Garda de Mediu Hunedoara a anunțat prin intermeiul unei postări pe pagina de Facebook că au fost luate măsuri în ceea ce privește stoparea sursei de poluare de la deponeul ecologic Bârcea Mare.
De asemenea, operatorul economic a primit o sancțiune în valoare de 100.000 lei.
Poluarea de la Deponeul ecologic de la Bârcea Mare a fost un subiect de controverse, subiect discutat în cursul lunii martie, atunci când mai mulți locuitori din această zonă au sesizat că în albia unui pârâu, secat de obicei, curge un lichid gros, urât mirositor, care părea că provine de la deponeu.
De asemenea, locuitorii care au sesizat problema, au solicitat organelor abilitate să acționeze în acest sens.
”GNM CJ Hunedoara a aplicat o sancțiune contravențională în cuantum de 100.000 lei operatorului economic care deservește Deponeul Ecologic pentru nerespectarea condițiilor de funcționare menționate în Autorizația Integrată de Mediu și a fost notificată Agenția pentru Protecția Mediului Hunedoara în vederea inițierii procedurii de suspendare a autorizației deținute în caz de neconformare.
Sancțiunea a fost aplicată după după intrarea în posesie a rezultatelor analizelor efectuate de către ABA Mureș.
În data de 20 februarie 2021, GNM CJ Hunedoara a fost informată prin sistemul unic 112 privind potențiala poluare a pârâului Tâmpa (Valea Popii). Echipa de permanență s-a deplasat în cel mai scurt timp în zonă și s-a constatat faptul că în apele pârâului s-a scurs levigat provenit de la deponeul ecologic Bârcea Mare.
Au fost impuse cu celeritate măsuri privind stoparea sursei de poluare și măsuri de curățare a zonei afectate. Aceste masuri au fost monitorizate în permanență și vor fi urmărite și în perioada următoare”, menționează Garda de Mediu Hunedoara în postarea de pe contul de Facebook.
Amenda în astfel de situații este cuprinsă între 50.000 și 100.000 de lei
Garda de Mediu a făcut, în cursul lunii martie numeroase controale, iar operatorul de la Deponeul ecologic de la Bârcea Mare a fost obligat de către comisarii Gărzii de Mediu să ecologizeze zona.
”Bănuim că s-a repetat anterior această poveste. Ca acumulare, levigatul a ajuns la aproape șapte kilometri distanță de deponeu. Noi verificăm această parte de procesare și aspectul legat de tratarea levigatului și deversarea rezultatului ecologic al stației de epurare este strict în atributul Apelor Române, pentru că ei dau autorizație de mediu pe ape.
În concluzie, în situația de față vorbim de poluare a solului și apei, cel mai probabil. Amenda în astfel de situații este cuprinsă între 50.000 și 100.000 de lei, în funcție de gravitatea situație. Pe lângă asta, am notificat, doar spre știință datele partiale și APM, care eliberează anual autorizațiile de mediu și o să vedem ce măsuri adoptă și APM vis-a-vis de acest incident”, a menționat Ovidiu Dorel Bretean, comisar șef al Gărzii de Mediu Hunedoara.
Alimentația naturală, sănătoasă nu numai că ajută organismul și îmbunătățește nivelul de trai, dar poate ajuta și mediul înconjurător. Este valabil atât pentru noi, cât și pentru animale. Conform unui studiu realizat de oamenii de știință, introducerea algelor în alimentația vacilor ar putea reduce emisiile de metan cu 82%.
Cercetătorii au descoperit că vacile au produs cu 82% mai puțin metan după ce alimentația le-a fost modificată prin introducerea unei cantități mici de alge în furaje. Experimentul a durat cinci luni, ajungându-se la concluzia că hrănirea vacilor cu alge marine reprezintă o metodă viabilă, pe termen lung, de reducere a emisiilor de gaze, precizează The Guardian.
Constatarea se bazează pe cercetările anterioare, cercetări care au demonstrat că algele ar putea reduce producția de metan într-un interval de timp foarte scurt.
Reducerea gazelor cu efect de seră
”Acum avem dovezi solide că algele din dieta bovinelor sunt eficiente în reducerea gazelor cu efect de seră. De asemenea, eficacitatea nu scade în timp”, a spus Ermias Kebreab, director al World Food Center și om de știință în cadrul Universității din California.
Kebreab a efectuat cercetarea, publicată în Plos One, alături de Breanna Roque, doctorand.
Vacile produc metan prin microbii din stomac, pe măsură ce își digeră alimentele fibroase. Este vorba despre un proces asemănător fermentației. Metanul rezistă mai puțin în atmosferă față de dioxidul de carbon, dar este de peste 30 de ori mai eficient în captarea căldurii. Astfel, are proprietatea de a deveni un gaz cu efect de seră major. Un tip de algă numită Asparagopsis taxiformis poate contracara parțial aceste emisii.
