Acasă Blog Pagină 594

Criza climatică, pericol pentru industria parfumurilor

Sursă - Unsplash

Criza climatică ar putea avea efecte negative asupra industriei de parfum din Franța. Când valurile de căldură au lovit orașul francez Grasse, capitala mondială a parfumurilor, localnicii nu și-au udat florile. În schimb, au mărșăluit pe străzile localității, într-o procesiune spre biserică.

„Cereau ajutorul spiritelor pentru ploaie”, spune Carole Biancalana, a patra generație de producători de flori parfumate a cărei bunică a la una dintre procesiuni.

Din secolul al XVII-lea, Grasse este cunoscut în întreaga lume pentru florile sale parfumate. E situat chiar în interiorul Rivierei Franceze, unde se bucură de un microclimat care permite înflorirea câmpurilor de trandafir de mai, tuberoză, lavandă și iasomie. Astăzi, regiunea produce flori pentru unele dintre cele mai mari mărci de lux din lume, inclusiv Dior și Chanel. Acestea cheltuiesc sume semnificative pe materii prime din regiune. Spre exemplu, iasomia de Grasse se vinde la un preț mai mare decât aurul.

În întreaga lume, producătorii din Grasse sunt recunoscuți ca lideri în industrie. De pildă, în 2018, UNESCO a plasat cultura parfumurilor din regiune pe lista patrimoniului cultural imaterial.

Criza climatică ar putea afecta industria

Schimbările climatice amenință această tradiție. Modelele meteorologice extreme, cum ar fi secetele, valurile de căldură și precipitațiile excesive, au făcut creșterea florilor din ce în ce mai dificilă. Vara trecută, Grasse s-a confruntat cu secete extreme, care au determinat ca unii producători să piardă aproape jumătate din recoltă. Temperaturile ridicate afectează calitatea viitoare a trandafirilor și limitează creșterea unor flori, cum ar fi tuberoza. Carole Biancalana a simțit direct aceste impacturi: anul acesta, recolta ei de tuberoze a scăzut cu 40%.

„Bătrânii de aici ne spun că nu mai sunt anotimpuri”, precizează ea, menționând că acum iernile sunt mai calde. Ea glumește: „Nu mai putem conta pe spirite.”

Probleme în întreaga lume

În întreaga lume, materialele primare pentru parfumuri sunt amenințate de modele meteorologice din ce în ce mai extreme. Vanilia, un material cheie pentru industrie, a fost lovită puternic de schimbările climatice. Cultivate în principal pe continentul african, culturile de vanilie au fost afectate de valuri de căldură în ultimii ani. În 2017, un ciclon din Madagascar a distrus 30% din recolte. Drept urmare, prețul a ajuns la peste 600 de dolari pe kilogram.

„S-ar putea ca schimbările climatice să nu aibă un impact asupra mirosului de parfum”, spune Benoit Verdier, co-fondatorul casei de parfumuri personalizate Ex Nihilo Paris. „Dar va afecta prețul”, adaugă el.

Ex Nihilo a urmărit creșterea costurilor materiilor prime precum vanilia și șofranul ca urmare a ofertei limitate cauzate de secetele și dezastrele induse criza climatică. Deși încă nu au crescut prețul parfumurilor lor, costurile în creștere ale materiilor prime ar putea să-i oblige să o facă. Drept urmare, se gândesc să se îndrepte către alternative sintetice.

„Viziunea romantică asupra parfumului este ca acesta să fie natural, spune Verdier. „Există misticism în jurul unui loc ca Grasse, îi face pe oameni să viseze. Dar nu este întotdeauna durabil”, mai spune el.

Culturile pentru parfumuri necesită multă apă și pământ. Transportul de materii prime în întreaga lume are ca rezultat, de asemenea, emisii semnificative de carbon.

„Este mai durabil să faci parfum în laborator”, spune Verdier.

Culturile din Grasse, prietenoase cu mediul

Producătorii din Grasse nu sunt de acord.

„De fapt consumăm foarte puțină apă”, spune Biancalana, menționând că producătorii din regiune folosesc irigarea prin picurare.

Producătorii din regiune au depus eforturi semnificative pentru a se asigura că culturile lor sunt prietenoase cu mediul. În 2006, Biancalana a fondat Les Fleurs d’Exception du Pays de Grasse, o asociație care reunește producătorii din regiune. Unul dintre obiectivele lor cheie este ca toți producătorii să fie organici pentru a asigura protecția biodiversității, care consideră că este una dintre cele mai mari arme ale lor împotriva schimbărilor climatice.

„Ce putem face, cum ne putem adapta, cui ar trebui să cerem sprijin, ce cercetare trebuie făcută? Acestea sunt întrebările pe care ni le punem”, spune Armelle Janody, președintele asociației.

Dar pentru a găsi răspunsuri, asociația are nevoie de sprijin. În prezent, au existat puține studii științifice asupra modului în care schimbările climatice afectează culturile din regiune.

„Observăm schimbări, dar nu avem studii științifice despre ceea ce se întâmplă în mod obiectiv”, spune Janody.

Liderii din industrie au început deja să sprijine producătorii locali prin investiții în tehnici de cercetare și adaptare.

Pentru producători, nu doar practicile lor agricole sunt în joc, ci cultura și modul lor de viață. Industria parfumurilor a fost în centrul identității lui Grasse de secole. Din 1946, orașul a adus un omagiu iasomiei din regiune într-un festival care are loc în luna august.

