Acasă Blog Pagină 595

350 kg deșeuri au fost scoase, într-o singură zi, din acumularea Prundu (Pitești) de pe râul Argeș

Sursă foto: Facebook/Apele Române Argeș-Vedea
Sursă foto: Facebook/Apele Române Argeș-Vedea

Într-o singură zi, 6 salariați ai Sistemului de Gospodărire a Apelor din Argeș au strâns din lac 350 de kg de pet-uri.

Potrivit declarațiilor oferite de reprezentanții Apelor Române Argeș-Vedea, în ultimele zile, o cantitate foarte mare de PET-uri s-a adunat în acumularea Pitești, fiind o sursă de poluare a apei și având un aspect neplăcut.

Angajații Sistemului de Gospodărire au colectat 350 de kg de pet-uri cu ajutorul bărcilor

Acțiunea de colectare a deșeurilor din apă a fost una foarte dificilă pentru că s-a făcut manual, din bărci, iar gunoiul a fost transportat la mal sac cu sac.

Pe lângă acestă muncă, din bugetul instituției a fost achitat și costul predării acestora la depozitul de deșeuri.

Sursă foto: Facebook/Apele Române Argeș-Vedea
Sursă foto: Facebook/Apele Române Argeș-Vedea

Apele Române: ”Munca ”gospodarilor de ape” merită respectul comunității”

Apele cu care am fost binecuvântați și munca ”gospodarilor de ape” merită respectul comunității. Acest respect presupune simpla acțiune a semenilor noștri de a arunca gunoiul în zonele special amenajate. Urmează perioada sărbătorilor de Paște iar multe persoane vor alege să petreacă într-un cadru natural (păduri, malurile apelor). Le recomandăm tuturor să manifeste responsabilitate față de ape și mediul înconjurător”, au transmis reprezentanții Apelor Române din Argeș-Vedea.

Angajații Apelor Române au igienizat 11 bazine hidrografice

Remintim că, la finalul lunii martie, peste 30 de tone de deșeuri au fost adunate din 11 bazine hidrografice.

La această acțiune au participat 3.000 de voluntari: angajații de la Apele Române, autorități locale, dar și reprezentanți ai societății civile.

Voluntarii au colectat textile, cauciucuri, deșeuri menajere, dar și mii de saci de PET-uri.

Ulterior, deșeurile colectate au fost duse la reciclator sau, după caz, predate firmelor de salubritate

Cercetătorii combină analiza geospațială cu inteligența artificială pentru a dezvolta soluții globale de securitate alimentară

Sursă - Freepik

Schimbările climatice îi obligă pe producătorii de alimente să-și modifice procesele pentru a se adapta la timpurile din ce în ce mai imprevizibile și periculoase. Micii fermieri sunt deosebit de vulnerabili la impactul schimbărilor climatice. Adesea le lipsesc resursele necesare pentru a-și proteja culturile și tehnicile de creștere. La North Carolina State University, cercetătorii integrează inteligența artificială în tehnologia geospațială pentru a ajuta la rezolvarea acestor provocări complexe la adresa securității alimentare globale și a sărăciei.

Josh Gray este profesor asociat la Colegiul de Resurse Naturale, care lucrează cu Departamentul de Silvicultură și Resurse de Mediu și cu Centrul de Analiză Geospațială. Teledetecția utilizează sateliți pentru a examina caracteristicile fizice ale Pământului de la distanță.

„Nu există alte tehnologii care să îți permită să faci asta. Este o tehnologie de scalare cu adevărat importantă”, a spus Gray.

„Putem face măsurători de pe orbită pe care nu le putem face pe sol. Nu contează câți absolvenți trimitem pe teren. Pur și simplu nu poți măsura lucruri precum cantitatea de apă freatică pe jumătate de kilometru”, a adăugat el.

