România riscă noi proceduri de infringement. Cât de afectat este Mediul

Autor

-

27 ianuarie 2023

padurea baneasa — Pădurea Băneasa. Foto: Izi Travel

Comisia Europeană a avertizat 14 state membre printre care și România că riscă din nou proceduri de infringement. De această dată vorbim despre poluare, pescuit, protecția naturii, domenii în care România nu și-a făcut treaba și nu și-a indeplinit angajamentele cu privire la reducerea emisiilor poluante. Este vorba despre Programul Natura 2000 pe care țara noastră nu l-a respectat alături de celalte 13 state.

Practic, nici celelalte state din Uniunea Europeană nu au respectat angajamentele făcute de reducere a poluării. Vizate sunt: Bulgaria, Danemarca, Irlanda, Spania, Cipru, Letonia, Lituania, Luxemburg, Ungaria, Austria, Polonia, Portugalia, și Suedia. Așadar cei din Comisia Europeana impută României faptul că amoniacul, unul dintre factorii poluanți care provine din sectorul agricol este prinicipalul poluant în legătură cu care statele, printre care și țara noastră, nu își respectă promisiunile. Drept urmare, ca soluție, Comisia a trimis deja scrisori tuturor statelor care sunt vizate, evident printre ele numărându-se și România.

România are la dispoziție două luni să remedieze problema

În aceste scrisori Comisia reamintește obligațiile acestor țări și faptul că mai au două luni la dispoziție pentru a remedia deficiențele pe care cei de la instituția europeană le-au constat. Actul pe care l-au semnat toti cei implicați, este pactul verde european și prin care se urmărește reducerea la zero a poluării. Mai exact, este vorba despre poluarea aerului cea care afecteaza în mod direct sănătatea umană, acesta fiind motivul pe care care Comisia ține foarte mult la implentarea acestui program: Natura 2000. Iar în ceea ce privește țara noastră, instiutuția Europeană a constatat că nu a fost repsectată nicio obligație, de aceea a fost deschisă procedura de infrigiment. De altfel, România până acum nu a propus toate ariile care ar trebui să fie conservate cum se cuvine, iar cele pe care le-a propus sunt incomplete. Mai exact acestea nu includ toate speciile și tipurile de habitate care necesită protecție, așa cum se cerea.

Citește și: România are 19 dosare active de infringement, iar Ministerul Mediului face campanii de promovare(doar) online

ONU adoptă noi principii de mediu, mai ales în contextul războiului

Autor

Ana Maria BUJOR

-

27 ianuarie 2023

smoke-258786__480 — foto ilustrativ. sursa: Pixabay

Guvernele au convenit asupra unui set de linii directoare pentru a proteja mediul în timpul și după război, cea mai semnificativă actualizare legală a acestei probleme din ultimii 50 de ani. Vorbim despre 27 de principii juridice privind protecția mediului în legătură cu conflictele armate (PERAC) care au fost adoptate de Adunarea Generală a ONU la 7 decembrie. Aceasta a marcat sfârșitul unui deceniu de muncă a Comisiei de drept internațional pentru a proteja mai bine mediul în timpul războiului și ocupațiilor. Experții nu văd noile linii directoare ca pe o soluție miraculoasă pentru a opri distrugerea mediului în timpul războiului. Ei speră că va ridica profilul problemei și va ajuta la prioritizarea mediului după încheierea conflictelor. „Este un nou mod de a gândi întregul ciclu de viață al conflictului”, spune Doug Weir, director de cercetare și politici la Observatorul Conflictului și Mediului (CEOBS).

