică parte. Cele mai multe sunt în alt loc. Temerile noastre sunt reale. Și cred că lucrurile se vor înrăutăți.”

Aproximativ 130 de miliarde de măști sunt folosite lunar în întreaga lume. Iar pentru scafandri a devenit deja un obicei să strângă astfel de deșeuri, arată Știrile Pro Tv.

Conform voluntarilor, măștile sunt aruncate la voia întâmplării și pot fi întâlnite peste tot: în păduri, în mare, pe plajă sau în porturi.

Voluntar Greenpeace, Olanda: ”Marea problemă cu aceste măști de unică folosință sau cu mănușile e că, odată ce ajung în mediul înconjurător, pentru că sunt fabricate din material compozit, nu se descompun, așa că vor rămâne acolo până la 450 de ani.”

Scafandru: ”Nu vom vedea impactul real decât peste un an sau doi. Avem nevoie de mai mult timp.”

Specialiștii atrag atenția că, în acest ritm, riscăm să avem de-a face cu un dezastru ecologic. Iar urmările vor fi resimțite zeci de ani de acum încolo, mai precizează sursa citată.

”Cadouri” din Bulgaria: deșeuri din aluminiu, deșeuri din hârtie și gunoi

Autor

Redacția

-

27 mai 2021

Resturi de aluminiu, de hârtie și mult gunoi: aproximativ 34.620 de kilograme de deșeuri au fost descoperite de către polițiștii de frontieră din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Giurgiu.

La ”eveniment” au participat și angajații Gărzii de Mediu Giurgiu.

Gunoaiele continuă să fie trimise în România, iar, de data aceasta, au fost descoperite de către oamenii legii, în urma unor controale efectuate asupra mijloacelor de transport.

Poliţiştii de frontieră din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Giurgiu au controlat luni, 24 mai, pe sensul de intrare în ţară, două automarfare, conduse de către doi cetățeni bulgari, în vârstă de 31, respectiv 39 de ani, precizează Capital.ro.

Șoferii nu avea acte pentru cele 34.620 de kilograme de deșeuri din aluminiu și hârtie

După ce au fost efectuate controalele respective, șoferii nu au putut prezenta documentele de transfer pentru cele 34.620 de kilograme de deșeuri din aluminiu și hârtie, conform prevederilor legale, mai arată sursa citată.

Oamenii legii au decis să ceară sprijin autorizat reprezentanților Comisariatului Județean Giurgiu, din cadrul Gărzii Naționale de Mediu.

Astfel, în urma verificărilor efectuate, s-a constatat faptul că un automarfar transporta cantitatea de 18.840 de kilograme deșeuri din aluminiu, iar celălalt transporta 15.780 de kilograme deșeuri din hârtie. Ambele transporturi erau încărcate din Bulgaria și ambele au stârnit suspiciuni cu privire la legalitatea încărcăturii.

De asemenea, s-a ajuns la concluzia că respectivele transporturi porneau din Bulgaria, iar punctul terminus ar fi reprezentat o societate comercială de pe raza județului Olt.

În momentul în care polițiștii de frontieră au intervenit, cei doi șoferi au prezentat documentațiile de notificare pentru circulația transfrontalieră.

Cu toate acestea, actele erau incomplete, motiv pentru ca autoritățile de control au interzis accesul autovehiculelor pe teritoriul țării noastre.

Voluntarii mari și mici din Mureș: 25.260 de PET-uri reciclate și 4 sate mai curate

Autor

Redacția

-

27 mai 2021

Elevi, profesori, autorități locale, voluntari, localnici, dar și mai mulți antreprenori locali au decis că patru sate din județul Mureș merită un viitor mai curat, mai verde și mai sănătos.

Este vorba despre o campanie care s-a întins pe parcursul a două luni, începând pe data de 15 martie și încheindu-se pe 15 mai 2021.

