19.2 C
București
miercuri, 10 septembrie, 2025
Acasă Blog Pagină 463

Saga anchetei legate de atacurile de la Nord Stream continuă. Descoperire de ultimă oră a investigatorilor

Sursa: Euractiv

Apar noi detalii legat de incidental din 26 septembrie care a avariat conducta de gaze Nord Stream, potrivit The Wall Street Journal. Anchetatorii spun că pe 6 septembrie, un grup mic a pornit de la Rostock la bordul unui iaht închiriat. Acesta se numește Andromeda, un velier de 15 metri lungime cu un singur catarg, care era aparent într-o croazieră în jurul porturilor din Marea Baltică. Doar că în două săptămâni, grupul a adus înapoi barca și a dispărut. Iar în acel moment, Andromeda a devenit o piesă cheie a puzzle-ului pe care anchetatorii internaționali încearcă să o rezolve. Așa că anchetatorii au descoperit că banii plătiți pentru închirierea vasului au fost virați din contul unei companii înregistrate în Polonia, dar care ar avea patroni ucraineni. Iar cel puțin șase dintre persoanele suspectate s-au urcat la bordul vasului în portul Hohe Düne din Rostock. Acesta este folosit de regulă, de turiști înstăriți care organizează competiții internaționale de yachting.

Traseul Andromedei, refăcut

Iar din Rostock, Andromeda a ajuns în Yachthafen Hafendorf din Wiek, pe insula Rügen. Acesta este un port unde noapte nu funcționează camerele de supraveghere. Aici, spun procurorii ar fi fost încărcat pe ascuns vasul cu explozibili pe care i-au adus aici într-o dubiță albă, susțin investigatorii. Iar aici s-ar fi adăugat și alți sabotori. Iar după Wiek, Andromeda s-ar fi deplasat în portul danez mai aglomerat din Christianso. Acum procurorii investighează dacă cei șase suspecți și velierul pe care l-au folosit ar fi putut să tranporte o cantitate atât de mare de explozibili. „Cunosc zeci de scafandri profesioniști care ar putea să îndeplinească misiunea”, a explicat un specialist scafandru, Achim Schlöffel. El consideră că o echipă de șase scafandrii cu experiență ar fi putut să pună bombele la adâncimea de 80 de metri.

Un tanker grecesc a plutit în zonă mai multe zile

Pe de altă parte, ziarul finlandez Verkkouutiset a publicat un articol bazat pe datele de urmărire maritime. Iar descoperirea a fost una șocantă, legat de o navă sub pavilion grecesc. Minerva Julie, un tanker pentru transportarea produselor chimice și petroliere, care a plecat din portul Rotterdam din Marea Nordului la 2 septembrie. Potrivit datelor, nava a navigat în Marea Baltică, la nord de insula daneză Bornholm, iar trei zile mai târziu a încetat să se mai deplaseze spre Est. Ulterior aceasta plutit în derive, ba cu motoarele pornite, ba oprite, în imediata apropiere a locului unde, la două săptămâni după aceea, au avut loc exploziile. A trecut pe deasupra conducetlor de 29 de ori și a fost la mai puțin de 500 de metri de locul exploziei. Experții însă spun că nu enimic în neregulă cu oprirea navei sau plutirea în derivă. Cert este că până acum investigatorii nu au reușit să pună cap la cap lucrurile pentru a vedea dacă au legătură.

Comisia Europeană susține eliminarea cuștilor: propunerea legislativă va fi prezentată până la sfârșitul anului 2023

Sursă foto: Pixabay
Sursă foto: Pixabay

Asociația Free a precizat că, recent, Comisia Europeană va prezenta o nouă propunere legislativă prin intermediul căreia se dorește eliminarea treptată și, în cele din urmă, interzicerea utilizării cuștilor pentru toate speciile și categoriile de animale.

Este vorba despre găini ouătoare, scroafe, viței, iepuri, puicuțe, pui de carne pentru reproducere, găini ouătoare pentru reproducere, prepelițe, rațe și gâște.

Propunerea legislativă va fi prezentată până la finalul anului 2023.