Mediul a fost mereu o victimă a războiului

Mediul a fost întotdeauna o victimă a războiului, dar invazia Rusiei în Ucraina a făcut acest lucru deosebit de vizibil. O conștientizare tot mai mare a importanței protecției mediului a fost susținută de o monitorizare îmbunătățită și de capacitatea rețelelor sociale de a transmite rapid știri. În ultimele luni, mass-media s-a concentrat pe cea mai mare centrală nucleară din Europa, Zaporojie, care a fost capturată de forțele ruse în martie trecut. Infrastructura uzinei a fost deteriorată de bombardamente, potrivit Energoatom, compania de stat ucraineană care conduce fabrica. Acest lucru a crescut riscul de incendii și scurgeri de hidrogen și material radioactiv. În decembrie, o dronă de atac a fost înregistrată zburând deasupra unei alte centrale nucleare din țară. Au existat, de asemenea, atacuri pe scară largă asupra infrastructurii militare și civile, iar pădurile țării au fost afectate de incendii uriașe. Luptele intense de-a lungul frontului Donbas, în est, au deteriorat instalațiile industriale, poluând râurile și zonele umede.

Animalele și ecosistemele, în pericol

„Nu există niciun colț sigur în țara noastră, așa că toate animalele sunt toate sub amenințare – precum și ecosistemele în care trăiesc”, a declarat ministrul ucrainean al mediului, Ruslan Strilets, la Conferința COP15 ONU privind biodiversitatea de la Montreal, în decembrie anul trecut. El a acuzat Rusia că a făcut fără sens Convenția ONU privind diversitatea biologică. Noile principii PERAC nu sunt obligatorii din punct de vedere juridic pentru statele, dar se speră că vor fi implementate prin legislația națională, manuale de pregătire militară, îndrumări de afaceri și comunicarea cu grupurile armate nestatale. Un principiu cheie cere statelor să facă întreprinderile și filialele care operează în și din țara lor responsabile pentru daunele aduse mediului și sănătății umane cauzate în timpul războiului.

Corporațiile trebuie să fie mai responsabile

Bazându-se pe Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului și elementele legii neobligatorii – instrumente sau acorduri care nu sunt aplicabile din punct de vedere legal – Weir a descris acest lucru drept o mișcare „relativ radicală” a Comisiei de drept internațional de a face corporațiile mai responsabile. Un exemplu în acest sens ar fi asigurarea faptului că resursele naturale sunt provenite din punct de vedere etic. Conflictul violent a sporit de mult oportunitățile pentru exploatarea ilegală a lemnului și rămâne o problemă serioasă. Alte principii se concentrează asupra ocupației într-un mod pe care Weir îl descrie drept „în liniște radical”, introducând ideea că ocupanții ar trebui să utilizeze resursele naturale ale teritoriilor ocupate într-un mod durabil. Spre sfârșitul unei dezbateri la ONU, aceste aspecte în special au fost salutate cu căldură de către delegatul palestinian. Noile principii PERAC sunt mai extinse și acoperă subiecte importante precum drepturile popoarelor indigene, utilizarea resurselor naturale, comportamentul corporativ în zonele de conflict și efectele războiului asupra zonelor marine. Ei fac acest lucru prin adunarea elementelor din legislația mediului, drepturile omului și securitatea, precum și practicile existente ale statelor și organizațiilor internaționale. Richard Pearshouse, directorul pentru mediu și drepturile omului la ONG-ul Human Rights Watch, cu sediul în SUA, a salutat atenția globală asupra problemei, spunând că este de obicei trecută cu vederea din cauza concentrării asupra victimelor umane imediate.

Clotilde Armand, măsuri disperate. Cui cere primarul Sectorului 1 păsuire pentru problema gunoiului – Documente

Autor

Ana Maria BUJOR

-

26 ianuarie 2023

După ce a primit notificare de la Romprest că din 29 ianuarie cei de la compania de salubritate nu vor mai avea unde să ducă gunoiul, Clotilde Armand cere păsuire. Primarul Sectorului 1 a făcut o adresă către mai multe instituții cărora le cere să o ajute în acest blocaj. Vizate sunt Ministerul mediului, Agenția Națională pentru Protecția Mediului, Romprest și alte instituții implicate în această situație. Astfel primarul cere prorogarea termenului de 29 ianuarie pentru a avea timp să iasă din blocaj.