„Acesta este mult mai mult decât o simplă slujbă”, spune Biancalana, a cărei familie lucrează în aceleași domenii de mai bine de o sută de ani.

„Avem o datorie morală față de strămoșii noștri și față de teritoriul nostru. Oamenii de aici au fost întotdeauna gata să lupte. Asta nu se va schimba din cauza schimbărilor climatice”, a adăugat ea.

Marile bătălii din UE pe tranziția climatică: Unde se înfruntă giganții europeni în ultimul timp?

European Commission President Ursula von der Leyen gestures as she speaks on Ukraine at the European Parliament in Strasbourg, eastern France, Wednesday, Sept. 14, 2022. (AP Photo/Jean-Francois Badias)

Se spune mereu că Uniunea Europeană este construită prin consens. Și în cea mai mare parte a timpului așa este. Doar că până să ajungi la consens trebuie să treci prin adevărate ‘‘bătălii’’ politice, atât între guvernele europene cât și între instituții (Consiliul UE, Parlament etc) sau între grupuri politice.

Tranziția la o economie cu emisii reduse de gaze cu efect de seră condusă de Green Deal / Pactul Verde European presupune transformări masive ale societății și economiei, iar unele dintre ele pot provoca nemulțumiri politice serioase. Asta pe lângă oportunitățile pe care le aduce. Nu e de mirare că există atâtea câmpuri de bătălie, asta chiar dacă nivelul războaielor politice de la Bruxelles și Strasbourg e departe de nivelul atins de cele naționale.

Câteva dintre aceste scene merită un pic de atenție pentru că rezultatul confruntărilor ne influențează pe toți:

  • Reforma pieței electricității

Criza energiei a făcut Comisia Europeană să ia în considerare reforma pieței electricității, considerată de mulți ca inadecvată acestor timpuri.

În timp ce Comisia, precum și state puternice precum Spania și Franța, vor să facă reforma cât mai curând, preferabil înainte de alegerile europene din primăvara lui 2023, Germania vrea s-o amâne pentru după. Oficialii germani spun că, deși ar putea exista îmbunătățiri, piața electricității funcționează destul de bine, iar prețurile crescute temporar au fost rezultatul unor circumstanțe extraordinare.

Germania beneficiază și de faptul că are un preț unitar pentru toată țara, în timp ce alte state au prețuri diferite pe regiuni. Berlinul ar accepta totuși schimbări, dar cu unele condiții. Printre ele, noua piață să reflecte mai mult faptul că energia regenerabilă are costuri din ce în ce mai scăzute, iar aceasta scădere să fie transferată mai mult consumatorului.

  • Energia nucleară

Nuclearul era trecut în planul al doilea până în 2021, dat cota sa a crescut mult după declanșarea crizei energetice din 2021 și invaziei rusești în Ucraina în 2022. A fost trecut, la limită, pe lista de investiții sustenabile – Taxonomia UE – iar de acolo a devenit tot mai acceptabil. Asta chiar dacă unele țări europene – Austria în special – se opun includerii sale pe această listă și au avertizat chiar că vor ataca măsura la Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Germania, condusă de un guvern mai degrabă sceptic față de energia nucleară – mai ales pentru că Verzii sunt al doilea partid din executiv – este și ea destul de reticentă.

În același timp, Franța, care se bazează mult pe această sursă de energie, a reușit s-o includă chiar, sub anumite condiții, pe lista surselor de energie regenerabilă din care se face hidrogenul verde. Multe state ridică însă sprâncene față de nuclear, chiar dacă este o sursă de energie cu emisii foarte scăzute care poate ajuta mult la tranziția climatică.

  • Interdicțiile privind motoarele cu combustie internă

Renunțarea la vânzarea de mașini noi cu combustie internă din 2035 a trecut la limită de Parlamentul European, dar deja parafarea finală, pentru care trebuie să existe un acord al Consiliului UE, a aprins spiritele în mai multe țări.

Au existat certuri chiar în interiorul coaliției de guvernare din Germania, acolo unde liberalii i-au acuzat pe partenerii lor verzi și socialiști că nu au respectat ce stabiliseră atunci când au susținut poziția țării la Bruxelles, adică derogări pentru unele automobile.

În Italia a izbucnit un adevărat scandal politic, toate partidele opunându-se măsurii acum. Tardiv, ce e drept, pentru că reprezentantul țării în COREPER, consiliul în care sunt reprezentate țările și care dă ok-ul inițial, a votat PENTRU interdicție.

Se mai poate întoarce măsura? Vom vedea.

Cert e că nu am văzut ultimele confruntări europene. Ele continuă pe diferite teme, de la emisiile din zootehnie la clasificarea lemnului de foc în Directiva Regenerabilelor, la clădiri, transporturi și așa mai departe.

Și este abia începutul, pentru că măsuri din ce în ce mai ferme vor trebui luate dacă Europa merge mai apăsat pe drumul spre o societate neutră din punct de vedere climatic.

Cea mai otrăvitoare ciupercă din lume invadează California cu ajutorul unei armate de clone

buretele viperei
buretele viperei - Pierre/Alamy Stock Photo

„Ciuperca cu capac de moarte”(Amanita phalloides) este răspunzătoare pentru mai mult de 90% dintre morțile cauzate de consumul de ciuperci otrăvitoare, la nivel mondial, conform publicației Science Alert. Originară din Europa, ciuperca a invadat, cu o viteză fulminantă, Statele Unite ale Americii. Răspândirea ei fără egal ar putea fi datorată alegerii ei de a se reproducerea asexuată la scară largă. În mod strategic, aceasta se clonează, practic, de una singură, au descoperit Cercetătorii Universității WisconsinMadison .