Propunerea legislativă vine ca răspuns la inițiativa cetățenească europeană ”End the Cage Age” (Să punem capăt erei cuștilor)

Acest lucru se va întâmpla în condiții care urmează să fie stabilite pe baza avizelor EFSA, ale rezultatelor unei evaluări a impactului și a unei consultări publice. Vestea bună este că Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a publicat recent avizele solicitate de către Comisia Europeană. Toate acestea susțin 100% demersul cage-free”, au transmis membrii Asociației.

Opiniile științifice prezentate de către EFSA susțin și alte demersuri importante pentru bunăstarea păsărilor, precum:

  1. Reducerea densității stocurilor;
  2. Introducerea de platforme ridicate pentru facilitarea odihnei și posibilitatea păsărilor de a sta separate;
  3. Necesitatea ca aceste păsări să aibă acces la spații în aer liber, sau cel puțin la ”verande”;
  4. Asigurarea unui așternut sfărâmicios pentru un plus de confort, căutarea hranei și comportamentul explorator;
  5. Evitarea mutilărilor ce cauzează o durere cumplită și inutilă pentru păsări.

Legumele șI fructele, prețuri record chiar în postul Paștelui. De ce s-a ajuns aici  

Sursa:doc.ro

În ultimele luni prețurile produselor de bază au suferit modificări semnificative la noi în țară. Mai ales fructele și legumele în această perioadă au ajuns să fie extreme de scumpe, deși cererea e foarte mare având în vedere că este postul Paștelui. Scumpirile vin pe fondul creșterii costului de producție, multe din sere funcționează cu ajutorul energiei electrice. Pe de altă parte românii se bazează mult și pe produsele de import, potrivit lui Vasile Nicu, preşedintele LAPAR (Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România). „O lipsă de politici corecte și coerente în ultimii 33 de ani. În ultimii ani asistăm la o creștere la importurile de legume și fructe la nivel național. Importăm în clipa de față peste 1.550.000 de tone de fructe și legume. Asta înseamnă peste 1,2 miliarde de euro pe care îi aducem la deficitul comercial al României prin aceste produse.

Prețul curentului și al combustibulului definitoriu pentru cel al legumelor

La nivelul produselor agro-alimentare aducem peste 5 miliarde de euro anual, la deficit. E vina noastră a tuturor. Din cauză că nu știm să ne implicăm și nu avem această unitate în politici concurențiale, în 90 am vrut să fim capitaliști. Curentul a crescut, combustibilul a crescut, agricultura este dependentă de celelalte economii din țările puternic dezvoltate. Noi suntem furnizori doar de materii prime”, a spus el pentru o emisiune televizată. Cu privire la această explozie a prețurilor, președintele LAPAR a declarant că „în primul rând, costurile de producție.

Și prețul îngrășămintelor a crescut cu 300-400%

În ultimii trei ani au crescut undeva la 80-84%. Mă refer la cheltuielile cu încălzirea spațiilor, cheltuielile cu forța de muncă, cu semințele certificate, cu combustibilii, fertilizanții. Fertilizanții în ultimii doi ani au crescut cu 300-400%. Din 11 fabrici de îngrășăminte, în România nu mai funcționează niciuna”. Așa cum Știrea Verde a arătat, cel de la INS au publicat ultimele date, iar scumpirea legumelor este primul loc. Pe de altă parte, tot INS arată că inclusiv cheltuielile pentru familie cu doi copii depăşesc 8.600 de lei, aşadar valoarea coşului minim de consum pentru un trai decent a crescut cu aproape 20% faţă de 2021. Acest lucru înseamnă că aproape 1.900 de lei sunt cheltuiţi pe mâncare, apoi pe îmbrăcăminte şi încălţăminte peste 800 de lei restul sunt cheltuiți pe igienă personal, educație și cultură.

Ministerul Mediului va aloca un buget de 150 de milioane de lei pentru ONG-urile care protejează mediul înconjurător

Tanczos Barna foto: Facebook

Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor din România a prezicat că, începând cu data de 3 aprilie, organizațiile nonguvernamentale pot depune proiecte în cadrul Programului vizând educaţia şi conştientizarea publicului privind protecţia mediului.