Inteligența artificială a fost integrată în analiza geospațială

La Simpozionul anual de cercetare universitar al NC State, Gray a descris modul în care laboratorul său folosește tehnologia geospațială și inteligența artificială pentru a studia fermele mici din Câmpia Indo-gangetică. El identifică soluții la problemele cu care se confruntă o planetă într-o continuă încălzire folosind analiza geospațială.

Micii proprietari sunt cei care dețin ferme foarte mici. Împreună, produc mai mult de jumătate din caloriile consumate de oameni din întreaga lume. De-a lungul munților Himalaya, acești mici proprietari sunt sărăciți în mod disproporționat și sunt afectați de schimbările climatice.

Acești mici agricultori cultivă de obicei orez și grâu. Grâul este deosebit de sensibil la creșterea temperaturilor. Pentru a determina dacă plantarea grâului mai devreme în sezon ar putea proteja cultura de creșterea temperaturii, laboratorul lui Gray a dezvoltat un proces pentru a determina datele de plantare în aceste mici ferme cu ajutorul unor imagini satelitare.

Aceste ferme au mai puțin de 2 hectare fiecare, iar numărul lor este de ordinul zecilor de milioane. Fiind dificil de urmărit fizic caracteristicile fiecărei ferme și granițele acesteia, laboratorul a antrenat o rețea neuronală convoluțională pentru a identifica automat fermele prin intermediul imaginilor satelitare.

Cercetările devin mai eficiente și mai dinamice

Imaginile surprinse au fost introduse în U-Net, o rețea neuronală convoluțională. Cunoscute sub numele de CNN, rețelele neuronale convoluționale sunt modele computaționale în învățarea automată care pot analiza imaginile. Antrenat de aceste mostre de imagini, U-Net ar putea identifica limitele precise ale terenurilor.

Potrivit lui Grey, proiectul este „un amestec de statistici convenționale, cunoștințe de domeniu, AI și învățare automată”.

Combinarea acestor discipline creează un proces de cercetare mai eficient și mai dinamic.

„A ști din ce perioade de timp să selectăm imaginile ne-a permis să avem o tehnică de învățare automată mult mai eficientă”, a spus Gray.

Laboratorul intenționează să extindă procesul pentru a analiza milioanele de ferme din regiune. Cu această cercetare, echipa ar putea determina soluții fezabile pentru micii fermieri și ar putea consolida securitatea alimentară.

Au fost descoperite roci din plastic și în China. Se propune recunoașterea unei noi epoci geologice, Antropocenul

Sursă - Unsplash

Cercetătorii au descoperit „roci din plastic”, probabil formate din saci și alte deșeuri, într-un pârâu de apă dulce din China, conform Nature. Reamintim că astfel de roci au mai fost descoperite, de curând, și pe o insulă din Oceanul Atlantic.

În China se pare că peliculele subțiri ale deșeurilor de plastic au fost legate chimic de roci.

„Oamenii din secolul al XX-lea și al XXI-lea creează noi formațiuni geologice”, a spus Deyi Hou, cercetător la Universitatea Tsinghua din Beijing. Hou și colegii săi au găsit pietrele acoperite cu folie de plastic lângă un pârâu din orașul Hechi, China.

Cercetarea a fost publicată în Environmental Science and Technology și este prima care consemnează legături chimice între plastic și roci. Plasticul a provenit din gunoiul s-a acumulat de-a lungul cursului apei. Majoritatea deșeurilor au fost reprezentate de folii de polipropilenă și folii de polietilenă.

Cercetătorii au analizat rocile din plastic folosind instrumente spectroscopice și au văzut că atomii de carbon de la suprafața polietilenei erau legați chimic de siliciul din rocă cu ajutorul atomilor de oxigen. Hou spune că această legătură ar fi putut fi determinată de lumina ultravioletă a Soarelui. De asemenea, activitatea metabolică a unei comunități de microbi care trăiesc pe rocile din plastic ar fi putut influența procesul. Particulele de polipropilenă au părut să fie legate de roci mai mult prin forțe fizice decât prin legături chimice.

