Acasă Blog Pagină 388

Poluare pe coasta Suediei, după ce un feribot a eșuat | VIDEO

Sursă - Unsplash

Un feribot a eșuat în largul coastelor Suediei. Din acesta s-a vărsat motorină pe câțiva kilometri și a provocat poluare în țara scandinavă, conform The Local.

Din fericire, toți cei 75 de pasageri ai navei au fost salvați, au spus oficialii.

Feribotul Marco Polo TT-Line a rămas blocat la sud de Karlshamn, potrivit pazei de coastă. Evenimentul s-a petrecut la primele orei ale zilei de duminică, 22 octombrie 2023.

Din feribot s-a „scurs motorină pe câțiva kilometri înainte de a eșua”, se arată într-un comunicat. În plus se pare că ceața densă din zonă a îngreunat eforturile de a opri scurgerea.

Anchetatorii cercetează cauza accidentului și dacă legea maritimă a fost încălcată, a declarat la P4 Jonatan Örn, de la paza de coastă. Feribotul opera între porturile Trelleborg și Karlshamn. Potrivit lui Örn, feribotul s-a abătut de la ruta sa obișnuită când a eșuat.

Poluare pe coasta Suediei

Pata de petrol a ajuns la țărm în cursul după-amiezii, pe o fâșie de coastă din municipalitatea Sölvesborg, au declarat autoritățile locale.

Agenția Suedeză pentru Contingențe Civile a fost chemată să ajute la decontaminarea plajei. Eforturile de curățare au debutat astăzi.

Se pare că nava prezintă găuri la provă și la mijlocul carenei, dar un oficial înalt de la Agenția de Transport Suedeză a declarat agenției de presă TT că nu există riscul ca aceasta să se scufunde.

Astăzi este Ziua Internațională a Leopardului de Zăpadă

Sursă foto: Pixabay
Sursă foto: Pixabay

Leoparzii de Zăpadă se confruntă cu numeroase amenințări, printre care pierderea habitatului sau vânătoarea ilegală.

Cu toate acestea, Fondul Mondial pentru Natură și partenerii fac eforturi pentru a salva aceste feline.

Vă puteți imagina o lume fără aceste uimitoare feline mari? Vestea recentă a unei creșteri de 39.4% a numărului lor în Bhutan începând cu 2016, arată că decenii de muncă de conservare informate prin cercetări solide pot ajuta la salvarea lor. Trebuie să protejăm cel mai de preț bun al nostru, al tuturor – natura!”, se arată în textul publicat astăzi, 23 octombrie, de reprezentanții WWF România.

În cadrul Studiului Național al leoparzilor de zăpadă din 2022-2023, susținut de proiectul Bhutan For Life și WWF-Bhutan, a fost confirmată prezența a 134 de exemplare

Al doilea recensământ național din Bhutan a acoperit mai mult de 9.000 de km² de habitat pentru leoparzii de zăpadă în zona alpină din nordul țării.

Au fost folosite 310 stații cu camere de monitorizare, constatându-se o densitate globală de 1.34 de exemplare la 100 km².

Valorile sunt mai mari în vestul țării decât în centrul și estul Bhutanului.

De asemenea, leoparzii au fost înregistrați în mai multe locații noi.

Karma Tshering, Secretarul Ministerului Energiei și Resurselor Naturale, a declarat cu ocazia lansării rezultatelor studiului că, totuși specia se află în pericol de dispariție.

Secretarul Ministerului Energiei și Resurselor Naturale: ”Fără protecție, această specie ar putea se confrunta cu extincția în viitorul apropiat”

Leoparzii de zăpadă (Panthera uncia) sunt amenințați de degradarea habitatului, absența prăzii, conflictul cu oamenii, braconajul și schimbările climatice.

Populația globală a acestor feline este în declin, dar studiul sugerează că eforturile de conservare din Bhutan pentru restaurarea habitatului lor și combaterea braconajului au un impact pozitiv.

A fost semnat Memorandumul privind cooperarea în domeniul protecției mediului între România și Ucraina

Sursă foto: Facebook/Ministerul Mediului
Sursă foto: Facebook/Ministerul Mediului

Ministrul Mircea Fechet și ministrul protecției mediului și resurselor naturale din Ucraina, Ruslan Strilets, au semnat Memorandumul privind cooperarea în domeniul protecției mediului între cele două țări.