Tanczos Barna: ”Conștientizăm tânăra generație pentru a fi responsabilă cu mediul înconjurător!”

Conștientizarea problemelor de mediu se bazează pe cunoașterea resurselor naturale, a rolului acestora și a impactului diferitelor activități umane asupra mediului. Cel mai important rol în atingerea acestui obiectiv are educația copiilor, nu doar prin lecții teoretice, ci și prin programe interactive”, a transmis Tanczos Barna astăzi, 20 martie.

Vor beneficia de finanțare mai multe proiecte benefice naturii. Toate acestea sunt derulate în parteneriat cu școli și autorități locale

Prin urmare, oficialul a explicat că Ministerul Mediului a alocat, pentru anul acesta, un buget de 150 de milioane de lei.

Cu ajutorul acestor fonduri vor fi finanțate proiectele ONG-urilor, derulate în parteneriat cu școli și autorități locale.

Programul este intitulat ”Educația și conștientizarea publicului privind protecția mediului”

În egală măsură, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor din România a prezicat că toate cererile de finanțare pot fi depuse intermediul aplicației informatice puse la dispoziție de către AFM.

ONG-uri, nu ratați ocazia, vă încurajez să depuneți proiecte!”, a precizat Tanczos Barna, prin intermediul unui text publicat pe contul de Facebook.

ChatGPT poate fi folosit în combaterea schimbărilor climatice

Sursă - Unsplash

Un studiu recent abordează utilizarea ChatGPT în combaterea schimbărilor climatice și atenuarea încălzirii globale.

Studiu este realizat de Som S. Biswas, de la Centrul de Științe a Sănătății de la Universitatea din Tennessee (UTHSC) și publicat în Annals of Biomedical Engineering.

Schimbările climatice reprezintă o provocare globală majoră care necesită integrarea multor discipline științifice diferite. Printre acestea se numără știința atmosferică, oceanografia și ecologia.

Complexitatea și amploarea problemei necesită instrumente și tehnici sofisticate pentru a înțelege, modela și proiecta condițiile climatice viitoare. Inteligența artificială și tehnologiile de procesare a limbajului natural, cum ar fi ChatGPT, au potențialul de a juca un rol esențial în promovarea înțelegerii noastre asupra schimbărilor climatice și îmbunătățirea acurateței proiecțiilor climatice.

ChatGPT poate fi utilizat într-o varietate de moduri pentru a ajuta cercetarea climatică, inclusiv în parametrizarea modelelor, analiza și interpretarea datelor, generarea de scenarii și evaluarea modelului.

Această tehnologie oferă cercetătorilor și factorilor de decizie politică un instrument puternic pentru generarea și analiza diferitelor scenarii climatice. Ele sunt bazate pe o gamă largă de date de intrare și pentru îmbunătățirea acurateței proiecțiilor climatice.

Autorul recunoaște că a pus întrebări ChatGPT cu privire la utilizările sale pentru cercetarea schimbărilor climatice. Unele dintre utilizările pe care le afirmă sunt posibile acum, iar unele sunt potențiale pentru viitor. Autorul a analizat și editat răspunsurile chat-ului GPT.

ChatGPT și GPT-4

ChatGPT este un chatbot de inteligență artificială care a fost lansat la finalul anului trecut de compania OpenAI. În ultimele luni, robotul a fost intens folosit de internauți și a uimit prin capacitățile sale extraordinare de răspuns, analiză și sinteză. Principala caracteristică a acestuia este că poate învăța și, cu timpul, își crește performanța.

ChatGPT redactează texte, scrie poezii, scrie cod de programare și răspunde la întrebări din orice domeniu.

Săptămâna aceasta a apărut și GPT-4. Aceasta e o variantă actualizată a ChatGPT, care s-a dovedit a fi mult mai performantă decât varianta anterioară.

Noul instrument de la OpenAI are capacitatea să analizeze imagini, să creeze aplicații și jocuri pentru telefoanele mobile și, de asemenea, timpul de răspuns este mult mai scurt decât în cazul ChatGPT.