„ Vă rugăm să ne comunicați o soluție de ieșire din acest blocaj, cu rugămintea de a face demersuri în vederea prorogării termenului legal de delegare a activităților de salubrizare în cauză (29.01,2023), potrivit competențelor dumneavoastră, inclusiv prin asigurarea unei perioade de tranziție, cu acceptarea actualului cadru de raporturi juridice contractuale de depozitare, tratare și sortare a deșeurilor, fără a se suspenda autorizațiile de mediu existente până la intrarea în legalitate a tuturor operatorilor de salubrizare pe flux, întrucât Sectorul 1 al municipiului București și asociația intercomunitară în cauza se află în curs de derulare a procedurilor de atribuire a activităților de eliminare prin depozitare a deșeurilor.

Clotilde cere ajutor în problema gunoiului

De sortare a deșeurilor reciclabile în stații de sortare, activitate în competența exclusivă a Sectorului 1 și de tratate mecanico-biologice, cu mențiunea că asociația de dezvoltare intercomunitară se află momentan în stadiul de primire a ofertelor pentru delegarea depozitării până la 01.02.2023 și în procedura de întocmire și aprobare a documentelor de atribuire a tratării mecanico-biologică, iar Sectorul 1 în stadiul de întocmire și aprobare a documentației pentru delegarea sortării în stațiile de sortare a deșeurilor reciclabile”, spune Clotilde în solicitarea ei. Romprest a anunțat în cursul zilei de astăzi că de pe data de 29 ianuarie nu vor mai avea unde să ducă gunoiul, drept urmare Primarul Sectorului 1 trebuie să ia măsuri.

Curtea de Conturi: Bucureștiul nu știe câte spații verzi are. Primarul Capitalei, chemat în judecată să dea explicații

Autor

Ana Maria BUJOR

-

26 ianuarie 2023

Curtea de Conturi a României îl trage la răspundere pe Primarul Capitalei pentru faptul că din 2013 până acum nu a fost făcut niciun registru al spațiilor verzi, deși este prevăzut în lege. Mai exact, curtea reține: “nerealizarea corespunzătoare a Registrului Spațiilor verzi al Municipiului București recepționat în anul 2013 care nu este aprobat de CGMB sau de primarul general al Municipiului București și care nu permite actualizarea informațiilor, obținerea de rapoarte și nu furnizează fișa spațiului Verde, contrar prevederilor legale”. Drept urmare, Asociația pentru Dreptul Urbanismului a chemat în judecată Primarul General și Consiliul General al Municipiului București pentru a îi obliga să facă registrul spațiilor verzi.

Dosarul a fost înregistrat la Tribunalul București, cu numarul18839/3/2021, iar prima decizie data este următoare. “Obligă pârâţii să demareze de îndată auditul spaţiilor verzi, să elaboreze strategia privind conservarea şi dezvoltarea spaţiilor verzi, să elaboreze de îndată registrul spaţiilor verzi, să stabilească normele privind actualizarea periodică, să emită dispoziţie sau hotărâre de înfiinţare a registrului spaţiilor verzi, să pună la dispoziţia publicului modalitatea de utilizare a sumelor alocate din buget”.

Curtea de Apel a întors dosarul la Tribunal București. Nu se cunoaște numărul spațiilor verzi

Doar că Primarul General și Consiliul general al Primăriei Capitalei au făcut recurs la această decizie. Iar Curtea de Apel București a admis recursul, iar cauza s-a întors înapoi la rejudecare la Tribunalul București. „În orice caz, Bucureștiul trebuia încă din 2011 să aibă Registrul Spațiilor verzi conform Legii nr. 24/2007. Acest instrument este esențial întrucât prin el se asigura protejarea, conservarea, dezvoltarea și administrarea spațiilor din București, iar autoritatea nu și-a îndeplinit obligația legală nici până în prezent, a declarat pentru Știrea Verde, Alexandru Pânișoară– președintele Asociației pentru Dreptul Urbanismului”. Dosarul urmează să primească termen la Tribunalul București și rămâne de văzut dacă magistrații de acolo își vor menține poziția cu privire la subiect.