Acest document va sprijini cooperarea bilaterală în domenii precum:

  • protecția mediului;
  • gestionarea durabilă a apei și protecția împotriva inundațiilor;
  • protejarea ecosistemelor Mării Negre;
  • managementul deșeurilor;
  • managementul calității aerului;
  • protectia naturii și conservarea biodiversității;
  • prevenirea schimbărilor climatice.

Cooperarea în domeniul protecției mediului va promova dezvoltarea relațiilor de prietenie între România și Ucraina, pentru că suntem conștienți de responsabilitatea de a asigura siguranța mediului pentru generațiile prezente și viitoare. Mai mult, trebuie să ținem cont de faptul că activitățile de pe teritoriul statului oricărui participant pot avea un impact transfrontalier asupra teritoriului statului celuilalt participant”, a subliniat ministrul Mircea Fechet.

Ministrul Mircea Fechet a semnat și Declarația de cooperare privind managementul apelor din perspectiva aspectelor internaționale cu referire la gestionarea bazinului râului Prut, încheiată între Ucraina, Republica Moldova și România

În acest context, demnitarul român a subliniat importanța bazinului râului Prut, care acoperă o suprafață de 27.540 km² și este unul dintre cei mai lungi trei afluenți ai Dunării, alături de Sava și Tisa.

Totodată, caracterul puternic transfrontalier al bazinului râului Prut este sporit de faptul că acest râu a marcat întotdeauna granițe importante în istorie. Astăzi, pe parcursul a 711 km, formează granița dintre România și Republica Moldova, iar pe o distanță de 31 km, formează granița dintre România și Ucraina”, se arată în comunicatul publicat de Ministerul Mediului din România.

Prin această cooperare, se urmărește îmbunătățirea gestionării problemelor din domeniul apei  prin aprofundarea cunoștințelor, a schimbului de informații și de date, ținând cont de efectele schimbărilor climatice.

Apar plicurile de ceai ecologice, solubile în apă, fără riscul microplasticului

Sursă - Unsplash

Cercetătorii turci au dezvoltat plicuri de ceai de plante comestibile fără risc de microplastic. Ceaiurile din plante obținute din coji de fructe și legume se vor dizolva în apă. Același lucru se va întâmpla și cu săculeții în care se vor afla, conform Turkiyenewspaper.

Proiectul este susținut de Consiliul de Cercetare Științifică și Tehnologică din Türkiye (TUBITAK). Acesta este format din cadre universitare de la Universitatea Sivas Cumhuriyet.

Conf. univ. Prof. Dr. Emre Hastaoglu, împreună cu asistentul de cercetare Sefahat Tasci, studentul absolvent Beyza Nur İlhan Akyel și studentul Busra Kocaman spun că proiectul va aduce „zero deșeuri” în sectorul alimentar.

Plicuri de ceai ecologice

Hastaoglu a subliniat că produsul obținut dintr-un material a cărui înveliș este comestibil și se dizolvă în apă fierbinte elimină efectele negative ale microplasticului.

„Am dezvoltat un astfel de proiect pentru a reduce poluarea mediului cauzată de cojile de legume și fructe. În același timp, reducem utilizarea microplasticelor în pungile în care se folosesc ceaiurile din plante”, a subliniat Hastaoglu.

Microplasticele reprezintă o problemă deosebit de gravă atât pentru mediu, cât și pentru sănătatea oamenilor. Particulele extrem de mici, cu dimensiuni mai mici de 5 milimetri, s-au răspândit în ultimii ani în mediul înconjurător. Originea acestora este diversă, de la dezintegrarea plasticelor mai mari, fragmentarea plasticelor în mediul acvatic, produse cosmetice ce conțin microplastice, și până la haine sintetice și ambalaje din plastic.

Impactul asupra mediului este uriaș. deoarece microplasticele pot ajunge în ecosistemele cele mai sălbatice, punând în pericol biodiversitatea. Viețuitoarele ajung să ingereze aceste particule, iar în final se confruntă cu boli necunoscute până în prezent, precum plasticoza.