Amanita phalloides este cunoscută popular și sub numele de „Ciuperca capul morții” sau „Buretele viperei”. O specie invazivă de ciupercă, cantitățile sale fatale de amatoxină o fac responsabilă pentru peste 90% din morțile cauzate de intoxicarea cu ciuperci la nivel mondial. Originară din Europa, felul în care a ajuns să colonizeze fiecare continent, mai puțin Antarctica, rămâne un mister. 

Studiul  publicat pe serverul biorXiv, a descoperit și ce duce la răspândirea accelerată a acestei ciuperci.  în California, versiunea locală a buretelui viperei a ales să se fertilizeze singură. Producând copii perfecte ale ei înșiși, ea ocolește nevoia de a se reproduce sexuat înainte de a-și răspândi porii către regiuni necucerite. Strategiile sale diverse de reproducere îi facilitează răspândirea rapidă. Se creionează, așadar, existența unei similarități profunde între invaziile plantelor, animalelor și ciupercilor, au scris cercetătorii.  

În cazul ciupercii otrăvitoare, aparențele înșeală

Aspectul capacelor de moarte nu le dă de gol, el fiind extrem de atrăgător. Culorile lor variază de la galben-verde pal, la tonuri de măslin, și de un maro măslin. Tulpina lor bulboasă este înconjurată de o manșetă albă. Pielea pălăriei groasă de fibre este ușor de îndepărtat, conform Toadstool © zoestar – Fotolia.com.  Carnea este albă, cu un gust plăcut, gust de ridichi puţin dulceag şi fără miros, spune Plantpedia, care aduagă că, în tinereţe, se poate confunda cu ciuperca de bălegar. Astfel, simptomele apărute după ce începe să își facă efectul letal, între 6-72 de ore de la consumul ei, tind să fie o surpriza pentru consumator.

Foto  - Irina Iacob, Unsplash
Foto – Irina Iacob, Unsplash

Primele simptome provocate de amanitină sunt de natură gastrointestinală. Persoanele afectate prezintă greață severă, diaree și vărsături violente. Acestea apar de obicei la numai 8 – 12 ore de la consum, rareori abia după 24 – 36 de ore. În toate cazurile, este prea târziu pentru a mai interveni în mod eficient, de exemplu, prin pomparea stomacului. Aceste simptome dispar la interval de două-trei zile. Ele fac loc, la aproximativ cinci zile după ingerare, celor prezentate de o insuficiență hepatică completă (coma hepaticum). Pacienții dezvoltă și insuficiență renală, urmată de deteriorarea pancreasului și a inimii, conform micologului italian Bruno Cetto

Doza letală de amanitină la om este de 0,1 miligrame pe kilogram de greutate corporală, pentru o persoană de 70 kilograme, adică aproximativ 7 miligrame. Această cantitate este conținută în mai puțin de 35 de grame de ciuperci proaspete. Un organism ajuns la maturitate poate cântării 50 de grame sau mai mult, prin urmare, un singur exemplar consumat va produce o otrăvire mortală, conform unui studiu publicat in Journal of Chromatography B – Analytical Technologies in the Biomedical and Life Sciences.

Răspândire fulminantă în Statele Unite ale Americii

Ciuperca a fost introdusă în America de Nord de amatorii de arbori, cred oamenii de știință. Sporii fungici ai A.phalloides au fost, astfel, transportați peste ocean o dată cu răsaduri de copaci.

In Europa,  A. phalloides crește îngropandu-se in radacinile stejarilor europeni (Quercus robur) pentru a forma o relație simbiotică cunoscută sub numele de ectomicoriză. Ea își extrage zaharurile esențiale din rădăcinile copacilor. În schimb, ea îi ajută să găsească apă și nutrienți, și să intercepteze semnale chimice de la copacii din jur.

În 1938, ciuperca a fost descoperită crescând din rădăcinile unui stejar ornamental (Q. suber) la hotelul Del Monte din Monterey, California. 

Hotel Del Monte, Monterey, California – Foto: Facebook

De acolo, ciuperca s-a mutat la stejarul viu de coastă (Q. agrifolia), apoi la pinul nativ al Californiei. Mai departe, ea s-a răspândit și la fag, castan, mesteacăn, molid, carpen și alun. Nu a durat mult pînă cînd ciuperca a putut fi găsită peste tot în zona Golfului California. În scurt timp, ea a devenit mai abundentă decât fusese în locul său de baștină, Europa. 

Reproducerea asexuată la ciuperca otrăvitoare invadatoare, folosită strategic

Pana acum, a fost neclar cum a reușit o asemenea realizare. În Europa, secvențierea ADN-ului a arătat  că buretele viperei se înmulțește sexuat. Conform noului studiu, însă, secvențele de DNA găsite în multe dintre ciupercile „cu cap de moarte” Californiene conțin același material genetic, și că au capacitatea de a se reproduce asexuat timp de până la 30 de ani.  

Reproducerea asexuată nu este un lucru nou când vine vorba de ciuperci. Folosirea ei în mod strategic îi fascinează, însă, pe cercetători. Concluzia trasă de ei este că, într-un mediu nou, ciuperca recurge la reproducerea asexuată pentru a câștiga teren. După ce i-a reușit colonizarea zonei, ea se întoarce la reproducerea sexuată . „Unii dintre descendenții acestor ciuperci se împerechează, alții nu. Astfel, ciclul se repetă,” explică ei.