Alimentația modificată nu afectează producție de lapte
Cu doi ani în urmă, cercetări separate efectuate de Kebreab și Roque au demonstrat că suplimentele de alge marine reduc metanul produs de vacile crescute pentru lapte. În egală măsură, acest proces nu afectează producția de lapte.
Cele mai recente cercetări, de data aceasta asupra bovinelor de carne, nu au găsit nicio diferență în gustul cărnii animalelor care consumă alge.
Următoarea provocare, potrivit cercetătorilor, va fi găsirea unei cantități suficiente de alge, cantitate care va fi introdusă în alimentația animalelor. Iarba marină, numită Asparagopsis taxiformis, este o plantă de culoare roșie. Depinzând de valuri și maree, algele sunte relativ greu de procurat în cantități mari.
Breanna Roque a conclus faptul că, în prezent, cercetătorii sunt mulțumiți de rezultate: ”Avem, în momentul de față, un răspuns clar la întrebarea dacă suplimentele de alge marine pot reduce în mod durabil emisiile de metan”.
Deși autorizațiile sunt suspendate, deși stația de sortare este închisă și deși mulți protestează în fața neregulilor, autoritățile Sectorului 3 din București își continuă activitatea.
O mașină de gunoi a fost confiscată de Garda de Mediu. Desigur, mașina de gunoi era ”la datorie”, la stația de sortare a lui Negoiță, stație care a fost închisă din cauza neregulilor.
Pentru unii legea este facultativă: Agenția pentru Protecția Mediului suspendase de peste 7 zile autorizația pentru stația de sortare de la Cățelu. Cu toate acestea, în data de 9 martie, o mașină de gunoi a fost oprită de Garda de Mediu, la scurt timp după ce ieșise din hala primăriei Sectorului 3 din Capitală.
Șoferul în cauză nu a reușit să conducă prea mult, înainte de a fi oprit de către Garda de Mediu, arată Libertatea. De asemenea, sursa citată documentează de doi ani cazul stației de sortare, ridicată la distanță de 100 de metri de casele oamenilor din comuna Cățelu.
Mașina confiscată este o autoutilitară având numărul B 144 AAV, marca MAN, ce aparține de firma AVA Trans, mai precizează Libertatea.
Transport nestingherit spre stația de sortare: fără formular, dar ”la datorie”
Comisarii Gărzii de Mediu București au observat în timpul controlului că autoutilitara a trecut pe lângă cântar și a ieșit pe strada Drumul Lunca Vișagului, sector 3, București.
Astfel, echipa de comisari a urmărit traseul, descoperind că erau transportate deșeuri municipale amestecate, fără să dețină un formular de încărcare/descărcare deșeuri nepericuloase.
Rezultatul: autoutilitara a fost confiscată, iar transportatorul, AVA Trans, a primit o amendă suplimentară de 30.000 de lei.
În ciuda protestelor localnicilor, Negoiță și-a dat singur autorizație de funcționare, deși Agenția pentru Protecția Mediului o suspendase. În data de miercuri, 10 martie, Robert Negoiță a decis reluarea activității la stația de sortare a deșeurilor Cățelu.
Scurt istoric: Comitetul Local pentru Situații de Urgență al Sectorului 3, condus de primarul Robert Negoiță, a dat miercuri o hotărâre prin care stația de sortare a deșeurilor de lângă Cățelu, județul Ilfov, să poată funcționa în continuare, în ciuda faptului că Agenția pentru Protecția Mediului (APM) iii suspendase autorizația de mediu.
AVA Trans: legături vechi cu Primăria Sector 3
Sursa citată a încercat să ia legătura cu cei de la AVA Trans, dar fără succes. Cu toate acestea informațiile existente duc la o ”relație” clădită în timp, între companie și conducerea Sectorului 3.
Compania AVA Trans face parte dintr-un grup de firme din Călărași (Utiltrailer, Cassano Metal) care gestionează deșeuri și transporturi de deșeuri.
Administratorul AVA Trans este cenzorul Utiltrailer, Ioana Raluca Eftene, iar unic acționar este Cristian Păun.
Familia Păun deține acțiuni atât la Utiltrailer (Benonie Victoraș Păun, 46,25%), cât și la Cassano Metal (George Mircea Păun, 45%).
Grupul de firme are legături vechi cu Primăria Sector 3.
Pe 10 noiembrie, printre cele 110 proiecte aflate pe ordinea de zi a Consiliului Local (CL0 al Sectorului 3, la numărul 27), s-a aflat proiectul de hotărâre privind aprobarea contractelor noi cu valoare mai mare de 100.000 euro fără TVA ale societății SD3 Salubritate și Deszăpezire S3 SRL.
Acesta a fost discutat în două comisii, cea de buget și cea juridică. Asta pentru că orice contract mai mare de 100.000 de euro fără TVA trebuie discutat în CL.
Era un proiect în care au fost incluse patru contracte-cadru cu trei companii. Două dintre ele erau Cassano Metal SRL și Utiltrailer SA.