Vârstnicii din SUA protestează împotriva crizei climatice. Își vor tăia cardurile la băncile care finanțează industria combustibililor fosili

Sursă - Unsplash

Vârstnicii din SUA vor bloca marți sucursalele băncilor care finanțează combustibili fosili, tăindu-și cardurile de credit în semn de protest, conform The Guardian.

Ceea ce este interesant e că demonstrațiile nu vor fi conduse de tineri, ci de oameni vârstnici.

Protestele vor avea loc în peste 90 de locații, inclusiv în Washington DC, și sunt prezentate drept primele demonstrații climatice în masă ale americanilor în vârstă. Până acum, aceștia au fost mult mai puțin vizibili decât activiștii mai tineri, cum ar fi mișcarea grevă școlară condusă de Greta Thunberg. Vârstnicii vor bloca intrările unora dintre cele mai mari bănci din SUA pentru a evidenția finanțarea pentru extracția de petrol și gaze.

„Până acum, copiii au trebuit să facă totul și a fost uimitor. Dar nu este corect să le cerem tinerilor de 18 ani să rezolve această problemă”, a spus Bill McKibben, activist climatic în vârstă. Grupul Thid Act a atras peste 50.000 de membri și a organizat un protest pilot în New York City. Aceștia au purtat un banner pe care scria „fosile împotriva combustibililor fosili”.

„Oamenii în vârstă au bani și putere structurală”, a spus McKibben, care are 62 de ani. „Trebuie să le arătăm tinerilor că îi sprijinim. O să fiu mort înainte ca criza climatică să fie la cel mai rău nivel. Dar a fi mai aproape de ieșire decât de intrare concentrează mintea asupra noțiunilor de moștenire. Suntem prima generație care părăsim o lume mai rea decât am găsit-o”, a mai spus el.

Vârstnicii din SUA protestează

McKibben mai spune că a descoperit „o mare îngrijorare” în rândul persoanelor în vârstă cu privire la urgența climatică.

„Există o senzație că oamenii devin mai conservatori pe măsură ce îmbătrânesc. Dar nu sunt sigur dacă acest lucru este adevărat pentru acest grup de vârstnici”, a spus McKibben. El a subliniat că vârstnicii de acum erau tineri în timpul revoltelor culturale din anii 1960.

„Oamenii care protestează marți au mărșăluit în prima Zi a Pământului din 1970”, a spus el. „Probabil am crezut cu toții că guvernul va aborda aceste preocupări. Poate că am devenit puțin mulțumiți”, a adăugat acesta.

El speră speră că protestele vor evidenția legătura dintre „numerar în bancă și carbon în aer”. Third Act act încurajează oamenii să semneze un angajament de a renunța la Chase, Citibank, Wells Fargo și Bank of America dacă nu încetează finanțarea combustibililor fosili.

„Cei patru mari” sunt cei mai importanți finanțatori bancari ai proiectelor de petrol și gaze din lume. Acest lucru se întâmplă în ciuda angajamentului de a contribui la abordarea crizei climatice. Un raport a constatat că băncile au furnizat 1,1 miliarde de dolari combustibililor fosili după acordul climatic din 2015.

Protestele vin pe fondul prăbușirii Silicon Valley Bank (SVB), un important finanțator de proiecte de energie regenerabilă. Manifestațiile se leagă și cu reacțiile tot mai mari împotriva considerațiilor de mediu, sociale și de guvernanță ale investitorilor (ESG), grupuri de dreapta și lideri republicani, mulți ei înșiși finanțați de interesele combustibililor fosili.

Imagini dramatice cu o balenă cu scolioză. Problema i-a fost probabil cauzată de ciocnirea cu o navă | VIDEO

Sursă - YouTube (captură foto)

O balenă de 40 de tone a fost filmată în largul coastei Valencia, în Spania, cu o deformare severă a corpului său lung de 17 metri. Acesta pare a fi un caz pronunțat de scolioză, potrivit Science Alert.

Când a fot văzută prima dată, balena părea că se chinuie să înoate, parcă prinsă în pânza unei plase de pescuit.