Rocile din plastic, pericol pentru mediu

Pe lângă faptul că influențează geologia Pământului, rocile de plastic pot polua mediul cu mircoplastice. Aceste fragmente de plastic pot fi transportate pe distanțe lungi prin atmosferă și oceane. Ele pot pătrunde în țesuturile plantelor și pot fi confundate cu hrana de către animale, inclusiv de pești și păsări. Pentru a vedea cât de mult microplastic ar fi generat rocile pe care le-au găsit, Hou și colegii săi au desprins părți din acestea și le-au expus la cicluri umed-uscat în laborator, pentru a imita condițiile de mediu. Cercetătorii au raportat că ratele de generare a microplasticului sunt mult mai mari decât cele care provin din aruncarea plasticului în gropile de gunoi, apa de mare și sedimentele marine.

Gerson Fernandino, om de știință la Universitatea Federală Rio Grande do Sul din Porto Alegre, Brazilia, spune că cercetarea lui Hou este intrigantă, dar că nu este clar dacă complexele plastic-rocă reprezintă cu adevărat un nou tip de interacțiune dintre materialele plastice și roci. Chiar și așa, spune Fernandino, complexele sunt primele de acest fel care s-au format într-un ecosistem de apă dulce . Majoritatea studiilor anterioare au analizat modul în care plasticul interacționează cu materialele din gropile de gunoi sau din zonele marine. Fernandino adaugă că rezultatele „îmbogățesc discuția despre materialele plastice care interacționează cu procesele geologice”. Acesta a subliniat că rezultatele actuale sunt doar preliminare.

O nouă perioadă geologică

Hou recunoaște că cercetările sale de până acum s-au bazat pe doar patru mostre. Echipa continuă să caute mai multe exemple de interacțiuni între plastic și ecosistem pentru a efectua mai multe studii.

Geologii vorbesc deja despre modul în care oamenii au influențat structura geologică a Planetei, după jumătatea secolului al XX-lea. Unii susțin că această schimbare ar trebui recunoscută ca o nouă epocă geologică, Antropocenul. În următoarele câteva săptămâni, Anthropocene Working Group, un comitet de oameni de știință format de Comisia Internațională de Stratigrafie, va vota care loc de pe Pământ marchează începutul acestei perioade geologice.

În ultimele 12 luni, au fost tăiați peste jumătate de milion de arbori din puținele păduri rămase în județul Ilfov

Foto: Facebook/Mai Mult Verde
Foto: Facebook/Mai Mult Verde

Membrii Asociației Mai Mult Verde au anunțat că s-au alăturat celor peste 20 de ong-uri și grupuri civice din comunitatea platformei de mediu care au semnat manifestul pentru stoparea exploatării forestiere pădurile din Ilfov și replantarea centurii verzi din jurul Bucureștiului.

În ultimele 12 luni, au fost tăiați peste jumătate de milion de arbori din puținele păduri rămase în județul Ilfov. Asta deși trăim într-una dintre cele poluate capitale europene, iar tendința de aridizare din Bărăgan se accentuează sub impactul schimbărilor climatice. Pădurea e viață. Curăță aerul, stochează apa, oferă un adăpost pentru viața sălbatică și resurse pentru comunitățile din apropierea ei”, au transmis membrii asociației pentru protecția mediului.

Platforma Centura Verde este o mișcare civică din România care promovează protecția mediului și a drepturilor cetățenești, în contextul proiectelor de infrastructură de transport

Centura Verde a luat naștere în 2019, în contextul dezbaterilor privind construirea autostrăzii de centură a Bucureștiului, care ar fi putut avea un impact semnificativ asupra zonelor verzi și a așezărilor umane din jurul Capitalei.

La acel moment, platforma civică a lansat o petiție online pentru oprirea proiectului și pentru promovarea unor soluții alternative, mai puțin invazive.