Pandemia a ajutat mediul, s-a înregistrat o scădere considerabilă a poluării atmosferice, noxele au fost reduse și natura a reușit să ”respire”, profitând de timpul în care am stat izolați.
Cu toate acestea ”revenirea la normal” a dus la o nouă ”pandemie”: cea a deșeurilor formate din măști chirurgicale, măști sanitare, echipamente de protecție, mănuși din latex, plastic sau saci menajeri.
Am făcut și încă facem exces de aceste echipamente în scopul de a ne proteja. Dar, protejându-ne, distrugem mediul înconjurător.
Utilizarea echipamentului de protecție individuală (EIP) în serviciile de sănătate și asistență socială din Anglia în primele șase luni ale pandemiei a crescut cu 1% amprenta de carbon, menționează o nouă analiză, citată de The Guardian.
Pandemia de după pandemie: 591 de tone de echipamente de protecție sunt aruncate, zilnic, la gunoi
Între februarie și august 2020, au fost utilizate aproximativ 3 miliarde de articole din EIP – generând peste 106.000 de tone de echivalenți de dioxid de carbon, potrivit cercetărilor efectuate la Brighton și Sussex Medical School.
Acest lucru echivalează cu 591 de tone pe zi, ceea ce înseamnă de aproximativ 27.000 de ori amprenta zilnică medie de carbon a unui individ, au estimat autorii în Journal of the Royal Society of Medicine.
”S-a constatat echipamentele de protecție că au fost folosite în exces în cadrul asistenței medicale. Am crezut că impactul va fi mare, dar a fost mult mai mare decât ne așteptam”, a declarat autorul principal Chantelle Rizan, medic NHS și chirurg la Centrul pentru Sănătate Durabilă din Oxford.
”Aceste echipamente produc o cantitate colosală de gaze cu efect de seră. De asemenea, am reușit să comparăm acest lucru cu activitatea normală din cadrul NHS pe o perioadă normală de șase luni și am constatat că utilizarea echipamentelor de protecție este responsabilă pentru o amprentă suplimentară de carbon, de 1%”, a spus Rizan.
Analizând, cercetătorii au inclus elemente precum mănuși, șorțuri, viziere, halate, precum și măști respiratorii și chirurgicale.
”Prima prioritate a NHS a trebuit să fie protejarea pacienților și a personalului împotriva virusului prin utilizarea echipamentelor individuale de protecție (EPP)”, a declarat prof. Neil Mortensen, președintele Colegiului Regal al Chirurgilor din Anglia.
”Cu toate acestea, nu putem ignora impactul dăunător asupra mediului. Echipamentele au fost utilizate în exces, iar rezultatele acestui studiu sunt îngrijorătoare.”
”Nu este vorba despre punerea în pericol a personalului medical sau a pacienților. Sugerăm doar că ar putea exista alte strategii pe care ar trebui să le folosim. Putem folosi același nivel de protecție, dar ar trebui să ne gândim și la impactul asupra mediului”, a spus Rizan.
Mănușile chirurgicale au fost folosite în exces, deși coronavirusul se transmite prin aer
Am putea reutiliza anumite articole, am putea recicla și am putea încerca să înțelegem cât de mult este afectat mediul înconjurător. Echipamentele sunt considerate deșeuri clinice. Astfel, ele sunt incinerate, iar incinerarea la temperaturi ridicate are un impact uriaș asupra naturii.
Un simplu exemplu: cercetătorii au descoperit că amprenta de carbon este mărită din cauza utilizării mănușilor. Autoarea studiului povestește cum, la acea vreme, politica din Marea Britanie impunea ca mănușile să fie folosite pentru protecție pacientului. Cu toate acestea, se știa că transmiterea coronavirusului se face, în principal, prin aer.
Chantelle Rizan insistă asupra faptului că noi decidem. Putem decide când și dacă este necesar să folosim echipamentele de protecție.
În primele șase luni de pandemie, o mulțime de echipamente au fost expediate din țări precum China, Thailanda și Malaezia. Cercetătorii spun că, dacă această fabricare ar fi fost realizată pe plan intern, amprenta de carbon ar fi fost redusă cu 12%.
Să reducem, să reutilizăm și să reciclăm
Lucrarea evidențiază un mesaj cheie: să reducem, să reutilizăm și să reciclăm. Reciclarea este ”cel mai bun lucru pe care l-am putea face”, a remarcat Rachel Stancliffe, fondatoarea Centrului pentru asistență medicală durabilă.
Putem renunța la mănuși, spălându-ne mâinile mai des. Putem recicla, atunci când reciclarea este posibilă. Putem folosi protecție, reutilizând unele echipamente. Și putem economisi bani, protejând, în același timp, natura.
Va fi lansat primul satelit românesc, țara noastră devenind al doilea stat din Uniunea Europeană, după Franța, care va lansa, pe orbita Pământului, propriul satelit.