Unsprezece biologi și medici veterinari au mers la fața locului și a devenit clar că starea balenei nu era cauzată de vreo plasă. Filmările din dronă au dezvăluit o deformare a coloanei vertebrale chiar la jumătatea corpului.

Biologii au sperat să atașeze un tracker animalului, dar malformația a făcut acest lucru imposibil. După câteva ore, balena a părăsit zona de coastă, deplasându-se cu greu. Scolioza la balene este rară, dar atunci când apare, tinde să atragă atenția.

Balenă cu scolioză. Nu este primul caz

În 2019, o balenă Minke cu o deformație clară la coloana vertebrală a fost găsită eșuată la mal. Atunci, cercetătorii au putut să studieze impactul anatomic al scoliozei la balene.

În cazul balenei cu înotătoare din Valencia, nu este clar cum coloana vertebrală a ajuns să fie atât de deformată. Cu traficul maritim global în creștere, șansa unei întâlniri cu o navă ar putea explica starea acesteia.

Estimările sugerează că până la 20.000 de balene mor în fiecare an în urma coliziunilor cu nave la nivel global. Cele mai multe dintre aceste ciocniri implică balene cu înotătoare, al doilea cel mai mare mamifer din lume. În plus, acestea petrec destul de mult timp lângă suprafața oceanului. Balenele cu cocoașă sunt următoarea victimă cea mai frecventă.

Chiar anul trecut, o balenă cu cocoașă cu spatele rupt a fost urmărită de o dronă în timp ce înota din nordul Columbiei Britanice până în Hawaii.

„Imaginile îngrozitoare ale corpului ei răsucit ne-au agitat pe toți. Probabil că suferea de dureri considerabile. Totuși a migrat fără să se poată propulsa cu coada”, a scris BC Whales la acea vreme.

„Călătoria ei a lăsat-o complet slăbită și acoperită de păduchi de balenă, ca dovadă a stării sever afectate. Aceasta este realitatea crudă a unei ciocniri cu o navă și vorbește despre suferința prelungită pe care balenele o pot îndura ulterior”, a mai scris organizația.

Nu se știu multe despre astfel de probleme la balene

Deși rănirea ar putea fi cauza, anomaliile congenitale de acest tip la balene nu sunt necunoscute.

În 2005, de exemplu, o orcă din Columbia Britanică s-a născut cu scolioză. Acest lucru i-a afectat capacitatea de a înota și de a vâna. Motivul care a stat la baza anomaliei congenitale este necunoscut, dar, din păcate, animalul a murit.

Această filmare demonstrează încă o dată că, chiar și atunci când cetaceele nu sunt ucise în coliziunile cu navele, consecințele sunt pe viață.

Șase primării din Dolj, amendate de comisarii Gărzii de Mediu

Garda Națională de Mediu
Garda Națională de Mediu - Foto: Facebook

Garda de Mediu din Dolj a întreprins, în săptămâna 13-17 martie, controale la zece primării din Județul Dolj. Acestea au fost dispuse încă de anul trecut, conform comunicatului postat pe pagina de Facebook a Gărzii de Mediu. Comisarii de mediu aflați în control în zonă, în 2022, descoperiseră o situație dezastruoasă. Astfel, ample suprafețe de teren erau pur și simplu sufocate de cantități mari de deșeuri de diverse tipuri. Anul acesta, șase primării din Dolj au fost sancționate corespunzător, după ce nu au luat măsurile necesare pentru a salubriza zonele respective.

Șase primării din Dolj au ignorat avertizările anterioare ale comisarilor. Avuseseră la dispoziție UN AN să salubrizeze zonele-problemă

Dintre cele zece primării controlate în această săptămână, comisarii Gărzii de Mediu-Comisariatul Județean Dolj au descoperit nereguli în nu mai puțin de șase dintre ele. Edilii doljeni avuseseră la dispoziție un an pentru a își îndeplini obligațiile. Mai mare dezamăgirea să se descopere că aceștia nu o făcuseră. Zonele respective, au descoperit comisarii, nu fuseseră salubrizate

Băilești, Scăești, Pielești și Bârca – terenuri asupra cărora tronează munți de gunoaie și moloz

Comisarii sunt timizi în a da în vileag numele  primăriilor sancționate, ale căror edili  nu își respectă responsabilitățile asumate în calitate de aleși. Fotografiile postate de aceștia fac, totuși, mai mult decât să ilustreze magnitudinea dezastrului ecologic descoperit la locul faptei. Ele ne ajută să identificăm și patru dintre localitățile afectate de neglijența primarilor responsabili.