Care sunt pașii pentru ca aviația să polueze mai puțin. Ce măsuri se iau la Bruxelles

Autor

Ana Maria BUJOR

-

26 ianuarie 2023

Industria aviației se află într-o perioadă de transformare, deoarece pasagerii și autoritățile de reglementare de la Bruxelles solicită din ce în ce mai mult călătorii aeriene mai durabile. Un amestec de măsuri sunt pe masă pentru reducerea emisiilor, de la creșterea carburanților durabili pentru aviație până la ecologizarea aeroporturilor și trasarea rutelor mai eficiente. În acest moment se discută la Bruxelles despre acest aspect, astfel încât cei care fac legislația în UE și cei aflați în fruntea industriei aviației, încearcă să găsească o soluție pentru un zbor mai curat. Mai ales că opinia publică se întoarce împotriva industriilor poluante, iar parlamentarii analizează taxe ecologice din ce în ce mai punitive, trecerea la zboruri cu emisii scăzute de carbon va proteja succesul economic al sectorului aviației, a spus șeful aeroportului din Roma.

Combustibilii durabili, extrem de scumpi

Există statitiscii care arată că nu mai puțin de 90% dintre cei întrebați au acordat prioritate decarbonizării aviației, dar există bariere semnificative. Asta pentru că, combustibilul durabil pentru aviație (SAF) este de până la două până la opt ori mai scump decât combustibilul tradițional pentru avioane. Există de asemenea și o lipsă de claritate și aliniere între autoritățile guvernamentale și de reglementare în ceea ce privește obiectivele de reducere a emisiilor, iar mulți din industria aviației sunt sceptici cu privire la rolul compensarea carbonului pentru a ajuta la atenuarea emisiilor, în timp ce SAF și alte măsuri se extind.

2050 ținta pentru emisii nete zero în aviație

Rămâne de văzut dacă și cei de la Bruxelles vor fi de acord cu această abordare sau vor veni cu alte propuneri inovative. Mai multe companii care învestesc în energii regenerabile, spun că într-un scenariu optimist până în 2050 s-ar putea atinge pragul de emisii nete zero. Totuși acest scenariu optimist presupune dezvoltarea și adoptarea mai rapidă a energiei electrice din surse regenerabile bazate pe progrese tehnologice care reduc costurile. Drept urmare, combustibilii sustenabili pentru aviație (SAF) produși din energie electrică (power-to-liquids sau „PtL”), precum și hidrogenul și aeronavele electrice cu baterii intră pe piață mai devreme și la scară mai mare. În scenariul prudent, SAF realizat din biomasă rămâne principala sursă de energie.

Clotilde Armand somată de Romprest în scandalul gunoaielor. Primăria Sectorului 1 are 3 zile să rezolve blocajul gunoaielor

Autor

Ana Maria BUJOR

-

26 ianuarie 2023

Clotilde Armand, primarul sectorului 1 a fost somată de compania de salubritate Romprest, cu privire la faptul că din 29 ianuarie nu vor mai avea unde să ducă gunoiul. Mai exact cei de la salubritate spun că primarul nu a semnat contractul de delegare pentru activitățile de sortare și tratare a deșeurilor municipale. Asta deși a avut nu mai puțin de 120 de zile timp în care să facă acest lucru. Practic fără această semnătură, deșeurile colectate în sectorul 1 nu mai pot fi date mai departe de către cei de la Romprest către operatorii care se ocupă cu modul în care sunt tratate și sortate deșeurile colectate.

Din 29 ianuarie nu se mai pot colecta gunoaiele

Astfel în actele pe care cei de la Romprest au trimis o notificare în care spun că, ”începând cu data de 29 ianuarie ne vom afla în imposibilitatea obiectivă de a mai primi deșeuri municipale la stația de sortare / tratare situată în comuna Dragomirești Vale, sat Dragomirești Vale”. În același act se arată că , ”în termen de maxim 120 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, autoritățile administrației publice locale ale unităților / subdiviziunilor administrativ-teritoriale sau, după caz, asociațiilor de dezvoltare intercomunitară, … au obligația ca pentru activitățile de sortare, tratare… a deșeurilor municipale prestate de operatori numai pe baza autorizației de mediu, să atribuie contractele de delegare a gestiunii/activității respective”.