De atunci, Centura Verde a devenit o platformă civică mai largă, care promovează protecția mediului și a drepturilor cetățenești în fața proiectelor de infrastructură de transport care ar putea avea un impact negativ asupra comunităților și a mediului înconjurător.

Obiectivele platformei civice:

  • Informarea și implicarea cetățenilor în procesul de luare a deciziilor;
  • Promovarea unor soluții alternative mai sustenabile și mai puțin invazive;
  • Monitorizarea proiectelor de infrastructură pentru a preveni încălcarea drepturilor cetățenești și a normelor de protecție a mediului.

Centura Verde a colaborat cu alte mișcări și organizații civice, precum Greenpeace România, pentru a promova o abordare mai sustenabilă a dezvoltării infrastructurii de transport în România.

Asigurarea obligatorie a locuințelor va include și furtuna în categoria dezastrelor naturale asigurate

Sursă foto: Pixabay
Sursă foto: Pixabay

După cutremure, alunecări de teren și inundații, PAD-ul, asigurarea obligatorie a locuințelor, va include și furtuna în categoria dezastrelor naturale asigurate.

Camera Deputaților a adoptat un proiect de lege care completează legea 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuințelor.

Proiectul de lege aduce modificări asigurării obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren şi inundaţiilor, în vederea includerii riscului de furtună în categoria dezastrelor naturale

Acesta modifică legea 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuințelor și propune includerea riscului de furtună în asigurarea obligatorie a locuințelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren și inundațiilor.

În plus, proiectul de lege prevede și alte modificări, cum ar fi introducerea posibilității încheierii contractului PAD în cadrul aceluiași contract cu alte asigurări facultative emise de alți asigurători în sistem de coasigurare.

O altă modificare este clarificarea obligativității încheierii contractului PAD pentru toate imobilele cu destinația de locuințe, indiferent de utilizare, modificarea unor prevederi cu privire la dreptul de despăgubire în cazul construcțiilor la care au fost realizate modificări neautorizate asupra structurii de rezistență, introducerea posibilității ca PAID să preia activitatea de constatare și evaluare a prejudiciilor, precum și stabilirea cuantumului despăgubirii de la asigurătorii care au eliberat contractul PAD.

În egală măsură, se are în vedere simplificarea schimbului de informații între societățile de asigurare și PAID, dar și abrogarea contravențiilor în cazul nerespectării obligației persoanelor fizice de a încheia contractul PAD.

Prin PAD sunt acoperite daunele produse construcțiilor cu destinația de locuință de oricare din formele de manifestare a dezastrului natural, ca efect direct sau indirect al producerii riscurilor asigurate

Asigurarea se aplică construcțiilor cu destinație de locuință situate în România și înregistrate în evidențele organelor fiscale, care aparțin atât persoanelor fizice, cât și juridice și se găsesc atât în mediul urban, cât și în cel rural.

Marea problemă cu mașinile electrice în România. Jucătorii din auto trag un semnal de alarmă: Degeaba se oferă 10.000 de euro bonus la cumpărarea unui vehicul

Sursă - Pexels

Ziarul Financiar a organizat conferința „Logistică, transporturi & automotive 2023“, unde s-a abordat inclusiv tema legată de mașinile electrice din România. Evenimentul s-a realizat în parteneriat cu CTP, P3 Logistic Parks, Prahova Teleferic, Auchan, Autonom, ING Bank şi Dumagas.

Printre cei care au luat cuvântul s-a numărat Alin Tapalagă, directorul general al Porsche Inter Auto, divizia de retail a Porsche Holding pe piața locală, care are în portofoliu inclusiv dealeri VW, Audi sau Skoda. Acesta și-a mărturisit convingerea că „viitorul este electric și 20% din vânzări vor fi mașini electrificate“.