Primul satelit românesc va fi lansat din Marea Neagră, în luna iunie, 2021.
Asociația Română pentru Cosmonautică și Aeronautică (ARCA) va lansa satelitul cu o rachetă proiectată și construită integral în România, scrie Defense România.
Până în momentul prezent, ARCA are un portofoliu deosebit de însemnat: lansarea a două rachete stratosferice, patru baloane stratosferice la scară largă, inclusiv un balon de tip cluster. De asemenea, asociația a primit două contracte guvernamentale cu Guvernul român și un contract cu Agenția Spațială Europeană.
În momentul de față, ARCA se ocupă de construirea EcoRocket – o rachetă semi-reutilizabilă, alimentată cu abur.
Primul satelit românesc: procentaj de siguranţă de 100%
Potrivit Știrile Pro TV, echipa de lansare a primit confirmarea oficială. Este vorba despre începerea implementării planului de operaţii aero-naval, în vederea lansării EcoRocket, din Marea Neagră.
”Misiunile de lansare ARCA care includ operaţiuni navale sunt cel mai complex tip de misiuni pe care le desfăşurăm. Acestea necesită un efort excepţional de coordonare a operaţiunilor, în strânsă cooperare cu unităţi de marină si aviaţie militară si civilă, implicate în mod activ. Măsurile de siguranţă a lansării sunt excepţionale, iar noi ne mândrim cu un procentaj de siguranţă de 100%”, susține asociația.
România devine a 11-a țară din lume și a doua din UE care își lansează propriul satelit
Este un proiect deosebit de ambițios: primul satelit românesc va avea numele de EcoRocket, asociația menționând că pentru ca aceste lucruri să se desfăşoare în bune condiţii, tot personalul implicat parcurge un program de antrenament în şedinte de pregătire teoretică si practică pe tehnica de lansare si tehnica navală, antrenament care, în ziua executării misiunii, îşi arată importanţa vitală.
”Cantitatea de informaţii prelucrate în timp real şi implementarea procedurilor pe parte navală si aeriană sunt extrem de solicitante.”, a mai adăugat Asociația Română pentru Cosmonautică și Aeronautică.
În iunie 2021, ARCA non-profit va lansa EcoRocket, racheta proiectată şi fabricată integral în România, care va plasa pe orbită primul satelit românesc.
Conform paginii de Facebook – Lansăm România, ţara noastră va deveni a 11-a ţară din lume care şi-a lansat propriul satelit şi a doua din Uniunea Europeană, după Franţa, mai precizează sursa citată.
O acțiune care protejează mediul înconjurător
Prin acest proiect, asociația doreşte să câştige premiul de 10 milioane de euro, premiu oferit de Comisia Europeană.
Nu este doar un premiu care să se axeze pe factorul financiar, ci pe stimularea industriei aerospaţiale europene.
Acest fapt are la bază construcţia de rachete lansatoare de sateliţi, cu un impact redus asupra mediului înconjurator şi la un cost de lansare scăzut.
Sau cel puțin așa era calificat de fostul președinte al Consiliului Județean Iași, Maricel Popa, Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor, care e de fapt al doilea de acest fel ca mărime din ţară. Nici calculele inițiale nu s-au prea potrivit cu rezultatul final al proiectului din prezent, iar în același an 2019, Iașiul era la un pas de a pierde finanțarea europeană. De altfel, municipiul reședință de județ, deși parte din plan, e independent. Pe raza municipiului Iași, de activitatea de colectare, transport, selectarea deșeurilor refolosibile și depozitarea fracției rămasă bună de depozitat are grijă propriul operator de salubritate. Totodată, din informațiile puse la dispoziție redacției noastre de către CJ Iași, rezultă că în continuare sunt 6 comune în care gunoiul e al nimănui. Sau cel puțin nu apare contabilizat în graficele oficiale.
În toți acești ani, din peisaj au dispărut și câteva stații de sortare și de transfer, construite cu ajutor financiar inclusiv pe filiera Uniunii Europene, și așa se face că în prezent în județul Iași există un singur depozit de deșeuri autorizat (Țuțora), o stație de transfer la Bălțați (funcțională din august 2019), o stație de transfer și sortare la Ruginoasa (predată spre operare în sepembrie 2019), o stație de sortare la Țuțora și o stație de tratare mecano-biologică tot aici, ambele predate spre operare în octombrie 2020.