Primăria Sectorului 1 mai are 2 zile la dispoziție

Potrivit documentelor termenul până la care Clotilde mai are timp să schimbe ceva legat de acest aspect este cel de 28 ianuarie 2023. În cazul în care acest lucru nu se va rezolva, atunci locuitorii sectorului 1 vor înfrunta aceași situație cu care s-au mai confruntat și în trecut, adică gunoiul menajer va rămâne necolectat și se vor strange saci de deșeuri la fiecare colt de stradă. Garda de Mediu a amendat și de curând Primăria Sectorului 1 cu privire la modul în care sunt colectate gunoaiele. „Practic vornim de o zonă a Sectorului 1, Drumul Carierei, află în zona de vest a sectorului în care pe terenurile adiacente străzii sunt depozitate deșeuri de toate tipurile, municipal, plastic, metal și materiale de construcții preponderent. Această zonă reprezintă un real pericol pentru mediu și sănătate și chiar cu risc ridicat de incendiu. Zona nu este în atenția administrației și situația se înrăutățește de la o zi la alta. Am sesizat Garda de Mediu care mi-a răspuns nu doar că au în observare zona și că știu situația, dar au și amendat de 3 ori la rând Primarul Sectorului 1 pentru neluarea măsurilor adecvate de igienizare, decontaminare și prevenire reapariției depozitelor de deșeuri necontrolate”, a declarat Alexandru Pânișoară– președintele Asociației pentru Dreptul Urbanismului, pentru Știrea Verde. Până la acest moment reprezentanții Primăriei Sectorului 1 nu au oferit un punct de vedere cu privire la documentele prezentate.

Primăria Sectorului 1 a fost amendată cu 300.000 de lei de Garda de Mediu

Autor

Ionuț POPESCU

-

25 ianuarie 2023

primaria amendata sector 1 — Sursă - Clotilde Armand Facebook

Primăria Sectorului 1, condusă de Clotilde Armand, a fost amendată de Garda de Mediu cu 300.000 de lei, potrivit Gândul.

Pe 18 ianuarie 2023, Alexandru Pânișoară, președinte al Asociației pentru Dreptul Urbanismului (ADU), anunța că sesizează Garda Națională de Mediu în legătură cu un focar de infecție de pe Strada Drumul Carierei din Sectorul 1.

Acesta a spus că „autoritatea publică nu ia nicio măsură, contrar obligațiilor legale“, iar situația este „inadmisibilă și alarmantă“.

În prezent, Alexandru Pânișoară îl acuză pe primarul din Sectorul 1, în cazul de față Clotilde Armand, că nu este preocupat de problemele societății și îmbunătățirea calității vieții în sector.

Chiar dacă are toate pârghiile necesare, primarul preferă să tergiverseze aceste activități în detrimentul cetățenilor.

„Autoritatea nu se preocupă să rezolve problemele, ci să conteste niște sancțiuni pe care, pe bună dreptate, le primește.

Da, legal, Clotilde Armand, ca primar, are obligația să se apere, altfel vine Curtea de Conturi și o întreabă de ce nu a contestat.

Dar, practic, în loc să se apuce să ia măsuri, să igienizeze zona respectivă, având – de altfel – toate instrumentele și mijloacele, Clotilde Armand nu o face.

Zona, în tot acest timp, se degradează din ce în ce mai mult. E un focar de infecție…“, spune Pânișoară.

Ce trebuia să facă Clotilde Armand

Pânișoară a detaliat și procesul legal care ar fi trebuit să fie aplicat de primarul Sectorului 1.

„Primul pas este ca primăria să notifice proprietarul că într-un anumit interval de timp trebuie să igienizeze terenul.