De asemenea, campania a pornit la inițiativa grupului „România Ecologică”, fiind vizate obiective precum colectarea de PET-uri, separat de alte deșeuri, ecologizarea unor zone afectate de poluarea cu deșeuri din comunitatea Batoș și formarea unor obiceiuri mai sănătoase și prietenoase cu mediul.

Partenerii inițiali au fost Școala Gimnazială Batoș, Comunitatea „România Ecologică”, Primăria Batoș și grupul Voluntari Pentru Batoș. Pe parcurs, s-a alăturat asociația ”Capace cu suflet”, dar și sponsori, precum Amb Wine Company și Magazinul Meșterului.

Minunile se traduc prin muncă și implicare: aproape 900 de kilograme de deșeuri, strânse în două luni

În paralel, s-a desfășurat o campanie de colectare separată a PET-urilor în cele 4 structuri ale școlii Gimnaziale Batoș (Dedrad, Goreni, Batoș, Uila), arată România Ecologică.

Prima livrare a avut loc pe data de 16 aprilie 2021, constând în 13.241 PET-uri (448 kg);

Ultima livrare a avut loc pe data de 24 mai 2021,constând în 12.019 PET-uri (440 kg);

Conform publicației România Ecologică, această campanie poartă numele de „Natura fără 1 milion de PET-uri”, iar doamna Prof. Înv. Primar Irina Nagy de la Școala Gimnazială Batoș, din județul Mureş a făcut minuni în localitatea pe care o reprezintă cu noblețe.

Implicarea elevilor, profesorilor, autorităților locale, grupului local de voluntari și a altor localnici, dar și sprijinul acordat benevol de către anumiți antreprenori locali, au „zdruncinat”, în sens bun, comunitatea de doar 4223 de suflete.

”Totul pentru o comunitate mai curată și mai sănătoasă”

Prezentul reprezintă o amprentă a trecutului: munca depusă de cei mici, dar și de cei mari a reprezentat, în primul rând, un exemplu pentru multe localități din țară. În al doilea rând, voluntarii au demonstrat că, în momentul în care urmezi un exemplu, te autoeduci și educi, la rândul tău.

Mai mult, cei implcați au arătat că ”se poate și altfel, cu grijă față de natură, cu implicare civică, totul pentru o comunitate curată și mai sănătoasă. Este un exemplu demn de urmat pe care ne dorim din tot sufletul să-l vedem replicat la nivelul tuturor comunelor și satelor din România”.

”În medie, a însemnat câte 28,44 PET-uri la fiecare kilogram de plastic trimis la reciclare. Iar capacele au fost colectate separat și grupate pe culori pentru a fi donate și valorificate în scop umanitar de asociația Capace cu Suflet (43,5 kg de capace)”, precizează sursa citată.

„Natura fără 1 milion de PET-uri”: o campanie de viitor pentru județul Mureș

Ajunși la finalul unui frumos proiect, voluntarii își doresc să continue colectarea separată a plasticului.

Astfel, se urmărește colaborarea cu un centru de colectare, în vederea stabilirii unei zile din fiecare lună în care să fie ridicat acest tip de deșeu.

Cerbi, ținuți ilegal în captivitate. Pădurarii nu le permit activiştilor de mediu accesul în pădure

Autor

Redacția

-

27 mai 2021

În urma unei alerte primte de polițiști în cursul serii trecute, oamenii legii au aflat că mai mulți cerbi lopătari albi ar fi fost văzuţi, captivi, în fondul de vânătoare al unei localităţi din Ilfov.

Reprezentanții Ocolului Silvic, care au aflat de această situaţie de la reporterii Observator. Astfel, mai multe echipaje au ajuns la faţa locului şi au început cercetările.

Trei cerbi lopătari, captivi în Complexul de Vânătoare ”Pasărea”

Dan Turiga, colaborator Agent Green, a precizat că a fost informat că în Complexul de Vânătoare Pasărea ar exista clandestin un număr de trei cerbi lopătari. Colaboratorul a anunţat Poliţia Animalelor, dar a ales să se și deplaseze la faţa locului.