Aceasta ne comunică Consiliul Județean Iași condus în prezent de Costel Alexe, fost ministru al Mediului, de altfel. Pe vremea când se cocea proiectul „Sistem de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Iaşi”, cu o valoare estimată de 69.350.207 euro, nici nu se auzise probabil de Alexe. Proiectul a demarat în 2011, sub mandatul unui fost ministru – dar al Educației, Cristian Adomniței, atunci președinte al Consiliului Județean Iași. Și, în ciuda a ceea ce ne răspunde acum Consiliul Județean sub semnătura lui Alexe, în chiar prezentarea proiectului SMID Iași se arată că „în judeţul Iaşi există 4 staţii de sortare: la Ţuţora, Hârlău, Răducăneni şi la Şipote”. Unde au „dispărut” Răducăneni și Șipote este greu de precizat. Cert este că există procese verbale de predare primire ale bunurilor și întregii infrastructuri aferente stațiilor de sortare, încheiate în urmă cu 2 ani, însă încă din 2017 acestea au fost date în administrarea CJ Iași, hotărâri parafate printr-o hotărâre a administrației județene din 2018, „începând cu data atribuirii către ADIS Iași a contractului de delegare a gestiunii serviciului de colectare și transport a deșeurilor municipale din județul Iași, pe perioada de derulare a acestuia”.
Ce s-a întâmplat cu stațiile?
La Șipote și Răducăneni stațiile au fiecare o suprafață de 1.900 mp, Șipote are capacitate de 200 tone/ an – fiind făcută cu finanțare FEADR, iar Răducăneni, finanţată în temeiul OUG 7/2006 privind dezvoltarea infrastructurii şi a facilităților sportive din zonele rurale, are capacitate de 300 tone/ an. În 2016, potrivit Regulamentului de organizare și funcționare a serviciului public de salubrizare din județ, planul era ca deşeurile reciclabile din comuna Şipote să fie transportate la staţia de sortare Şipote, iar deşeurile reciclabile din comuna Răducăneni să fie transportate la staţia de sortare Răducăneni.
Însă aceste două stații de sortare a deșeurilor din județul Iași nu au fost folosite niciodată, deși au costat fiecare undeva în jurul a două milioane de lei. Pe hârtie, aceste două stații servesc ca centre de colectare a deşeurilor periculoase din deşeuri municipale – respectiv deşeuri voluminoase, și au fost preluate de operatorul județean de colectare şi transport SC Girexim Universal. În 2019, într-un raport al Gărzii de Mediu se arăta că „stațiile de sortare de la Răducăneni și Șipote sunt folosite ca centre de stocare temporară a fluxurilor speciale de deșeuri (deșeuri volminoase, deșeuri menajere periculoase și deșeuri inerte)”. Practic, toată lumea a auzit de ele, fără să le fi văzut vreodată. De fapt, fără să le fi folosit.
De altfel, stația de transfer și stația de sortare Hârlău – pusă în funcţiune în anul 2010, ambele aflate pe același amplasament și construite prin PHARE, au dispărut la rândul lor din peisaj. În răspunsul oferit de CJ Iași se recunoaște că Asocierea Sorain Cecchini Techno Espana Slu, SC Iaşicon SA, SC Edil Industry SRL – care se ocupă de sortarea deșeurilor, a primit în administrare în 2019 inclusiv stația de la Hârlău, alături de Ruginoasa și Bălți, însă nicăieri în adresa transmisă nouă nu se mai pomenește de aceasta. Printre rânduri, ar reieși totuși că în cazul Hârlău, a fost prelungită durata perioadei de mobilizare.
Potrivit unui aviz emis la sfârșitul anului 2020 pentru Planul Județean de Gestionare a Deșeurilor pentru Județul Iași de către Agenția pentru Protecția Mediului Iași, stația de transfer are o capacitate de 4.750 tone/ an și deservește zona 4 Hârlău, fiind proiectată să transfere doar refuzul de sortare provenit de la staţia de sortare Hârlău către CMID Ţuţora în pres-containere. Există o explicație
Stația de transfer este depăşită tehnologic, pe aceeaşi bandă fiind realizată atât sortarea deşeurilor cât și transferul deşeurilor. Zona de transfer ar trebui gândită ca instalație separată, atât din punct de vedere constructiv cât şi al echipamentelor (presa şi pres-containerele) care necesită upgradare. Conform verificării instalației, drumul de acces la instalație este din macadam, având o pantă relativ mare în apropierea stației, accesul pe timp de iarnă putând deveni dificil. Se recomandă reabilitarea drumului de acces în conformitate cu standardele în vigoare aferente traficului greu
Tot în Hârlău era un depozit neconform inclus pe lista depozitelor care fac obiectul Cauzei C-301/17-Comisia Europeană împotriva României. Adică atunci când România a fost condamnată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene.
Unde ajunge gunoiul produs de ieșeni?
Una peste alta, județul Iași pare că se descurcă în gestionarea gunoiului cu ce are funcțional. În județ responsabilitățile se împart între trei operatori de salubrizare licențiați: Girexim Universal SA, Asocierea Sorain Cecchini Techno Espana Slu, SC Iaşicon SA, SC Edil Industry SRL și Salubris SA.
De fapt, Salubris este doar pentru municipiul Iași, unde deservește 388.244 de persoane fizice, în timp ce pentru restul județului au fost contabilizați 580.218 de locuitori, plus 28.914 agenți economici. S-a ocupat de tot ADIS Iași. Aproape de tot, fără municipiul reședință.