Băilești, deșeuri pe un teren cu iz de sit arheologic

La Băilești, molozul acoperă cantități enorme de teren. Scena pare desprinsă dintr-un teatru de război. Judecând după compactarea pămîntului din jurul unor deșeuri, un observator ar putea fi scuzat dacă ar crede că aici se află rămășițele unui sit arheologic futurist. Primaria Băilești ar putea, chiar, să își recupereze banii strecurați, acum, în visteria Ministerului Mediului vânzând bilete turiștilor neinformați. Asta, văzând că ei nu au putut fi folosiți în scopul ecologizării terenului în cauză.

Foto: Garda de Mediu

Scăești, posibilă viitoare stațiune de schi?!

Ah, Scăești! Ei bine, aici, edilii par a lucra din greu la a încuraja turismul alpin în zonă. Fără doar și poate, aceștia au ascultat de sfaturile realist plasate ale Președintelui Iohannis. Cu toții ar trebui să fim mai deschiși spre schi! Atunci, cu ce ar fi mai prejos localnicii din Scăești?! Și, pentru asta, au nevoie, păi, de un munte. Unul de gunoi, ar cădea chiar bine, par a gândi autoritățile locale! Unde să îți probezi mai bine schiurile, decât pe o astfel de combinație de deșeuri cu moloz?! Cine știe, viitoare stațiune de schi Scăești ar putea fi, chiar, inagurată de cel de la care par a se fi inspirat edilii.

Foto: Garda de Mediu

Focarul de infecție de la Pielești

Aici, situația pare a ilustra o descărcare organizată de deșeuri menajare. Gunoi depozitat relativ compact, care ar fi putut fi îndepărtat destul de repede. Imaginea ilustrează o situație cu un potențial infecțios mai mult decât îngrijorător. Comicul ar fi de prost gust. Ramânem doar cu tragedia.

Foto: Garda de Mediu

Bârca. Unde gunoiul e una cu natura

Pe strada Burebista, din Bârca, pare a se fi încercat o acoperire parțiale a deșeurilor. Ori asta, ori unele dintre ele sunt acolo de atât de mult timp, încât au devenit parte din peisaj. Deși situația pare a fi fost ignorată de mult timp, ea nu pare greu de gestionat, cu ajutorul unor mâini harnice.

Foto: Garda de Mediu

Amenzi care ar fi putu acoperi o parte a costurilor cu salubrizarea

Cele șase primării au fost sancționate conform legii. Amenzile totale împărțite de comisari au fost de 115.000 de lei, se arată în aceeași sursă. Conform acesteia, ”în urma acestor controale desfășurate în această săptămână, comisarii Gărzii de Mediu-Comisariatul Județean Dolj au constatat ca șase dintre primării nu și-au îndeplinit obligațiile privind salubrizarea zonelor respective, drept pentru care comisarii GNM-CJ Dolj au aplicat legea specifică gestionării deșeurilor și au sancționat UAT-urile, dar și pe unii primari cu amenzi în valoare  totală de 115.000 lei.”  

Garda de Mediu: „pasivitatea gestionării deșeurilor, o problemă majoră

Reprezentanții Gărzii de Mediu Dolj atrag atenția la problema prezentată de administrarea defectuoasă a deșeurilor. Lipsa de acțiune vremelnică, spun ei, nu face altceva decît să amplifice problema. Asta, precum și descoperirea unor practici ilegale intenționate, vor atrage sancțiuni draconice, atrag atenția comisarii.  