Acum că această capacitate de clonare a fost descoperită, cercetătorii au noi întrebări despre ciuperca invadatoare. Nici un semn al unei reproduceri asexuate nu a fost descoperit în mostre colectate în New Jersey și New York. Asta ar putea indica faptul că ea este folosită doar în anumite circumstanțe și medii. 

Nu se știe încă dacă strategia de a recurge la autofertilizare este limitată la buretele veninos, sau este folosită la toate ciupercile invadatoare. Cercetătorii încurajează dezvoltarea unor studii viitoare, care să aducă lumină asupra acestui lucru. Alte metode ciudate de reproducere folosite de către ciuperci necesită, și ele, mai multă cercetare.  

Marea Britanie începe să aibă probleme cu aprovizionarea de alimente

Sursă - Unsplash

Anglia se confruntă cu o penurie de roșii, după ce vremea rea ​​din Maroc și Spania au făcut ca importatorii să se străduiască să le găsească. Rafturile supermarketurilor au fost lăsate goale după o recoltă slabă pe piețele cheie și impunerea unor restricții mai stricte asupra exporturilor din Maroc, scrie The Telegraph„Condițiile meteorologice dificile din sudul Europei și nordul Africii au perturbat recoltarea pentru unele fructe și legume, inclusiv roșii”, a declarat Andrew Opie, director pentru alimentație și sustenabilitate la British Retail Consortium. Marea Britanie se bazează pe Maroc, Țările de Jos și Spania pentru roșii în timpul iernii. Importatorii au devenit din ce în ce mai dependenți de Maroc în urma Brexit-ului, care a încetinit comerțul cu produse proaspete cu Europa. Cu toate acestea, recoltele din Maroc au fost sărace în acest an după inundații și temperaturi scăzute. Creșterea prețurilor la îngrășăminte în urma invaziei Ucrainei de către Rusia a afectat și randamentele.

Rafturi goale în supermarketuri pe rețelele de socializare

Recoltele din Spania au fost, de asemenea, slabe în urma perioadelor de frig persistente. La începutul acestei luni, autoritățile marocane au impus o interdicție privind exportul de roșii, ceapă și cartofi în Africa de Vest, pe fondul îngrijorărilor legate de securitatea alimentară și creșterea prețurilor. Cumpărătorii au apelat pe rețelele sociale săptămâna aceasta pentru a împărtăși imagini cu golfuri goale de fructe și legume din supermarketuri. Un purtător de cuvânt al Asociației Britanice a Cultivatorilor de Roșii (BTGA) a declarat că lipsa este „în principal o consecință a lipsei de produse importate”. Ei au adăugat: „Sezonul britanic al roșiilor va începe în curând și ne așteptăm la rafturi la sfârșitul lunii martie și până în aprilie 2023 volume semnificative de roșii britanice”. În 21 februarie, guvernul Regatului Unit anunță cu mândrie un nou acord comercial cu Maroc.

Nici la capitolul ouă nu stau mai bine

Roșiile nu sunt singura problemă pentru englezi. Cumpărătorii se confruntă, de asemenea, cu o luptă pentru a-și procura ouă. Cel mai grav focar de gripă aviară și costurile crescânde au rărit efectivele de găini ouătoare din întreaga țară. Fermierii au avertizat în mod repetat că presiunea crescândă asupra industriei din cauza creșterii prețurilor la energie și la îngrășăminte. Vicepreședintele NFU, David Exwood, a declarat: „Observam în mod repetat o combinație previzibilă de factori, cum ar fi costurile cu energia și vremea, care duc la rafturile goale ale supermarketurilor. Reziliența noastră alimentară din Marea Britanie a dispărut în prezent. Guvernul trebuie să ia acest lucru în serios.”

Peste 13.000 de plăți făcute prin intermediul cardurilor de energie

Sursa: MIPE

Nu mai puțin de 4,3 milioane , adică peste 13.000 de plăți au fost făcute de către Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene. Mai exact, s-au făcut 13.012 plăţi cu cardurile de energie în valoare de 4.375.605 lei. Luni a fost prima zi când în care beneficiarii ajutoarelor au putut face plăţi cu cardurile de energie și iată că s-au înghesuit. De altfel ministerul reamintește faptul că informaţii despre cardurile de energie, dar și îndrumări sunt disponibile la call center-ul Poştei Române: 0319966. 

Totodată, instituția amintește beneficiarilor că pot să folosească ajutorul pentru plata facturilor la energie în următoarele moduri:

a) Direct la poştaş;

b) La orice oficiu poştal din mediul urban sau la oficiul poştal în raza căruia îşi are domiciliul beneficiarul, în mediul rural;

c) Online, prin intermediul aplicaţiei informatice pe care Poşta Română o pune la dispoziţie.

Acte necesare pentru efectuarea plăților

Iar pentru efectuarea de plăți sunt necesare următoarele documente:

* cardul de energie valabil la data la care se efectuează plata prin servicii de mandat poştal, în original;

* actul de identitate al beneficiarului de sprijin, în original;

* documentul/documentele justificativ/justificative prin care face dovada datoriei curente şi/sau restante faţă de furnizorul de energie şi/sau, după caz, faţă de asociaţia de proprietari/locatari.

Dacă vorbim despre actele justificative, acestea inclusiv certificatul de validare a datoriei trebuie arătat în original, iar facturile la energie pot fi prezentate în original sau arătate pe telefon, în format electronic.