”Nu am mai găsit nimic acolo, cu excepţia unei femele de lopătar care era fugărită de câini”, a precizat Dan Turiga.

Până în ultimul moment, pădurarii au încercat să îi ţină atât pe activiştii de mediu, cât şi pe jurnaliştii prezenţi la faţa locului departe de pădure. Motivul: autorităţile abia aflaseră de existenţa animalelor în pădure, fără ca acestea să aparţină fondului, arată Observator.

Constantin Bicu, Ocolul Silvic Ilfov: ”Până în acest moment nu am avut informaţia că ar exista un cerb alb în această pădure. În captivitate în pădure nu cred că ar putea să o facă cineva fără să fie observat şi să se ştie de lucrul acesta”.

Anchetă demarată la Poliţia Animalelor Ilfov, în cazul cerbilor lopătari

Conform declarației făcute de colaboratorul Agent Green, situaţia nu ar fi una recentă.

”Din informaţiile noastre, cerbii sunt ţinuţi cel puţin de la începutul lunii martie. Şi am aflat de ei abia acum pentru că acolo este o incintă împrejmuită, publicul nu are acces, doar aşa că s-a aflat pe surse”, a mai precizat Dan Turiga.

A fost sesizată Poliţia Animalelor Ilfov care, în momentul de față, efectuează cercetări pentru a stabili dacă cerbii găsiţi de activiştii de mediu erau, sau nu, ţinuţi legal în captivitate.

Concert în Poiana Narciselor: ”Luați acasă doar muzica, narcisele lăsați-le, să ne bucurăm de ele”

Autor

Redacția

-

26 mai 2021

Un concert care a îndemnat la protejarea narciselor, a florilor și a spațiilor verzi a avut loc în Poiana Narciselor, din comuna Șercaia, județul Brașov.

Artiştii Filarmonicii din Brașov au ales muzica și acordurile, ca lecție de ecologie, atrăgând atenția oamenilor că florile pot fi doar admirate, nu și rupte.

Cântec în Poiana Narciselor: ”Luați acasă doar muzica”

Rezervația Naturală Dumbrava Vadului este o arie protejată și este cunoscută de localnici și de turiști, sub numele de Poiana Narciselor, din comuna Șercaia, judeţul Braşov.

Aici, mai mulți artiști au cântat pentru oameni, dar și pentru protecția florilor, alegând acorduri muzicale inedite. Membrii Filarmonicii din Braşov au declarat că s-au bucurat că au avut onoarea să fie ambasadori ai mediului, prin muzică.

Artiştii Filarmonicii braşovene au vrut, astfel, să transmită un mesaj: turiştii să ia acasă doar muzica, nu şi narcisele. Asta pentru că Poiana Narciselor, care se întinde pe o suprafaţă de aproximativ 400 de hectare, atrage în fiecare an mii de turişti, pentru peisajul unic.

Din păcate, unii dintre ei, la plecare, iau cu ei şi narcisele – ceea ce în decursul anilor a dus la o scădere a numărului acestora din Poiana Narciselor, precizează Știrile Pro Tv.

Ioan Dragoş Dimitriu manager Filarmonica Braşov: ”Ne-am gândit să transmitem oamenilor mesajul de a lua acasă muzica şi să lase narcisele în poiană, ca să ne bucurăm de ele.”

Narcisele, un simbol al Brașovului: ”Să le vedem. Nu să le rupem”

Paltin Cristinel, primarul comunei Şercaia, a declarat că locul este, cu adevărat, deosebit: sunt 7 hectare pe care primăria e proprietară şi s-a lucrat pentru a da posibilitatea tuturor să vadă aceste narcise.

”Suntem conştienţi cu toţii că mergem să le vedem şi nu le rupem”, a declarat edilul comunei.