„Atenționăm de fiecare dată, atât cu ocazia acțiunilor în teren, dar și cu prilejul acțiunilor de voluntariat și tragem semnale de alarmă față de pasivitatea gestionării deșeurilor, o problemă majoră, care prin neluarea măsurilor la timp, se poate agrava. În aceste cazuri, sancțiunile sunt mult mai drastice, cu atât mai mult dacă vorbim de fapte realizate cu intenție, de abandonări, îngropări sau incendieri de deșeuri, aspecte prevăzute și sancționate de legislația de mediu în vigoare,” concluzionează aceștia.

10 pași simpli prin care poți reduce risipa alimentară, poți avea grijă de natură și poți economisi foarte mulți bani

Captură video: CBC/Radio Canda
Captură video: CBC/Radio Canda

În fiecare an, la nivel global, miliarde de alimente ajung la ghenă.

Deși vorbim tot mai mult despre risipa alimentară, deși cunoaștem soluțiile pentru a stopa acest fenomen, încă ne este foarte greu să luăm decizii care ar putea salva atât mediul înconjurător, cât și bugetul.

Serios, acum: să nu fim ipocriți. Ne pasă de natură, dar ne afectează foarte mult faptul că dăm bani grei pentru produse care ajung la gunoi

Oricine a avut în frigider o cutie de lapte care, în timp, a fost uitată pe un raft. Laptele a devenit acru și a ajuns la ghenă.

Oricine a ”curățat” la un moment dat frigiderul și a descoprit produse mucegăite, acea pungă de spanac care a devenit lipicioasă sau batonul de salam expirat undeva în toamna lui 2022.

O destinație nefericită a avut-o și pâinea neagră cumpărată când ai decis să mănânci sănătos.

Tot la gunoi au ajuns și portocalele bio sau ouăle care au fost prea multe pentru masa de Paște.

Și, btw, se apropie Paștele.

Foto: Pixabay

Paradox: te simți foarte vinovat când arunci sarmalele de la mama, dar nu ai probleme să arunci fructele mucegăite pe care le-ai cumpărat din supermarket și ai uitat de ele

Dacă tot vorbim de momentul adevărului, oricine a aruncat (cu regrete eterne, sfială, multă vinovăție și spirit de infractor) mâncarea de la mama sau bunica.

Motivul? Nu am chef de sarmale. Sunt prea mulți ardei umpluți și se strică. Iar tocană? Iar ciorbă? Sau: nu am chef de mâncare gătită și tare aș face comandă de o pizza, pentru că sunt un om modern, autosuficient, iar salariul îmi permite să mănânc ceea ce îmi place.

Realitatea? Poți arunca sarmalele de la mama sau pizza de la Glovo, dar ambele produse implică bani, timp și efort.

Desigur, ne simțim vinovați, prin factorul de proximitate: mama/bunica/soția/prietena/vecina a muncit ore întregi pentru a-mi oferi, la urma urmei, un dar: o masă caldă. S-a gândit la mine, ține la mine, a muncit și a cheltuit pentru mine

”Masa caldă”, uitată câteva zile (să fim sinceri, uneori chiar mai bine de o săptămână) în frigider, nu a devenit doar o masă rece, ci și o oarecare sursă de hepatită, de care prefer să mă descotorosesc pe furiș: voi lăuda acea mâncare din care nici măcar nu am gustat, voi trăi vinovăția și voi recurge la acel burger din reclamele Glovo. Din care, cel mai probabil, voi arunca un sfert.

Chit că acel meniu e realizat de o firmă sau de o rudă/cunoștință, la fel de mult timp și buget se pierde în momentul în care produsul ajunge la gunoi.

Foto: Pixabay

5 pași simpli prin care poți reduce risipa alimentară la tine acasă

În timp ce alimentele sunt risipite în fiecare etapă a producției, 39% din acestea devin deșeuri fix în casele noastre.