Vehicule electrice și hibride în România. Cât de mult au crescut înmatriculările

Sursă - Unsplash

Numărul de vehicule electrice și hibride înmatriculate în România a cunoscut o creștere exponențială în ultimii ani. În 2022, numărul mașinilor electrice înmatriculate a trecut de pragul critic de 10.000, conform Hot News.

Cifra este impresionantă având în vedere că anul trecut în România au fost înmatriculate aproximativ 127.000 de vehicule.

În perioada 2008–2021, în România, numărul de vehicule electrice și hibride înmatriculate a avut o rată medie anuală de creștere de 86,61% pentru vehicule electrice. În cazul celor hibride, rata a fost de 49,80%.

De remarcat și că, la începutul anului 2022, conform Asociației Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA), românii au cumpărat pentru prima dată, la nivel de lună, mai multe mașini electrice sau hibride decât diesel. Performanța României este în concordanță cu cea la nivel european.

În plus, în primele 6 luni din 2023, românii au înmatriculat aproximativ 8.000 de vehicule electrice, potrivit România Liberă. Astfel, 2023 este posibil să constituie un nou record pentru înmatricularea vehiculeleor electrice.

Sursa – Orizont 2030

După cum se observă în graficul de mai sus, până în anul 2018 nu se înmatriculau absolut deloc vehicule electrice la nivel european. O stiuație similară s-a întâmplat și în cazul mașinilor hibrid, care au început să fie înmaatriculate din 2012.

Creșterea îmatriculărilor de vehicule electrice și hibride, susținută de Guvern

Guvernul României a oferit subvenții pentru achiziționarea mașinilor electrice și hibride în ultimii ani. Acest lucru a contribuit la creșterea interesului pentru noile modele de pe piață. Ca urmare a acestui fapt, mașinile electrice au devenit extrem de populare, în special în mediul urban. Numeroase familii au început să le folosească datorită eficienței energetice pe care o au.

Problema ține în momentul de față de infrastructura de încărcare. Chiar dacă este încă deficitară, România face progrese, iar marile centre urbane sunt deja dotate cu suficient de multe stații care să asigure siguranță șoferilor de mașini electrice.

Mașinile electrice și hibride reprezintă o alternativă atractivă la cele pe benzină sau motorină. Ele oferă beneficii semnificative în ceea ce privește reducerea emisiilor de carbon și economisirea de combustibil.

VIDEO | Imaginile toamnei. Un exemplar superb de cerb carpatin și-a făcut apariția în curtea unei școli din Râșnov

Sursă - Unsplash

Un exemplar superb de cerb carpatin și-a făcut apariția, joi dimineață, în curtea unei școli din Râșnov, potrivit BizBrașov.

În numai 24 de ore, imaginile au făcut înconjurul mediului online. Acestea s-au viralizat pe cele mai importante rețele sociale și au fost difuzate la televizor.

Cerbul nu a putut fi direcționat către pădurea de unde venise. Drept urmare, reprezentanții Primăriei și ai Ocolului Silvic au fost nevoiți să-l tranchilizeze pentru a-l putea reloca.

Exemplarul nu a provocat daune sau incidente. Elevii liceului au fost înștiințați de proesori să nu se apropie de acesta.

Este primul cerb care a fost văzut vreodată în Râșnov. Recent, de nenumărate ori, urșii au coborât în oraș după hrană.

Cerb superb în Râșnov. Cât de răspândit este în România

Cerbul carpatin, cunoscut științific sub numele de Cervus elaphus, este una dintre cele mai impresionante specii de cerbi din România și din Europa Centrală și de Est. Acesta face parte din familia Cervidae și este adesea denumit și „cerb roșu“. Cerbul carpatin are o importanță ecologică și culturală semnificativă. El este un simbol al naturii sălbatice și al pădurilor carpatice.

Răspândirea cerbului carpatin în România este destul de extinsă, cu populații semnificative în mai multe regiuni ale țării. Acești cerbi pot fi găsiți în special în Carpații Meridionali și Orientali, dar și în alte lanțuri montane mai mici. Rezervațiile naturale, precum Munții Bucegi sau Munții Retezat, oferă habitatul potrivit pentru aceste animale, iar ariile protejate contribuie la conservarea speciei.