Prin mandatul obținut din partea membrilor săi, ADIS Iași a inițiat și derulat procedurile de achiziție publică pentru contractul de colectare și transport al deșeurilor din județul Iași, precum și pentru contractul de operare al stațiilor de transfer și al instalațiilor de tratare a deșeurilor municipal în județul Iași, proceduri finalizate, cele două contracte fiind atribuite către Girexim Universal SA, la data de 30 octombrie 2018, pentru activitățile de colectare și transport a deșeurilor în județul Iași, respectiv către Asocierea Sorain Cecchini Techno Espana Slu, SC Iaşicon SA, SC Edil Industry SRL, la data de 22 mai 2019, pentru operarea/ administrarea stațiilor de transfer Ruginoasa, Bălțați și Hârlău, sortarea deșeurilor municipale în stațiile de sortare Ruginoasa, Țuțora și Hârlău, organizarea prelucrării, neutralizării și valorificării materiale și energetice a deșeurilor, mai precis tratarea deșeurilor verzi în cadrul stației de compostare de la Țuțora, organizarea tratării mecano-biologice a deșeurilor municipale și a deșeurilor similare în instalația de tratare mecano-biologică de la Țuțora. În ceea ce privește municipiul Iași, serviciul de salubrizare a fost atribuit direct către Salubris SA, data de finalizare a contractului 90979/05.12.2007 încheiat fiind 04.12.2022
ne transmit responsabilii CJ Iași
Așa fiind situația, ADIS are informații despre gunoiul dintr-un singur municipiu, trei orașe și 87 de comune din cele 93 câte intră în compunerea județului, în care Girexim percepe 295,14 lei pe fiecare tonă de deșeuri menajere și similare în amestec, în timp ce pentru colectarea deșeurilor reciclabile tariful este de 846,43 lei pe tonă.
În același timp, Asocierea de firme are tarife de 48,06 lei/ tonă pentru transfer, de 99,44 lei/ tonă pentru sortare, de 106,69 lei/ tonă pentru compostare și 175,29 lei/ tonă pentru tratare mecano-biologică TMB. Iar toate prețurile de mai sus sunt fără TVA. Dacă ne uităm pe graficul cantităților de gunoi colectate în 2019 și 2020, situații complete pe cele 12 luni ale anului nu există în toate localitățile din județul Iași, ci abia din iulie 2020 este contabilizat cât gunoi a fost ridicat din fiecare zonă. În plus, comunele Sirețel și Valea Seacă, incluse în Zona 1 Paşcani Ruginoasa, apar pe grafic abia din decembrie 2020.
În aceste condiții, la final de an 2019, pentru lunile aprilie – decembrie s-a ajuns la un total de 29.335,39 de tone de deșeuri strânse din 72 de localități ieșene, în timp ce pentru tot anul 2020 cifra a ajuns la 81.502,64 tone de deșeuri, colectate din ianuarie și până în decembrie din 87 de localități.
Adică în continuare o situație incompletă, fără a fi menționat gunoiul strâns din Cristești, Lespezi, Moțca, Stolniceni-Prăjescu și Vânători (din Zona 1 Pașcani Ruginoasa) și Hârlău. Însă CJ Iași știe cu siguranță că ce se strânge din localitățile incluse în grafic ajunge la singurul depozit autorizat, cel de la Țuțora, iar parcursul e ușor diferit.
Astfel, gunoiul care este preluat din Zonele 1, 2 și 4 este transportat la depozitul Țuțora de către Asocierea de firme – pentru 48.06 lei/ tonă fără TVA, iar deșeurile ridicate din Zona 3 sunt transportate direct la același depozit.
Culmea, chiar dacă Salubris lucrează doar cu municipiul Iași, are o importanță mare în interiorul ADIS, dat fiind că este cel care operează depozitul de la Țuțora.
Activiștii pentru protecția animalelor cer guvernului britanic să interzică importurile de blănuri. Protestul vine în condițiile în care o investigație a arătat abuzul pe scară largă, dar și nerespectarea protocoalelor de sănătate anti Covid-19.
Este vorba despre mai mult de 12 ferme de blană din China, precizează The Guardian.
Videoclipurile și fotografiile din fermele vizitate în nordul și nord-estul Chinei arată vulpi, ratoni și alte animale ținute în cuști insalubre. De asemenea, animalele care sunt ținute în condiții greu de conceput și de vizionat, sunt electrocutate în moduri brutale.
Anchetatorii de la Humane Society International (HSI) au documentat, de asemenea, fermele care vând carne către restaurante, încălcând regulile Chinei, reguli care interzic consumul de carne provenită de la animale sălbatice.
Aceste interdicții au fost puse în aplicare anul trecut din cauza suspiciunilor că pandemia de coronavirus a apărut din comerțul cu animale sălbatice, din orașul Wuhan.