1,7 milioane de carduri distribuite deja

Dacă vorbim despre cazul unui reprezentat legal, acesta va arăta și împurenicirea în orginal, actul său de identitate, actul de identitate al beneficiarului de sprijin în original, certificatul de naştere al minorului, dacă este cazul. Până în acest moment, Poşta a distribuit cardurile în 1,7 milioane de gospodării. Este vorba despre situațiile unde nu a fost nevoie de niciun fel de clarificare privind eligibilitatea. Alte 700.000 de carduri vor ajunge la cei îndreptăţiţi în baza OUG 166/2022 în perioada următoare.

UE nu renunță la energia nucleară, chiar dacă ar stimula producția de energie verde.

Sursă - Unsplash

Energia nucleară rămâne cap de afiș în Uniunea Europeană, atunci când vorbim despre astfel de surse, chiar dacă interzicerea ei ar fi putut stimula investițiile în tipul de energie mai puțin nocivă, mai exact cea verde. În continuare țările UE consideră că energia nucleară este foarte importantă, asta chiar dacă au fost discuse aprinse legat de modul în care aceasta schimbă inclusive clima, și nu au reușit să stabilească un traseu pentru a renunța la ea în favoarea celei verzi, potrivit Reuters. Ba mai mult foarte multe țări care folosesc în cea mai mare măsură energie nucleară au venit cu o altă soluție. Astfel Franța, Ungaria, Cehia, care obțin 70% din energie din reactoare au propus strategii care să ajute la reducerea emisiilor de dioxid de carbon ale acestor centrale.

Controverse între statele UE pe energia regenerabilă

Spania și Germania au fost cele care au încercat să contracareze aceste argumente, mai ales că cele două state au început să își închidă deja dintre reactoare. Ele suțin că producerea de energie nucleară nu este atât de poluantă, dar împiedică luarea de măsuri pentru ca energia regenerabilă să fie extinsă în masă. Mai exact cea solară și cea eoliană. Astfel oficialii Uniunii Europene au declarant pentru Reuters că deşi majoritatea prevederilor climatice au fost adoptate, există o problemă. S-a discutat inclusiv despre un termen pentru ca acei combustili fosili să fie eliminați la nivel global, cu toate acestea disputa cu privire la hidrogen este în toi. Asta pentru că hidrogenul ca sursă de energie, poate fi creat și din surse regenerabile, dar și în reacții nucleare, drept urmare nu ar renunța nimeni la activitatea din reactoare. 

Statele UE doresc reducerea emisiilor, dar nu par foarte convinse.

Cu toate acestea au existat niște concluzi care ar prevede “promovarea creșterii gradului de utilizare și integrarea în sistem a energiei regenerabile, a hidrogenului și a derivatelor sale”, precum şi “tehnologii sigure și de lungă durată cu emisii reduse de dioxid de carbon”, spune sursa citată. De altfel jurnaliștii mai spun că producerea și importarea hidrogenului făcut fără emisii de gaze cu efect de seră ar trebui să fie esențială. Mai ales dacă statele UE își doresc să ducă la bun sfârșit planurile cu privire la decarbonizarea unor industrii precum cea a îngrășămintelor chimice și a oțelului.

Dispariția unor arbori ar putea provoca un efect de domino asupra ecosistemelor

Sursă - Unsplash

Pierderea unor specii de arbori nu va pune doar în pericol pădurile locale, ci va amenința ecosisteme întregi, arată cercetările, conform Science Alert.

În 2021, o evaluare globală intitulată State of the World’s Trees a constatat că o treime din toate speciile de copaci este la limita existenței.

Acest lucru înseamnă aproximativ 17.500 de specii de arbori unice care sunt pe cale de dispariție. Numărul este mai mult decât dublu față de numărul tuturor tetrapodelor amenințate (mamifere, păsări, amfibieni și reptile).

Unii copaci sunt atât de rari încât au doar un singur exemplar cunoscut, cum ar fi palmierul singuratic din Mauritius, Hyophorbe amaricaulis.

Într-un studiu ulterior din 2022, aceiași cercetători au emis un „avertisment pentru umanitate” cu privire la consecințele acestor pierderi. Acesta a fost susținut de alți 45 de oameni de știință din 20 de țări diferite.

Biologul conservator Malin Rivers de la Botanic Gardens Conservation International și colegii subliniază numeroasele efecte pe care aceste pierderi le vor avea asupra economiilor, mijloacelor de trai și alimentelor noastre.

Dispariția unor specii de arbori, efecte devastatoare

În țările în curs de dezvoltare, 880 de milioane de oameni se bazează pe lemn de foc pentru combustibil. De asemenea, 1,6 miliarde de oameni trăiesc pe o rază de 5 kilometri de o pădure, care îi oferă hrană și venituri.

În total, copacii contribuie cu aproximativ 1,3 trilioane de dolari anual la economia globală. Cu toate acestea, distrugem miliarde în fiecare an, eliberând suprafețe masive de pământ pentru agricultură și dezvoltare.

În plus, jumătate din toate animalele și plantele din lume se bazează pe habitate cu copaci.

„Pierderea habitatului este adesea pierderea copacilor. E elementul de bază atunci când ne uităm la preocupările legate de extincția animalelor, a declarat Rivers pentru Nature World News.

„Nu avem cum să avem grijă de toate celelalte animale de acolo dacă nu avem grijă de copaci”, a adăugat ea.

Ca și în cazul tuturor sistemelor vii, pierderea diversității face ca interconectivitatea să fie mai vulnerabilă.