Dacă acesta nu reacționează, primarul are temei legal să dea dispoziție ca ADP-ul și Poliția Locală, însoțite chiar de Poliția Română, să intre pe terenul respectiv, să curețe tot ce este acolo, să emită o factură și să o transmită proprietarului, pentru ca acesta să suporte costurile operațiunii”, a spus Alexandru Pânișoară pentru Gândul.

Garda de Mediu, câștig de cauză și după contestațiile lui Clotilde Armand

Garda de Mediu susține că, după controlul efectuat de comisari, Primăria Sectorului 1 ar fi trebuit să „implementeze măsuri de prevenire a formării de stocuri de deșeuri care, prin cantitate sau natura lor, să poată genera fenomene de poluare sau risc de incendiu”.

Cu toate astea, Primăria Sectorului 1 a preferat să conteste cele 3 amenzi contravenționale, în valoare de 300.000 de lei.

Cu toate acestea, „Garda Națională a avut câștig de cauză” în urma acestor contestații.

Primăria Sectorului 1 a făcut apel.

„Am sesizat Garda Națională de Mediu cu privire la deșeurile de pe Drumul Carierei din Sectorul 1.

Sectorul 1 a fost amendat cu 300.000 de lei! În loc să ia măsuri să igienizeze zona, care arată din ce în ce mai rău, primarul Clotilde Armand a contestat în instanță amenzile, unde a pierdut.

Banii și sănătatea noastră! Incompetența ne costă și bani, și sănătate!”, a scris, ulterior, Pânișoară pe pagina sa de Facebook.

Bacteria care se poate hrăni cu plastic

Autor

Ionuț POPESCU

-

25 ianuarie 2023

În fiecare an, peste 8 milioane de tone de plastic intră în ocean și, în timp ce o parte se scufundă pe fundul mării, o altă parte se întoarce pe țărm sau se pierde în natură, conform Science Alert.

Tot acel plastic lipsă, care se pierde în natură, rămâne un mister, dar unii cercetători bănuiesc că anumiți microbi sunt parțial responsabili de dispariția sa.

Experimentele din laborator au arătat acum că o specie de bacterii marine, cunoscute sub numele de Rhodococcus ruber, pot descompune și digera încet plasticul fabricat din polietilenă (PE).

Folosit în mare parte la ambalaje, PE este plasticul cel mai des produs din lume și, deși nu este clar dacă R. ruber consumă aceste deșeuri în natură, noua cercetare confirmă că este cel puțin capabil să facă acest lucru.

Studiile anterioare au descoperit tulpini de R. ruber plutind în pelicule celulare dense de pe plasticul marin.

Mai mult decât atât, cercetările inițiale din 2006 au sugerat că plasticul care conținea R. ruber se descompunea într-un ritm mai rapid decât în mod normal.

Bacteria care se poate hrăni cu plastic. Noul studiu confirmă

„Este pentru prima dată când dovedim că bacteriile digeră de fapt plasticul în CO2 și alte molecule”, a spus ecologistul microbian Maaike Goudriaan de la Institutul Regal Olandez pentru Cercetări Maritime (NIOZ).

Pentru a imita modurile naturale în care plasticul se dezintegrează pe suprafața oceanului, Goudriaan și colegii ei au pus mostre de plastic la lumina UV și le-au plasat în apă de mare artificială.

„Tratamentul cu lumină UV a fost necesar pentru că știm deja că lumina soarelui descompune parțial plasticul în bucăți de dimensiuni mici”, a explicat cercetătoarea.

Apoi, echipa a introdus în apa de mare o tulpină de R. ruber.

Măsurând nivelurile unui izotop de carbon eliberat din plasticul în dezintegrare numit carbon-13, autorii au estimat că polimerii din experimentele lor s-au rupt la o rată de aproximativ 1,2% pe an.

Echipa nu poate fi sigură cât de mult a degradat lampa UV plasticul în comparație cu activitatea microbilor, dar bacteriile au avut cu siguranță un rol în descompunerea acestuia.

Probele bacteriene după experiment au arătat membrane de acizi grași care au fost îmbogățite cu carbon-13.