Consecință Covid în Danemarca: 15 milioane de nurci sacrificate
China este pe cale să devină cel mai mare producător de blănuri de nurcă din lume, după recenta suspendare a producției din Danemarca, în urma focarelor Covid-19. La acest lucru se adaugă și potențialele mutații existente la nurcile din Danemarca. Rezultatul a constat în sacrificarea a peste 15 milioane de animale din întreaga țară.
Din aprilie 2020, au apărut focare Covid la mai mult de 400 de ferme de nurci din toată Europa, iar alte focare au fost depistate la fermele din America de Nord.
Desigur, autoritățile chineze nu au raportat focare la fermele de nurcă existente pe teritoriul Chinei.
”Anchetatorii noștri au asistat la o lipsă aproape totală de control al bolilor, iar măsurile de protecție a sănătății la fermele de blană sunt ignorate total. Acest fapt este extrem de îngrijorător, având în vedere că nurcile, ratonii și vulpile sunt capabile să contracteze coronavirusuri”, a declarat Claire Bass, directorul executiv al HSI.
O moarte lentă și dureroasă în scopul comerțului cu blănuri: electrocutare și înjunghiere
Există un dispozitiv de electrocutare menit să eutanasieze rapid animalele, cu condiția să fie utilizat în mod corespunzător. Cu toate acestea, înregistrările video de la HSI arată contrariul: animalele sunt înjunghiate în mod repetat și aleatoriu. Procedura le paralizează, dar nu le ucide.
”Animalele din acest videoclip sunt supuse unor electrocutări violente și haotice pe suprafața corpului, nu în creier. Procedura face ca animalul să experimenteze minute în șir de durere fizică extremă. Durerea este asemănătoare atacului de cord”, a spus consilierul veterinar HSI Prof. Alastair MacMillan.
În 2019, China a crescut mai mult de 14 milioane de vulpi, 13,5 milioane de ratoni și 11,6 milioane de nurci pentru a furniza blănuri pentru export
Atât HSI, cât și organizația de caritate britanică pentru protecția animalelor, RSPCA, vor ca Regatul Unit să interzică importurile. Țara a oprit industria cu blănuri din motive de cruzime, în urmă cu două decenii.
”Este dificil de spus dacă blana de la animale de la aceste ferme este vândută direct în Marea Britanie”, a declarat, pentru The Guardian, Wendy Higgins, directorul mass-media pentru HSI.
Cu toate acestea, Asociația Britanică a Comerțului cu Blănuri a declarat că o interdicție nu va avea niciun impact asupra bunăstării animalelor.
De asemenea, interzicerea importului de blănuri va costa mii de locuri de muncă, iar comerțul va continua să se desfășoare ”la negru”, prin mijloace ilicite, neimpozitate și nereglementate.
Un incendiu stins cu amenzi în valoare de 65.000 de lei: în urmă cu câteva zile, la începutul lunii martie, a izbucnit un incendiu la o fabrică de produse din ţiţei din Prahova.
Cauza, considerată de mulți o greșeală umană, a constat în folosirea unui dispozitiv de sudură.
Greșeala, mai puțin umană, repetitivă și previzibilă în România, a fost faptul că nu s-au respectat normele.
Prima problemă: două persoane au fost rănite și au suferit arsuri grave pe suprafeţe extinse ale corpului şi la căile respiratorii. Din nou previzibil: a fost nevoie ca victimele să fie transferate la spitale pentru mari arşi din străinătate.
A doua problemă: incendiul a avut degajare mare de fum, iar Garda de Mediu Prahova a constatat faptul că fabrica nu a luat măsuri pentru a preveni poluarea.
Deznodământ: Garda de Mediu Prahova a amendat cu 65.000 de lei fabrica de produse pe bază de petrol din Inoteşti.
Comisarii GNM CJ Prahova au aplicat sancţiuni contravenţionale în valoare totală de 65.000 lei pentru neconformităţile constatate
Marți seară, printr-un anunț publicat pe pagina de Facebook, Garda de Mediu Prahova a precizat că, în urma incendiului produs la instalaţia industrială deţinută de un operator din comuna Colceag, sat Inoteşti, comisarii GNM CJ Prahova au aplicat sancţiuni contravenţionale în valoare totală de 65.000 lei pentru neconformităţile constatate.
”În urma verificărilor s-a constatat că titularul de activitate sancţionat nu a identificat/prevenit riscurile pe care preparatele deţinute în hala în care s-a produs incendiul, le poate prezenta pentru mediul înconjurător, precum şi a impactului degajării de noxe evacuate în atmosferă pe perioada manifestării incendiului”, se arată în postarea de pe Facebook.
De asemenea, comisarii de mediu au dispus măsuri de gestionare a deşeurilor rezultate în urma incendiului şi supravegherea operaţiunilor din cadrul instalaţiei industriale pentru a preveni repetarea unor astfel de evenimente, menționează G4 Media.