Totuși, Alin Tapalagă a atras atenția unei probleme care ar putea influența ritmul de creștere:

„Ritmul de creștere va fi influențat decisiv de crește­rea numărului de stații electrice, mai degrabă decât de programele guvernamentale. În România, conform ACEA , avem 1.200 de stații, față de 450.000 în UE, din care 60.000 în Germania, a spus Tapalagă.

Reprezentantul Porsche a mai spus că, până în 2030, nevoia de stații publice „va ajunge la 3,5 milioane“. Acestora li s-a adăuga alte 3 milioane home use sau corporate. Ar fi nevoie, prin urmare, să se realizeze 30.000 de stații lunar în UE, a mai susținut Tapalagă.

Probleme cu realizarea stațiilor pentru mașinile electrice

Deși stațiile sunt cel mai ușor de făcut, potrivit lui Bogdan C. Nițu, director general al TSG România, țara noastră a întâmpinat mari dificultăți atunci când a încercat să realizeze astfel de unități pe autostradă.

„CNAIR a organizat niște licitații la care trebuia să participe toate marile companii din oil&gas pentru stații pe autostrada A7. Condiția era să aibă stații de putere mare și de alimentare cu hidrogen sau LNG. Așa impunea UE pentru PNRR, fără un studiu de fezabilitate însă“, a spus Nițu.

Problema a intervenit din cauza faptului că liniile de înaltă tensiune sunt situate prea departe de locurile destinate stațiilor. Prin urmare, pe unele loturi „nu a participat nimeni la licitație“, potrivit directorului TSG România. Costurile erau prea mari și nu aveau randament economic.

Planurile României, mult sub potențial

Mihai Ivănescu, director general al Premium Auto – importatorul Jaguar și Land Rover în România – și vicepreședinte al Aso­ciației Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA), a participat la conferința „Logistică, transporturi & automotive 2023“ și a făcut câteva remarci privitoare la planurile țării noastre pentru creșterea rețelei de stații de încărcare.

„Din păcate, nu există niciun repre­zen­tant al vreunui minister care să se ocupe de dezvoltarea rețelei de stații electrice. Nu există stații pe principalele direcții de deplasare din Ro­mânia. Ne limităm la ce găsim în diferite orașe. Nu avem stații de pu­tere. Există prin PNRR o strategie, dar merge la revizuire pentru că viza 13.600 de stații, dar din păcate nu s-a prevăzut decât costul e­fectiv al stației, nu și cabla­jele“, a spus Ivănescu.

Potrivit informațiilor, România ar urma să aibă la finalul acestui an un număr de 1.350 de puncte de încărcare. Acestea ar fi extrem de puține, potențialul real fiind de 20.000 de stații pe an.

Foraje și deversări ilegale în Lacul Floreasca. Garda de Mediu a amendat cu 80.000 de lei operatorul unui șantier

Sursă - Unsplash

Garda de Mediu a amendat miercuri, 12 aprilie 2023, operatorul unui șantier din București care fora fără aviz de mediu și deversa în Lacul Floreasca ape potențial periculoase, conform g4media.

„Urmare a unei sesizări, primită la Comisariatul Municipiului București al Gărzii Naționale de Mediu, referitoare la disconfortul creat de activitățile desfășurate de un operator economic pe un șantier din str. Moeciu nr. 1, din Sectorul 1 al Capitalei, o echipă de comisari s-a deplasat în teren pentru un control inopinat.

În timpul verificărilor, comisari Gărzii de Mediu București au identificat 2 foraje de epuisment utilizate pentru coborârea și menținerea nivelului pânzei de ape freatice la un nivel corespunzător construirii fundației”, a transmis, miercuri, Garda de Mediu.

Ape potențial periculoase, deversate în Lacul Floreasca

Potrivit comisarilor, firma deversa în Lacul Floreasca ape potențial impurificate. Se folosea o motopompă dotată cu furtun pentru evacuarea apelor de epuisment și a apelor pluviale.