Evenimentul este o premieră, este unul inedit, dar organizatorii au precizat că astfel de evenimente vor mai avea loc în judeţ. Conform declarațiilor, următoarea acțiune de acest gen ar putea avea loc pe Strada Sforii, cea mai îngustă stradă a orașului Brașov.

Poluarea, pescarii, dar și turiștii: pericolele constante pentru delfinii din Marea Neagră

Autor

Redacția

-

26 mai 2021

Sunt decimați din cauza poluării, numărul lor a scăzut și continuă să scadă, iar vina ne aparține, chit că vrem, sau nu, să recunoaștem: în Marea Neagră mai trăiesc aproximativ 270 de mii de exemplare de delfini, aproape de trei ori mai puțini decât în Marea Mediterană.

Sunt concluziile cercetătorilor din șase state riverane Mării Negre, care au terminat recensământul delfinilor. Oamenii de știință sperau ca numărul delfinilor să se apropie de jumătate de milion, însă datele sunt pesimiste, cercetătorii sperând ca autoritățile să se gândească și să ia măsuri pentru protecția mamiferelor.

Anul 1950 – 2 milioane de delfini în Marea Neagră.

Anul 2021 – doar 270 de mii

Studiul la care au participat România, Bulgaria, Ucraina, Rusia, Georgia şi Turcia a început în 2019, când populația de delfini era estimată la 200 de mii. Asta în condiţiile în care cercetările din 1950 arătau că erau 2 milioane de delfini în Marea Neagră.

Specialiştii au monitorizat coloniile de delfini atât din avion, cât şi de pe apă. Datele obţinute arată o decimare a numărului de exemplare faţă de 1950, dar o mică îmbunătăţire comparativ cu 2019, arată Știrile Pro Tv.

Marian Paiu, ONG Mare Nostrum: ”Per total noi estimam la peste 270.000, asta arată o uşoară îmbunătăţire a numărului de exemplare, dar acest lucru nu reflectă neaprat şi faptul că exemplarele sau abundentele înaintate în anii 90 erau la fel de bune.”

Jucăuși, fascinanți, dar foarte sensibili la poluare: delfinii din Marea Neagră

În Marea Neagră trăiesc trei specii de delfin. Cu toate acestea, delfinul comun, care reprezintă specia cea mai des întâlnită, este și cea mai sensibilă specie la poluările chimice și acustice.

Adrian Padineanu, marinar: “Acum 4 zile când am fost la Limanu chiar am văzut un grup mai mare. S-au ţinut după noi cam juma` de ora aşa. De obicei, când apare unul, apar toţi aşa şi parcă ai senzaţia că vor să-ţi spună ceva.”

Deși nu ne aflăm, încă, la jumătatea anului 2021, mai mulți delfini au fost găsiți morți

Specialiştii spun că numărul delfinilor din Marea Neagră a scăzut din cauza poluării, a pescarilor, dar şi a turiştilor. Ei avertizează că, dacă nu devenim mai responsabili, nu vom mai zări simpaticii delfini pe mare, mai arată sursa citată.

Deși România pare din ce în ce mai implicată în ceea ce privește problema poluării, anul 2021 a început sumbru, cinci delfini fiind găsiţi morţi pe plajele de pe litoralul românesc.

Conform studiului, în toată Marea Neagră, anual, cel puţin 20.000 au aceeaşi soartă.

Sursa foto: revistablogurilor.ro

Proiect de lege care descurajează mafia lemnului: jandarmii pot opri, controla și sancționa transportul de lemn

Autor

Redacția

-

26 mai 2021

Proiect de lege pentru descurajarea furtului de lemn: Jandarmeria Română ar putea să verifice documentele de proveniență și de transport ale încărcăturii, precum și identitatea conducătorului sau a pasagerilor, atunci când există indicii despre săvârşirea unei fapte de natură contravenţională.