Hunedoara ajunge în top, numărându-se printre judeţele cu cele mai mari suprafeţe de păduri virgine şi cvasivirgine din România.
Aproximativ 787 de hectare de păduri din judeţul Hunedoara, aflate în masivele Retezat şi Parâng, vor fi introduse în Catalogul naţional al pădurilor virgine şi cvasivirgine, informează Ministerul Mediului.
Această propunere a venit din partea WWF, Programul Dunăre-Carpaţi. Propunerea a primit aviz favorabil de la Garda Forestieră Timişoara şi a fost înaintată către Comisia tehnică de avizare pentru silvicultură.
”Suprafeţele, aflate în proprietatea publică a statului, sunt localizate pe raza Ocolului Silvic Retezat (trupurile de pădure Lăpuşnicul Mic, Bârnău şi Izvorul Bucurei) şi a Ocolului Silvic Petroşani (trupurile Silvei, Mija Mare, Mija, Jieţ şi Ursului)”, a informat Ministerul Mediului.
De asemenea, un raport publicat de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor arată că alte 1805 hectare de pădure sunt în momentul de faţă în curs de analiză şi evaluare, în cadrul procesulul de identificare şi introducere în Catalogul naţional al pădurilor virgine şi cvasivirgine de noi suprafeţe.
Hunedoara: lucrările sau activităţile umane sunt interzise
Prezența omului va fi limitată, deoarece pădurile incluse în Catalog sunt supuse unei protecţii stricte. Astfel, nu sunt permise nici un fel de lucrări sau activităţi umane care le pot afecta.
”Singurele activităţi permise sunt cele de cercetare, educaţie şi de vizitare, dar şi acestea sunt permise doar cu condiţia să nu afecteze naturalitatea pădurilor respective”, a adăugatMinisterul Mediului, Apelor şi Pădurilor.
În judeţul Hunedoara au fost cartografiate până în prezent 190 de hectare de păduri virgine şi peste 4.220 hectare de păduri cvasivirgine, cele mai multe suprafeţe de pădure fiind în Retezat.
Pădurile virgine din judeţul Hunedoara se află în zona Valea Buţii şi sunt proprietate privată, potrivit Catalogului publicat de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, precizează Adevărul de Hunedoara.
Traversăm o criză climatică, ne-am obișnuit cu valurile de căldură, cu seceta, cu incendiile și cu ideea că suntem responsabili pentru schimbările climatice.
Seria de secete și valurile de căldură severă cu care Europa se confruntă încă din 2014 reprezintă o culme. Este un punct maxim pe care l-am atins, iar cercetările arată că acest fapt este cel mai grav din ultimii 2000 de ani.
Valurile de căldură au avut consecințe devastatoare, au spus cercetătorii, provocând mii de decese chiar și în rândul tinerilor, distrugând culturile și ducând la incendii de pădure. Nivelurile scăzute ale râurilor au oprit traficul maritim, precizează The Guardian.
Valuri de căldură, secetă și anotimpuri decalate
Și nu, nu ne oprim aici. Oamenii de știință care studiază schimbările climatice anunță valuri de căldură secetă în viitor.
Cercetătorii au exclus activitatea vulcanică și ciclurile solare ca fiind cauzele acestei tendințe pe termen lung și consideră că modificările subtile ale orbitei Pământului ar fi una din cauze.
”Suntem cu toții conștienți de grupul de veri extrem de calde și uscate pe care le-am avut în ultimii ani”, a spus prof. Ulf Büntgen, de la Universitatea Cambridge, care a condus studiul.
”Rezultatele noastre arată că tot ceea ce am experimentat este un fapt unic. Seria este fără precedent în ultimii 2.000 de ani.”
Oamenii de știință au adăugat că schimbările climatice vor deveni mai frecvente, fapt devastator pentru agricultură, ecosisteme și pentru noi, ca societate.
Prof. Mrislav Trnka, de la centrul de cercetare CzechGlobe din Brno, care a făcut parte din echipa de studiu, a declarat că o secetă permanentă este deosebit de alarmantă pentru agricultură și silvicultură.
Analize pe lemn de stejar pentru a determina nevoia de apă a copacilor pe perioada de secetă extremă
Au fost analizate inelele copacilor (care datează încă din imperiul roman) cu scopul de a stabili un precedent. Studiul, care a fost publicat în revista Nature Geoscience, a analizat 27.000 de inele de la 147 de stejari.
Astfel, s-au folosit măsurători ale izotopilor de carbon și oxigen pentru a arăta de câtă apă aveau nevoie copacii pe perioada de secetă. Acest lucru a arătat că frecvența ridicată a secetelor europene recente a fost fără precedent, chiar în comparație cu secetele istorice severe, cum ar fi cea de pe perioada Renașterii.
Probele de lemn provin din Republica Cehă și Bavaria, Germania, și reprezintă condițiile climatice din Europa centrală. Temperaturile ridicate au fost principala cauză a secetei recente și au fost observate, de asemenea, în toată Europa.