„Din verificarea documentelor, a reieșit ca operatorul economic nu deține aviz emis de Administrația Națională Apele Române pentru aceste foraje. Totodată, la data și ora controlului, pe amplasament s-au identificat deșeuri”, a mai transmis Garda de Mediu.

Printre acestea se numărau:

  • deșeuri de construcții amestecate cu deșeuri de hârtie-carton;
  • plastic;
  • deșeuri metalice, depozitate atât într-un container metalic, cât și direct pe sol;

Firma care a efectuat acțiunile a fost, în urma verificărilor, amendată cu suma de 80.000 de lei. De asemenea, s-au impus măsuri de conformare cu legislația de mediu în vigoare.

Tribunalul București a anulat Planul Urbanistic Zonal pentru Parcul Tineretului

Foto: Facebook/Nicușor Dan
Foto: Facebook/Nicușor Dan

Săptămâna aceasta, Tribunalul București a dispus anularea Planului Urbanistic Zonal al Parcului Tineretului.

Dacă sentința va fi menținută de Curtea de Apel București, în cazul în care Consiliul General va face recurs, mai multe hectare de aici vor fi salvate și redate parcului.

Fundația Eco-Civica: ”Continuă lupta pentru Parcul Tineretului din Capitală!”

Membrii Eco-Civica, o organizație non-guvernamentală care se implică de peste 24 de ani pentru apărarea și recuperarea spațiilor verzi, au precizat că în Planul Urbanistic Zonal al Parcului Tineretului, peste 20 hectare au fost trecute din funcțiunea de parc în zone construibile sau rezervă de retrocedare.

Varianta de PUZ aprobată în Octombrie 2005 nu a convenit mafiei imobiliare și au aranjat ca-în Decembrie 2005, Consiliul General să aprobe o nouă variantă de PUZ Parcul Tineretului care ridica regimul de înălțime de la parter și două etaje la parter plus 14 etaje”, se arată în comunicatul organizației Eco-Civica.

Trei organizații neguvernamentale au făcut apel la lege

După ce au observat că autoritatea locală continuă să elibereze autorizații pentru construcții în baza PUZ-ului Parcul Tineretului, deși acesta a expirat încă din 2010, trei organizații neguvernamentale – Fundația Eco-Civica, Asociația Salvați Bucureștiul și ACIP – au decis să conteste, în instanță, acest PUZ.

Luni, 11 aprilie, Tribunalul București a hotărât să anuleze PUZ-ul Parcului Tineretului.

Primarul General al Capitalei: ”Alte investiții prevăzute de acest PUZ sunt în diferite stadii în instanță”

În cursul zilei de astăzi, 12 aprilie, primarul Nicușor Dan a declarat că, prin planul aprobat în 2005, câteva zeci de hectare din parc au devenit construibile.

Edilul a publicat mai multe imagini, explicând că există două constructii neterminate care au fost începute în baza aceluiași PUZ și stopate în instanță de aceleași asociații.

Așa s-a dezvoltat Bucureștiul în ultimii 20 de ani. Traficul și poluarea pe care le resimțim cu toții sunt consecințele”, a transmis Primarul Municipiului București.

Descoperire surprinzătoare: Moliile sunt polenizatori mult mai eficienți decât albinele

Sursă foto: Pixabay
Sursă foto: Pixabay

Studiile recente au demonstrat că moliile sunt polenizatori mai eficienți decât albinele.

Această descoperire vine în contradicție cu credința populară conform căreia albinele sunt cele mai importante insecte pentru polenizarea plantelor.

Datorită formei corpului, moliile au capacitatea de a transporta o cantitate mult mai mare de polen

Cercetătorii au descoperit că molia de pătlagină (Eupithecia) poate transfera o cantitate mai mare de polen decât o albină, datorită corpului mai mare și a perilor care acoperă corpul, oferind mai multă suprafață pentru adeziunea polenului.

Astfel, moliile ar putea juca un rol important în polenizarea plantelor și ar putea fi un factor-cheie în conservarea biodiversității.