Este o soluție propusă de deputatul USR PLUS din Galați, Bogdan Rodeanu, împreună cu Adrian Giurgiu, deputat de Mureș și membru al Comisiei de Mediu.

Proiectul vine în completarea legii Legii nr. 550 din 2004, privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române și pentru modificarea și completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195 din 2002 privind circulaţia pe drumurile publice.

Până în momentul de față, nu a existat un cadru legal, dar acest fapt poate fi reglementat, prin acest proiect de lege.

Proiect de lege: ”Jandarmeria Română va putea opri în trafic și controla, în condițiile legii, conducătorii de autovehicule, tractoare agricole sau forestiere care transportă material lemnos”

”Această instituție va putea avea un rol esențial în stoparea mafiei lemnului. Este o propunere care ar apăra pădurea, care ar rezolva lacunele legale și care ar reduce furtul.

Ne dorim implicarea directă a Jandarmeriei Române, alături de echipajele Gărzii Forestiere sau ale Poliției Rutiere, în monitorizarea și verificarea transportului de masă lemnoasă”, a precizat, pe contul de socializare, deputatul Bogdan Rodeanu.

”Hoții de lemn sunt dependenți de un mijoc de transport: nu ar mai există defrișări și tăieri ilegale dacă transportul este blocat și de jandarmi, dacă sunt comparate și verificate actele încărcăturii și ale transportatorului”

De asemena, deputatul USR PLUS a atras atenția că ne confruntăm zilnic cu defrișările ilegale, cu transportul ilegal de lemn și cu mafia lemnului, sintagme pe care le auzim zilnic, indiferent de locație, indiferent de proteste, de sesizări, de petiții sau de probele video care demonstrează furtul.

”Pe ascuns sau nu, cu acte atent lucrate care mușamalizează infracțiunea, furtul rămâne furt, iar pădurea se transformă în cioate”

”De cele mai multe ori, sancțiunile sunt ”trecute cu vederea”, aplicarea legii se lasă așteptată ani buni, autoritățile se declară depășite de problemă, iar controalele sunt ”de suprafață” sau inexistente.

Da, există diverse mijloace pentru a stopa furtul (SUMAL 2.0, Inspectorul Pădurilor, Radarul Pădurilor etc.), dar verificările nu sunt nici suficiente, nici eficiente și nici nu funcționează la capacitate maximă. Este nevoie de un cadru integrat de control în care să participe mai multe instituții cu activitate relevantă în domeniul siguranței publice.

Prin controalele de trafic ce pot fi făcute și de către jandarmi, documentele ar fi atent verificate, faptele penale ar fi sancționate, furtul de lemn ar fi redus, iar ”afaceriștii” drujbei ar fi descurajați.

E mult? E puțin? Vom vedea. Dar pandemia ne-a învățat să ne gestionăm mai bine resursele de care dispunem.”, a mai precizat Bogdan Rodeanu.

În plus, deputatul a explicat și faptul că este nevoie de echipamente operaționale, personal implicat și asumare față de prioritățile naționale, pentru a stopa tăierile ilegale de păduri. Deși aceste echipamente există deja, cadrul legal pentru a funcționa nu există, deci crearea acestuia este necesară.

De asemenea, în momentul de față, există discuții cu mai multe partide politice, iar fiecare persoană implicată poate aduce o semnătură în plus în vederea trasformării propunerii în lege. Mai mult, deputatul USR PLUS a precizat că va continua, va depune proiectul și îl va susține.

Foto: DC News

2021: anul în care oamenii sunt mai implicați, mai solidari, dar mai precauți

Autor

Redacția

-

26 mai 2021

Avaaz.org este o rețea pentru campanii internaționale cu peste 65 milioane de membri, care luptă pentru a se asigura că deciziile globale reflectă viziunea şi valorile cetăţenilor lumii. („Avaaz” înseamnă, în multe limbi, „voce” sau „cântec”.)