Acest lucru se datorează faptului că o variație mai mică înseamnă mai puțină diversitate a răspunsului imunitar, a genelor și a răspunsurilor la condițiile de mediu. Prin urmare, sunt șanse mai mici de a supraviețui amenințărilor care lovesc rețeaua complexă de interacțiuni a vieții pe Pământ.

Unele specii de copaci oferă interacțiuni unice și nu pot fi înlocuite cu alte specii. De pildă, copacii cu sânge de dragon (Dracaena cinnabari), sunt rămași din Oligocen. Ei găzduiesc multe alte specii care sunt complet dependente de aceștia.

Dispariția unei singure specii poate provoca un efect de domino masiv la orice altă specie care interacționează cu ea.

Scăderi puternice în ultimele decenii

Speciile care se bazează pe pădurile noastre în scădere au scăzut deja cu aproximativ 53% din 1970. Drept urmare, mai multe păduri din întreaga lume dă semne de stres în creștere.

Copacii au legături cu solul, atmosfera și vremea de pe Terra. Ei curăță aerul, produc oxigen și favorizează precipitațiile. Pădurile stochează trei sferturi din apa dulce accesibilă din lume și mai mult de jumătate din dioxidul de carbon.

„Diversele păduri stochează mai mult carbon decât monoculturile”, a spus Rivers pentru The Guardian.

„Pierzând diversitatea copacilor, vom pierde și diversitatea în toate organismele: păsări, animale, ciuperci, microorganisme, insecte”, a mai spus ea.

Un nou cutremur major lovește Turcia și Siria 

Cutremur
Cutremur - Sursa: Deutsche Welle

Un nou cutremur a avut loc în Turcia și Siria. Seismul cu magnitudinea de 6.4 a avut loc în seara de luni, 20.02.2023, la ora 20.04, ora locală. Epicentrul acestuia a fost în districtul Samandagi, provincia Hatay, din sudul Turciei, a anunțat  Agenţia Turcă pentru Gestionarea Dezastrelor Naturale (AFAD). El a fost urmat de 32 de replici, cea mai puternică dintre acestea măsurând 5.8 grade pe scara Richter. Siria a fost, și ea, afectată.

Cutremurul survine la doar o săptămână după seismul care a devastat regiunea pe 6 Februarie. Cu o magnitudine de 7.8 pe scara Richter, acesta a dus la moartea a mai mult de 44,000 de persoane în Turcia și Siria.

Clădiri prăbușite și noi operațiuni de salvare

Trei oameni au decedat, și mai bine de 680 de oameni au fost răniți în Turcia și Siria, conform BBC. Ministrul de Interne turc, Süleyman Soylu, spune că victimele cutremurului de luni seară au fost găsite în Antakya, Defne, și Samandagi. El a cerut locuitorilor să nu intre în acele clădiri care prezintă potențialul de a se prăbuși. „Turcia are 213 de răniți”, a confirmat Soylu. 

Martori de la fața locului au declarat, pentru reprezentanții agenției de știri Reuters, că s-au înregistrat noi pagube materiale la clădirile deja șubrede din Antakya. Pe de altă parte, primarul din Hatay, localitate din sudul Turciei, a afirmat că se duc operațiuni de recuperare a oamenilor prinși sub dărâmături. „Am crezut că mi se va deschide pământul la picioare,” a spus, printre lacrimi, Muna al-Omar, o rezidentă locală, în timp ce își ținea fiul în brațe. Ea a adăugat că se afla într-un cort amplasat într-un parc din centrul Antakyei, când a lovit ultimul cutremur. 

Autoritățile turce au înregistrat mai mult de 6,000 de replici de la cutremurul de pe 6 Februarie. Echipa  BBC din regiune a confirmat că ultimul seism s-a simțit mult mai puternic decât cele precedente.

Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului a declarat că la spitalele locale s-au prezentat 470 de răniți. Acest nou cutremur din Turcia și Siria a fost simțit și în Egipt și Liban.

Panică pe străzile Turciei 

BBC vorbește despre șiruri de ambulanțe și echipe de salvatori care încearcă să ajungă la unele dintre zonele cele mai afectate, unde zidurile unor clădiri s-au prăbușit. Un număr de structuri  care se aflau încă în picioare după cutremurul de pe 6 februarie – inclusiv un pod –  au ajuns ruine, după seismul de luni seara. 

Multe dintre crăpăturile din asfaltul șoselelor au devenit răni adânci, îngreunând  misiunea serviciilor de urgență care încearcă să ajungă la răniți.

Un jurnalist AFP a raportat scene de panică în Antakya. Capitala provinciei Hatay fusese deja devastată de cutremurul precedent. Ultimul seism a dat naștere la nori de praf care au învăluit zidurile prăbușite. Dintre ele, se aud vocile răniților prinși sub dărâmături, cerând ajutor.  

Ali Mazlum, locuitor al Antakya, a povestit reprezentanților AFP că, atunci când a lovit cutremurul de ieri, se afla printre dărâmături. Acesta era ocupat cu căutarea trupurilor unor membri ai familiei uciși în urma seismului precedent. „Nu știi ce să faci… ne-am apucat unul de celălalt și, exact în fața noastră, au început să cadă ziduri. Am simțit că parcă se deschisese pământul, și încerca să ne înghită”, a spus Ali. 

Într-un tweet, AFAD le ceruse inițial locuitorilor să nu se apropie de coastă, ca metodă de precauție împotriva unei potențiale creșteri a nivelului mării, însă avertizarea a fost ștearsă ulterior.