În timp ce albinele au fost considerate, în mod tradițional, ca fiind cei mai importanți polenizatori, această nouă descoperire ar putea deschide noi oportunități pentru îmbunătățirea practicilor de polenizare și pentru conservarea habitatelor naturale ale molilor.

Această descoperire, publicată de platforma PLOS ONE, demonstrează că polenizarea rămâne un proces esențial pentru reproducerea plantelor și, prin urmare, este vitală pentru menținerea diversității ecologice și pentru asigurarea unei producții adecvate de alimente.

Insectele polenizatoare, cum ar fi albinele, moliile, fluturii și bondarii, joacă un rol vital în menținerea echilibrului ecologic și în producția de alimente

Toate aceste insecte ajută la polenizarea plantelor, ceea ce duce la formarea fructelor și semințelor.

Aproximativ o treime din producția globală de alimente depinde de polenizarea realizată de insecte.

O dietă accesibilă oricui poate distruge tumorile cerebrale

Sursă foto: Pixabay
Sursă foto: Pixabay

Cercetătorii de la Universitatea Carolina de Nord au descoperit că o dietă specifică poate ajuta la distrugerea tumorilor cerebrale.

Această dietă se bazează pe o reducere semnificativă a carbohidraților și o creștere a grăsimilor și proteinelor.

Este vorba despre dieta ketogenică sau, pe scurt, dieta keto: alimentele consumate sunt bogate în grăsimi, moderate în proteine ​​și foarte scăzute în carbohidrați.

Scopul acestei diete este de a forța corpul să intre într-o stare metabolică numită ”cetoză”.

Aflându-se în această stare, organismul începe să arde grăsimile pentru energie în locul carbohidraților.

Dieta ketogenică a fost inițial utilizată pentru tratarea epilepsiei, dar cercetătorii au descoperit că poate fi utilă și pentru tratarea tumorilor cerebrale

Această dietă induce o stare de cetoză, în care organismul folosește grăsimile ca sursă principală de energie în locul carbohidraților.

Starea metabolică obținută poate distruge celulele tumorale și poate inhiba creșterea lor.

Studiile preclinice și clinice au demonstrat că dieta ketogenică poate fi eficientă în tratamentul tumorilor cerebrale, precum glioblastomul, care este una dintre cele mai agresive forme de cancer cerebral

Deși această dietă poate fi dificil de urmat, poate fi utilizată ca adjuvant al altor tratamente, cum ar fi terapia cu radiații și chimioterapia.

Descoperirea cercetătorilor reprezintă o nouă speranță pentru pacienții cu tumori cerebrale, care au nevoie de opțiuni de tratament mai eficiente.

Cu toate acestea, este important să consultați întotdeauna un medic înainte de a începe o dietă ketogenică și să urmați îndrumările acestuia, precizează publicația news.unchealthcare.org.

Ce să consumăm în momentul în care alegem o dietă keto

  • Carne: carne de vită, carne de porc, carne de pui, curcan, miel, pește și fructe de mare.
  • Grăsimi și uleiuri: ulei de măsline, ulei de cocos, unt, smântână, ulei de avocado și ulei de semințe de macadamia.
  • Legume: broccoli, spanac, varză, dovlecei, ardei gras, roșii și ciuperci.
  • Ouă: ouă întregi, gălbenușuri și albușuri.
  • Lactate: brânză, smântână, lapte gras și iaurt fără adaos de zahăr.
  • Nuci și semințe: migdale, nuci, semințe de dovleac, semințe de chia, semințe de in și semințe de macadamia.
  • Îndulcitori naturali: stevia, eritritol și xilitol.

Este important să se evite alimentele bogate în carbohidrați, cum ar fi pâinea, orezul, cartofii, dulciurile și băuturile îndulcite, deoarece acestea pot duce la creșterea nivelului de glucoză din sânge și împiedică intrarea în starea de cetoză.