Organizația este cea mai mare mișcare de activism online, care aduce opiniile și interesele oamenilor obișnuiți în atenția factorilor de decizie globali.

Membrii Avaaz vin din toate colțurile lumii, iar echipa se extinde în 18 țări de pe 6 continente și operează în 17 limbi diferite.

Membrii Avaaz sunt persoane din lume întreagă și au ales să participe la un sondaj anual, probabil cel mai mare sondaj lansat de organizație: ce am putea face pentru o lume mai bună, pentru un viitor mai sigur și pentru a depăși criza pe care o traversăm.

Rezultatele au fost publicate, sunt considerate marcante și oglindesc problemele cu care societatea noastră se confruntă, indiferent de locație.

Top 5 campanii prioritare

54.94% Criza climatică;

33.43% Apărarea drepturilor omului;

31.14% Protejarea biodiversității și criza speciilor în pragul extincției;

27.82% Combaterea polarizării, extremismului și apărarea democrației:

25.56% Combaterea sărăciei.

Cum ar trebui să răspundem crizei climatice?

Următoarele 2 propuneri de campanii au primit cele mai multe voturi de susținere:

70.71% – Accelerarea revoluției energiei verzi prin oprirea subvențiilor de miliarde de dolari pentru combustibilii fosili și prin asigurarea cheltuielilor guvernamentale în concordanță cu bazele științifice despre climă.

57.64% – Legi climatice câștigate prin eforturi intense care să forțeze guvernele să-și asume responsabilitatea față de mediu chiar și în instanțe.

Ce ar trebui să facem pentru a proteja natura și biodiversitatea?

Următoarele 2 propuneri au primit cele mai multe voturi de susținere:

66.13% – Presiune pe guverne și pe instituții financiare să oprească investițiile în proiecte care distrug natura

45.10% – Ajutor pentru protejarea a jumătate din planetă, prin presiuni pe planurile de redresare economică, socială și ecologică care funcționează atât pentru oameni, cât și pentru natură.

Cum ar trebui să luptăm pentru egalitatea de gen în 2021?

Următoarele 2 propuneri au primit cele mai multe voturi de susținere:

58.62% – Transformarea lui 2021 în anul în care guvernele își iau angajamentul pentru un plan de acțiune globală pentru a proteja femeile de violență și finanțarea grupurilor care lucrează pentru a pune capăt violenței de gen.

56.68% – Obținerea unui angajament global din partea liderilor lumii de a pune capăt căsătoriei copiilor până în 2030 și finanțarea grupurilor din prima linie care lucrează pentru a pentru ca fetițele să nu mai devină mirese.

Cum ar trebui să luptăm cu furtuna dezinformării care ne amenință comunitățile?

Următoarele 2 propuneri au primit cele mai multe voturi de susținere:

63.43% – Derularea de campanii puternice pentru a obține noi legi și reglementări în domeniul rețelelor sociale care ne protejează democrațiile și drepturile omului.

37.94% – Instruirea altor organizații din cadrul societății civile pentru a proteja alegerile democratice de dezinformare și știri false.

Și care sunt propunerile pentru a contracara pandemia de coronavirus?

Următoarele 2 propuneri au primit cele mai multe voturi de susținere:

58.08% – Lupta pentru acces echitabil și urgent la vaccinurile Covid-19 pentru toți oamenii, peste tot în lume.

50.37% – Asigurarea scutirii datoriilor pentru țările sărace, astfel încât acestea să poată investi în sistemele lor de sănătate și în redresarea economică.

Sondaj: 90% dintre români cer interzicerea tăierilor în parcurile naționale

Autor

Redacția

-

25 mai 2021

Agent Green face publice rezultatele unui sondaj de opinie, sondaj realizat la nivel național. Dacă este să comparăm anul 2015 cu 2021, vom afla că 90% dintre români doresc interzicerea tăierilor în parcurile naționale. Mai mult, românii dau dovadă de un scepticism constructiv: încrederea în Romsilva este notată cu 3.80, în ceea ce privește administrarea pădurilor.