În România, cerbul carpatin este protejat de lege și este o specie emblematică pentru conservarea biodiversității și ecoturism. Parcurile naționale și ariile protejate, precum Parcul Național Piatra Craiului, oferă oportunități excelente pentru observarea acestei specii în sălbăticie. Cu toate acestea, conservarea cerbului carpatin rămâne o preocupare importantă, deoarece presiunile asupra habitatelor naturale și activitățile umane pot amenința populațiile acestei specii fascinante de cerbi.

Companiile din România, bune de plată: 33 milioane de lei pentru că nu şi-au valorificat deşeurile de ambalaje puse pe piaţă

Sursă foto: Pixabay
Sursă foto: Pixabay

O nouă analiză a responsabilității mediului și a progresului reciclării demonstrează că majoritatea companiilor care activează în România şi care nu şi-au valorificat deşeurile de ambalaje puse pe piaţă, au plătit, în 2022, 33 milioane de lei.

Această sumă a ajuns către Administraţia Fondului pentru Mediu, arată datele Institutului Naţional de Statistică, analizate de compania Clean Recycle, transmite News.ro.

Deșeurile provenind din ambalaje continuă să nu fie reciclate sau valorificate

În ultimii 10 ani, respectiv în perioada 2012-2022, sumele plătite de companii pentru deşeurile de ambalaje care nu au fost reciclate sau valorificate se ridică la peste 900 de milioane de lei.

Suma este însă de 4 ori mai mică faţă de anul 2012, dovadă că operatorii economici devin din ce în ce mai responsabili privind obligaţiile de mediu.

România nu reuşeşte să îşi atingă ţintele de reciclare impuse la nivelul Uniunii Europene, de 65% pentru deşeurile de ambalaje puse pe piaţă. Țara noastră rămâne pe ultimul loc în UE în ceea ce privește depozitarea deşeurilor municipale

Ultimele date au demonstrat că procentul de reciclare a fost de 39.87%, în anul 2020.

De altfel, ţara noastră se situează pe ultimul loc în rândul ţărilor din Uniunea Europeană privind depozitarea deşeurilor municipale la gropile de gunoi, cu cantităţi care depăşesc 127 de milioane de tone.

Nivelul mării va crește cu peste 1 metru din cauza topirii calotei glaciare din Groenlanda

Sursă foto: Pixabay
Sursă foto: Pixabay

Potrivit unui nou studiu, topirea calotei glaciare din Groenlanda ar putea contribui cu peste un metru la creșterea nivelului mării, în cazul în care obiectivele climatice globale nu sunt respectate.

Aceste concluzii au fost prezentate într-un articol publicat în revista Nature de către un consorțiu internațional de cercetători, transmite Agerpres.

Omenirea încă mai poate preveni dezintegrarea ghețarilor

Cu toate acestea, cercetarea indică faptul că este încă posibil să se prevină dezintegrarea calotei glaciare, dar acest lucru necesită o inversare a schimbărilor climatice și aducerea lor la niveluri considerate mai sigure.

Schimbările climatice, a căror cauză este activitatea umană, conduc la topirea ghețarilor și a calotelor polare, iar regiunea Arctică se încălzește mai rapid decât media globală.

Se estimează că topirea calotei glaciare din Groenlanda, a doua ca mărime din lume după Antarctica, a contribuit cu peste 20% la creșterea nivelului mării observată începând din 2002

Studiul sugerează că pierderi semnificative la nivelul calotelor glaciare pot fi anticipate în cazul în care temperaturile medii globale cresc cu 1.7-2.3 grade Celsius peste nivelurile din era preindustrială.

Un astfel de scenariu ar risca să provoace ”un punct fără întoarcere” ce ar duce la topirea aproape completă a calotei glaciare din Groenlanda pe durata a sute sau mii de ani şi care ar putea creşte nivelul oceanelor cu şapte metri, redesenând astfel harta lumii.

Dacă pragul de creştere termică va fi menţinut sub 1.5 grade Celsius, s-ar putea atenua topirea gheţii şi creşterea nivelului mării, în funcţie de amploarea şi de durata creşterii temperaturilor globale actuale.