Da, coșul tău de gunoi îți sabotează salariul. De aceea, risipa alimentară ar trebui să fie combătută acasă, în propriul apartament:

  1. Gătește în cantități mici. Sunt slabe șansele să îți placă să mănânci miercuri, joi și vineri ceea ce ai gătit luni;
  2. Depozitează inteligent: folosește recipiente etanș și nu lăsa mâncarea gătită prea mult timp la temperatura camerei;
  3. Alege rețete simple, sănătoase și plăcute. Alege să mănânci ceea ce îți place, nu ceea ce ”trebuie”. Vei economisi timpul de gătit și vei cheltui mult mai puțin;
  4. Transformă pâinea neconsumată în pesmet sau crutoane. Și învață să reutilizezi resturile alimentare: friptura de la cina de ieri, tăiată mărunt, asezonată cu puțin unt și salată, poate fi transformată într-un sendviș ideal pentru prânzul de azi;
  5. Culoarea nu contează. Nu, nu vorbim despre un slogan anti-rasist. Roșiile care pălesc pot deveni bulion, iar merele pot fi transformate în gem.
Foto: Pixabay

Cum lupți împotriva risipei alimentare în momentul în care mergi la cumpărături

  1. Înainte de a face cumpărături, fă-ți o listă cu tot ceea ce îți trebuie;
  2. Respectă lista, cumpărând doar ceea ce e necesar. Nu, nu ai nevoie de 3 pachete de unt la prețul unui singur pachet. Untul expiră rapid. Și învață că o portocală are același gust ca 3 kilograme de portocale.
  3. Nu te lăsa hipnotizat de oferte și reduceri. Verifică termenul de valabilitate. Cele mai multe alimente la preț redus au și un termen de expirare redus;
  4. Evită fructele și legumele supracoapte. Serios, nu ai nevoie de 3 kilograme de roșii pentru o familie de 2 inși. Iar market-ul e aproape;
  5. Nu face cumpărături atunci când îți este foame: vei achiziționa mai mult decât ai nevoie și, prin urmare, vei arunca mai mult decât îți permite bugetul.

Și nu uita: risipa de mâncare nu înseamnă doar o palmă dată mediului, ci și o risipă de bani serioși.

Sunt banii tăi, iar destinația lor trebuie să fie cu totul alta decât coșul de gunoi.

Unele animale încep să se adapteze vieții urbane pentru a supraviețui schimbărilor climatice

Sursă - Unsplash

Tot mai multe animale sunt forțate să migreze în orașe ca urmare a distrugerii habitatului din cauza schimbărilor climatice. În timp ce multe specii sunt amenințate cu dispariția, altele ar putea probabil să supraviețuiască crizei climatice, conform FMT.

Aici se regăsesc veverițele, coioții, cicadele și șopârlele, potrivit cercetătorilor canadieni care au studiat modul acestora de adaptare.

Ei spun că urbanizarea și distrugerea naturii au avut, fără îndoială, un impact asupra condițiilor de viață ale animalelor. Dar, potrivit lui Carly Ziter și Riikka Kinnunen, cercetători de la Universitatea Concordia din Montreal, acele animale care se adaptează rapid la viața urbană probabil vor reuși să supraviețuiască.

„Una dintre cele mai importante calități ale animalelor urbane este capacitatea lor de a-și schimba comportamentul. Ele dezvoltă modalități inovatoare de a socializa, de a evita pericolele sau de a face față condițiilor de mediu urbane provocatoare”, scriu oamenii de știință.

Cercetătorii au descoperit că multe animale și-au schimbat morfologia pentru a se adapta la condițiile uneori extreme din orașe.

Nu doar animalele se pot adapta, ci și plantele

Unor șopârle, de exemplu, picioarele le-au crescut în lungime și au dezvoltat un strat de solzi pe membre. Caracteristicile fizice permit acestei specii „să se agațe mai bine de suprafețele urbane netede precum sticla, metalul sau betonul”.

Această capacitate de adaptare este observată și la coioți, care sunt mai activi noaptea. În mod similar, unele păsări folosesc orificiile de aerisire pentru a se răci în zilele caniculare din Phoenix, Arizona.

Această rezistență la schimbările climatice nu este observată numai la speciile de animale. Un studiu realizat anul trecut, realizat de cercetători de la Universitatea din Toronto, a arătat că anumite plante sunt omniprezente în spațiile verzi urbane precum parcuri și faleze.

Această cercetare a constatat că trifoiul are o capacitate mare de adaptare în spațiile urbane.