Compania de stat care ar fi trebuit să se ocupe cu protejarea, conservarea și dezvoltarea fondului forestier a reușit ”performanța” de a fi notată cu un 3.80.

Romsilva este considerată corigentă, iar anul 2021 că românii nu mai sunt indiferenți și nici nu mai pot fi păcăliți.

Parcurile naționale nu ar trebui să reprezinte ”locul de joacă” al drujbelor

În data de 25 mai, Agent Green a publicat rezultatele sondajului care a fost realizat de Mercury Research. Este vorba despre preocupările noastre, ale tuturor, în privința problemelor de mediu. Ne pasă de parcurile naționale, le vrem intacte, protejate și îngrijite.

Conform Agent Green, studiul este unul comparativ cu anul 2015 când același realizator de studii oficiale a făcut un alt studiu pe o metodologie identică. Principalele rezultate arată printre altele că:

– Opinia oamenilor despre cea mai mare problemă de mediu a rămas aproape neschimbată față de anul 2015 cu excepţia cantităţii prea mari de deşeuri aceast a fiind considerată cea mai mare problemă de 18% din populație în 2021 faţă de 7% în 2015;

– Tăierile excesive de păduri continuă să fie percepute ca fiind cea mai importantă problemă de mediu de aproximativ 42% dintre români

– Calitatea administrării pădurilor de către Romsilva este în continuare percepută ca fiind slabă, cu toate că media calităţii a crescut la 3,80 din 10, faţă de anul 2015 când înregistra nota de 3,42;

– Dacă în anul 2015 populaţia ar fi preferat ca parcurile naţionale să fie administrate de ecologi şi silvicultori, în 2021 această preferinţă s-a extins şi pentru biologi şi geologi, în top fiind specialiștii în ecologie (93%);

– La fel ca în anul 2015 populaţia consideră în proporţie de 90% că tăierile din parcurile naţionale trebuie mai degrabă interzise complet;

– Instituţiile pentru protecţia şi conservarea naturii, ONG-urile şi autorităţile locale sunt opţiunile preferate ale populaţiei în ceea ce priveşte administrarea parcurilor naturale şi naţionale.

Un sondaj care sancționează Romsilva și scoate în evidență incompetența unui minister este un sondaj care cere normalitate, protecție și viață

”Chintesența dorinței românilor este că tăierile în parcurile naționale trebuie complet interzise și că acestea trebuie administrate de specialiști în științele naturii. Publicul larg a sancționat aspru prestația Romsilva în parcurile naționale și recomandă implicit exmatricularea lor. Ministrul mediului nu le mai poate lua apărarea și trebuie să acționeze acum în consecință. Peste tot în lume parcurile naționale sunt strict protejate. În România, pădurile din acestea acoperă doar 1% din suprafața țării, însă mai bine de jumătate din acest puțin este liber la tăieri”, a spus Gabriel Păun, președintele Agent Green.

Romsilva nu face diferența între Greenpeace și Agent Green

Agent Green: ”Deși opinia românilor este una cât se poate de clară, Romsilva a decis recent să cheltuiască bani publici pentru a da în judecată Agent Green pentru acțiuni de defăimare care s-ar fi desfășurat în perioada 2015-2021. Una dintre acțiuni desfășurată în pădurile virgine masacrate în munții Ciucaș a aparținut organizației Greenpeace și nu Agent Green așa cum reclamă Romsilva”.

Președintele Agent Green a concluzionat faptul că este clar că proasta reputație a Romsilva nu are legatură activitatea Agent Green.

”Este strigător la cer că folosesc bani publici pentru a ne târî prin tribunale. Vom folosi acest studiu în instanță și vom cere Romsilva costurile aferente realizării acestuia”, a precizat Gabriel Păun.