Amânarea alarmei de dimineață: dăunătoare sau nu pentru sănătate?

Sursă foto: Pixabay
Sursă foto: Pixabay

Apăsarea butonului de amânare a alarmei dimineața nu este un obicei care să dăuneze, arată un nou studiu publicat de Science Alert.

Conform studiului, câteva minute în plus de somn nu afectează productivitatea persoanelor.

Mai mult, pentru anumiți oameni, acest obicei ar putea îmbunătăți performanțele cognitive.

Studiile anterioare s-au concentrat asupra efectelor negative pe care amânarea alarmei de dimineață le poate avea asupra modelelor noastre de somn

În ani, aceste cercetări au sugerat că ciclurile scurte de cinci sau zece minute de somn nu ar fi benefice pentru organism. Studiile explicau că butonul de snooze face  procesul de trezire mult mai dificil.

Cu toate acestea, în 2023, cercetătorii de la Universitatea din Stockholm din Suedia și Universitatea Monash din Australia pun la îndoială această idee.

Cercetătorii au analizat 31 de persoane obișnuite cu apăsarea butonului de snooze. Experții au constatat că 30 de minute suplimentare de somn nu a avut absolut niciun efect negativ.

Rezultatele indică faptul că nu există motive să renunțați la amânarea alarmelor dimineața dacă aveți acest obicei. Cel puțin nu în cazul în care amânați trezirea cu aproximativ 30 de minute”, a declarat cercetătoarea în domeniul somnului, Tina Sundelin, de la Universitatea Stockholm.

Nu s-au observat diferențe între cei care amână alarma și cei care nu o fac în ceea ce privește nivelul de dispoziție, stresul sau somnolența

Echipa a chestionat 1.732 de voluntari pentru a evalua cât de răspândit este obiceiul de amânare a alarmelor.

Potrivit experților, 69% dintre respondenți au declarat că amână alarma.

De asemenea, persoanele care amână alarma au declarat că se simt mai liniștite seara decât dimineața.

Ce se întâmplă atunci cand auzim enervantul sunet al alarmei? Totul depinde de fiecare organism în parte

Cercetătorii recunosc că amânarea alarmelor poate fragmenta somnul, dar subliniază și beneficiile observate.

Totuși, așa cum sugerează și unele studii anterioare, depinde în mare măsură de fiecare individ.

Cercetarea a fost publicată în Journal of Sleep Research.

România, progrese semnificative în utlilizarea energiei regenerabile în transporturi

sSursă - Freepik

Utilizarea energiei regenerabile în transporturi a cunoscut în România, în ultima decadă, o dezvoltare în concordanță cu media Uniunii Europene și a țărilor din jur.

Acest lucru reiese din Raportul România Durabilă – Indicatori Naționali pentru Dezvoltare Durabilă – ORIZONT 2030.

De exemplu, în anul 2020, ponderea energiei regenerabile a fost de 8,54% in total. valoarea este 7,2 puncte procentuale peste cea din 2008.

Directiva Comisiei Europene 2009/28 presupunea ca fiecare stat membru să aibă cel puțin 10% din total. România se poziționează astfel cu 1,46 sub ținta Uniunii Europene.

Din țările din jurul României, doar Ungaria a trecut de 11%. Polonia se situează la aproximativ 6,5%, iar Bulgaria la 9,1%. Media Uniunii Europene este de 10,2%.

Sursă – România Durabilă – Orizont 2030

Ponderea consumului energiei regenerabile în totalul consumului de energie în transporturi

Când vorbim de energie regenerabilă ne referim la:

Toate aceste tipuri de energie sunt alternative la combustibilii fosili și ajută la diminuarea emisiilor de gaze cu efect de seră, la diversificarea ofertei de energie și la reducerea dependenței de piețele volatile și incerte ale combustibililor fosili, în special cele de petrol și gaze.

Sursă – România Durabilă – Orizont 2030

Ponderea energiei regenerabile a fost de puțin peste 1% în perioada 2008-2010. Începând cu anul 2011, până în 2018, aceasta s-a menținut la aproximativ 5-6% din total. După anul 2019, ponderea energiei regenerabile a trecut de pragul de 7%, iar în 2020 a fost de aproape 9%.