Cursa către „zero net” continuă. Consumul de carne din România trebuie să scadă semnificativ, până în 2050

Carne
Foto: Eiliv Aceron -Unsplash

Aflată pe locul 25 în topul consumatorilor de carne, România trebuie să reducă consumul de carne cu 62% până în 2030 şi cu 75% până în 2050. Angajamentul a fost luat în 2015 alături de celelalte state europene, prin semnarea Acordului Climatic de la Paris. El are ca obiectiv reducerea emisiilor de carbon la zero până în 2050, conform Mediafax. Media consumului de carne în Uniunea Europeană era de 82,6 kg, în 2017. Acesta trebuie redus cu 71%, până în 2030, şi cu 81%, până în 2050.  

Producția de carne animală, responsabilă pentru 60% din emisiile de carbon cu efect de seră

secetă
Efectele încălzirii globale. Foto: Renzo D’souza, Unsplash.

Cercetătorii citați de The Guardian susțin că  producţia de carne la nivel mondială provoacă de două ori mai multă poluare decât producţia de alimente pe bază de plante. Alte studii au sugerat că înlocuirea cărnii de animale crescute în mod tradiţional, cu carnea crescută în laborator, ar putea duce la emisii de gaze cu efect de seră mai mici cu până la 96%. 

Producția de carne animală contribuie la incalzirea globală, eliberând 17,3 miliarde de tone metrice de gaz cu efect de seră pe an, arată un studiu major din 2021, citat de The Guardian. Acestea reprezinta 60% din volumul total de emisii de carbon cu efect de seră și 35% din toate emisiile globale – mai mult decât dublul emisiilor totale ale SUA. Întregul sistem de producţie alimentară contribuie la aceste cifre, de exemplu, utilizarea maşinilor agricole, pulverizarea îngrăşămintelor şi transportul produselor.  

Tranziția la „Zero net,” necesară pentru supraviețuirea Planetei

Tranziţia către o lume cu „Zero Net” este una dintre cele mai mari provocări cu care s-a confruntat omenirea. Singurul lucru care va duce la atingerea acestui obiectiv este o  transformare completă a modului în care producem, consumăm şi ne mişcăm, transmit reprezentanții ONU, pe site-ul ONU pentru promovarea Acţiunii Climatice.

„Zero net” reprezintă reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră la cât mai aproape de zero posibil. Astfel, oceanele și pădurile reușesc sa absoarbă din atmosferă toate emisiile care ar mai fi produse. Emisiile de gaze cu efect de seră duc la o încălzire accelerată a planetei. Ritmul în care se produce acest lucru ar duce, in timp, la imposibilitatea ca Terra să rămână o planetă locuibilă. Pentru a preveni cele mai grave efecte ale schimbărilor climatice, creşterea temperaturii globale trebuie limitată la 1,5°C. În momentul de față, Pământul este deja cu aproximativ 1,1 °C mai cald decât era la sfârşitul anilor 1800. Europa a ajuns la comun acord că este imperios necesar ca emisiile să fie reduse cu 45% până în 2030, şi să ajungă la zero net până în 2050.

O mare parte a producției de carne, irosită

vaci
Foto cu caracter ilustrativ –  Grant Brookes, Unsplash

Presiunea asupra resurselor limitate ale planetei pentru a produce carnea de vită este și ea mare. De exemplu, este nevoie de aproximativ 25 kg de furaj uscat pentru un kilogram de carne de la o vacă, acelaşi kilogram necesitând și aproximativ 15.000 de litri de apă, potrivit Water Footprint Network. Din păcate, aceste resurse sunt irosite, de multe ori, in zadar, ținând cont de faptul că nu toată carnea este vândută sau consumată, o parte ajungând, chiar, la gunoi. Cantitatea reală de carne consumată în Europa este, astfel, sub 460 de grame pe săptămână – mai puţin decât echivalentul a trei burgeri, susțin reprezentanții Greenpeace.

Pe 13 februarie 2023,  aceștia au publicat un articol în care 286 de organizaţii îl îndeamnă pe preşedintele Comisiei Europene să respecte calendarul legii „Sistem alimentar durabil”. „286 de organizaţii au emis o scrisoare deschisă prin care îndeamnă preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să se asigure că propunerea Comisiei este prezentată până în septembrie 2023, aşa cum era planificat. Rezistenţa politică împotriva politicilor alimentare durabile ameninţă să deraieze procesul, dar oamenii, natura şi clima nu mai pot aştepta”, transmite publicaţia organizaţiei non-guvernamentale de mediu. 

O posibilă soluție pentru reducerea consumului de carne: taxarea  cărnii

Unii politicieni europeni susțin pe deplin reducerea emisiilor de carbon pentru a salva planeta. Într-un interviu acordat publicaţiei Der Spiegel, prof. dr. Karl Lauterbach, Ministrul Federal German al Sănătăţii, a sugerat că ar trebui introduse iniţiative pentru a reduce drastic consumul de carne în ţară. Taxarea cărnii, pentru a o face mai puţin accesibilă și subvenționarea produselor din carne alternativă, ar fi astfel de măsuri, susține el. Referindu-se la carne ca o sursă a bolilor cardiovasculare şi a cancerului colorectal, datorită faptului că germanii cei mai săraci tind să mănânce cea mai ieftină carne, Lauterach a cerut reducerea consumului de carne cu 80%. Publicația „The Lancet” recomandă, și ea, fiecărei persoane, să tindă la a nu consuma mai mult de 300 de grame de carne pe săptămână până în 2050, pentru a avea atât o dietă echilibrată, cât şi o sănătate durabilă.

Pe când acest lucru ar fi esenţial și pentru a îndeplini obiectivele de sustenabilitate, Lauterbach a făcut referire şi la bunăstarea animalelor asociate cu carnea. „Ce rost are cruzimea faţă de animale, astfel încât să mâncăm alimente nesănătoase şi să distrugem clima în tot acest proces?”, se întreabă acesta. „Cred că o iniţiativă care solicită o dietă vegetariană şi vegană, care stabileşte stimulente, este ceea ce trebuie făcut. Ştiu că acest lucru este foarte controversat, dar o politică de succes necesită şi curaj,” a adăugat el.

„Carnea artificială,” o alternativă pentru iubitorii de carne

Cea mai mare parte a „cărnii” în 2040 nu va proveni de la animale moarte, transmite un raport publicat de The Guardian în 2019, adaugă Mediafax. 60% din carnea consumată în 2040, susține acest raport, va fi crescută în cuve din celule stem în laboratoare, ori înlocuită cu produse care imită gustul cărnii, pe bază de plante. UE recomandă carne artificială, carne vegetală sau chiar insecte în locul cărnii de porc sau de vită.

Foto: Radio Eco Natura
Foto: Radio Eco Natura

Termenul de „carne artificială ” a apărut la începutul anilor 2000, şi se referea iniţial la alimentele produse din anumite plante care, după transformare, ar avea un gust foarte asemănător cu carnea tradiţională, potrivit Agenției Europeană de Mediu (European Environmental Agency). „Carnea artificială” a fost produsă, inițial din cereale, ciuperci sau leguminoase, fiind popularizată de creșterea vegetarianismului și veganismului. Acum, „carnea artificială” se referă în special la carnea produsă printr-un nou proces – cea preparată din celulele stem ale cărnii reale, colectate de la animale vii. Alte denumiri folosite pentru aceasta sunt „carne în vitro”, „carne de cultură”, „carne cultivată în laborator”, „carne sintetică” sau „carne curată”. Aceasta este, în general, percepută ca o alternativă ecologică la creşterea animalelor, producerea ei implicând un consum de energie cu aproximativ 7-45 % mai mic. 

Totuși, ipotezele despre această tehnologie emergentă, procesele sale de producţie asociate şi efectele sistemice aferente sunt mai degrabă „scenarii plauzibile” decât proiecţii, afirmă Mediafax. Primul restaurant, creat în cadrul unui experiment, care servește carne artificială a fost inaugurat în anul 2021, in Singapore, pe când prima fabrică de carne artificială la scară largă din lume a fost construită anul trecut, in SUA. Aceasta ar trebui să producă 13 milioane kilograme pe an, conform Agrimanet.

Hectare întregi din parcul IOR au fost defrișate

Sursa: HotNews.ro

Aproape 11 hectare din parcul IOR au fost defrișate. Atât de mulți arbori au fost puși la pământ încât se văd blocurile din cealaltă parte a parcului, potrivit HotNews. În ultima perioadă în zonă au avut loc mai multe incendii, iar locuitorii spun că ar fi fost vorba și despre otrăvirea copacilor. Însă până în acest moment autoritățile nu au luat nicio măsură pentru a împiedica distrugerea spațiului verde. Este vorba despre cele 11 hectare care au fost retrocedate către proprietary în 2007, iar annul trecut aceștia au anunțat că vor să facă acolo un parc de distractii. Culmea este că primaria capitalei nu ar fi emis niciun aviz de defrișare, iar copacii ar fi fost tăiați ilegal. ”Conform evidențelor de la nivelul Direcției de Mediu, pentru arborii situați în zona retrocedată a parcului IOR, nu au fost emise avize de specialitate (toaletări; defrișări)”, se arată în răspunsul transmis de Primăria Capitalei sursei citate.

Poliția locală verifică zona

Astăzi cei de la Poliția locală ar trebui să facă mai multe verificări în zonă pentru a vedea dacă a fost sau nu respectată legea. Acum câteva zile, Robert Negoiță a postat pe pagina sa de facebook detalii despre această defrișare. ”Suntem în mijlocul Bucureștiului, în așa zisa zonă retrocedată din Parcul IOR, care dintotdeauna a fost parte din Parcul IOR, pentru care noi ne-am judecat, am câștigat pe fond și Primăria Capitalei a făcut recurs împotriva deciziei de a ne lua parcul înapoi. Așa zișii proprietari au venit și au început să defrișeze aici, taie copaci, e plin de cioate. Instanța a constatat că primăria Sector 3 nu are calitate în acest dosar deoarece nu a fost niciodată administrată de Primăria Sector 3 această bucată de teren.

Doar Primăria Capitalei putea interveni

Singurul care ar putea să acționeze în instanță și să recupereze această parte semnificativă de parc este Primăria Capitalei. Noi zilnic venim să-i amendăm, dar amenzile sunt foarte mici, sunt nimic, bani de semințe. În continuare le contestă în instanță, vin, defrșează și își bat joc de această parte din București. Fac apel la Primăria generală, la Garda de Mediu, să facă ceva, fiindcă dânșii sunt singurii care pot să mai rezolve ceva, să recâștige acest teren pentru noi”, scria Robert Negoiță pe Facebook. Primăria Sectorului 3 a pierdut definitiv procesul legat de cele 11 hectare din IOR. Acestea au fost retrocedate în 2005, printr-o decizie a fostului primar Adriean Videanu. În urmă cu doar câteva luni, zona era plină de copaci, , majoritatea în stare bună, dar și mai mulți arbuști.