Rata de degradare a plasticului identificată în studiul actual este mult prea lentă pentru a rezolva complet problema poluării cu plastic în oceanele noastre, dar poate spune ce se întâmplă cu o parte din plasticul lipsă de pe planeta noastră.

„Datele arată că lumina soarelui ar fi putut astfel degrada o cantitate substanțială din tot plasticul plutitor care a fost aruncat în oceane începând cu anii 1950”, mai spune microbiologul Annalisa Delre.

Microbii ar fi putut apoi să înceapă să digere o parte din aceste resturi.

Alte studii au mai descoperit organisme care par să consume polietilenă

Din 2013, oamenii de știință au avertizat că microbii se dezvoltă probabil pe bucăți de plastic din ocean, formând un ecosistem sintetic care a ajuns să fie cunoscut sub numele de „plastisferă”.

Există chiar dovezi care sugerează că unele dintre aceste comunități microbiene se adaptează și consumă diferite tipuri de plastic.

Anumite studii au mai identificat, de asemenea, bacterii și ciuperci specifice, pe uscat și în mare, care par să mănânce plastic.

România încalcă din nou Directivele UE. Ministerul Agriculturii vrea autorizații pentru pesticide toxice

Autor

Georgiana DRAGOMIR

-

25 ianuarie 2023

Albine afectate de pesticide. Foto ilustrativ: Pixabay

În timp ce oficialii Uniunii Europene emit Directive care interzic folosirea pesticidelor toxice, România, stat european, cere autorizație pentru folosirea acestora. Astfel, Eco Ruralis-Asociația Țăranilor și Țărăncilor din România și Federația ROMAPIS au înaintat ministrului Agriculturii o adresă prin care se solicită „anularea de urgență a derogărilor emise de MADR cu numerele: 17669/21.12.2022 17670/21.12.2022, 17671/21.12.2022, 17667/21.12.2022 și 17668/21.12.2022 și luarea tuturor măsurilor pentru oprirea imediată a comercializării semințelor tratate cu neonicotinoide.

În fapt, Ministerul Agriculturii susține că și anul acesta este necesară tratarea semințelor de porumb, floarea-soarelui și sfeclă de zahăr cu substanțe chimice extrem de nocive pentru om, albine, tot ce înseamnă Mediu. Cu toate acestea, Guvernul României trebuie să respecte hotărârea Curții Europene de Justiție din 19 ianuarie 2023. Aceasta prevede că autorizațiile pentru nelegale. Prin urmare, statele Membre UE nu au voie să aprobe folosirea semințelor tratate cu neonicotinoide.

Autorizație pentru „otrăvirea semințelor”. Ministerul Agriculturii vrea utilizarea pesticidelor toxice

„Sperăm ca MADR să se conformeze, într-adevăr de urgență, având în vedere că derogările menționate mai sus ar trebui să fie valabile începând de mâine, 20.01.2023. În cazul în care acest lucru nu se va întâmpla și vor fi comercializate semințe tratate cu neonicotinoide, orice proces purtat în mod profesionist împotriva acestei utilizări ilegale va fi câștigat în instanță”, au transmis reprezentanții Federației Romapis.

Și organizația WWF România s-a arătat alertată de derogările Ministerului Agriculturii și cere retragerea acestora cât mai rapid. „An de an, organizațiile mari de fermieri pun presiune pe Ministerul Agriculturii, care răspunde mereu pozitiv și dă undă verde substanțelor clothianidin, imidacloprid și thiamethoxam, nenicotinoide interzise încă din 2018, pentru că omoară albine”, explică oficialii WWF România.

Pesticidele considerate extrem de toxice ar trebui să devină istorie în toate statele, având în vedere că sunt alocate fonduri substanțiale pentru promovarea agriculturii ecologice. Acestea afectează sănătatea umană, fiind responsabile pentru formarea diferitelor forme de cancer, potrivit cercetărilor, dar și întregul ecosistem. Dacă albinele sunt afectate, chiar și parțial, reproducerea plantelor devine din ce în ce mai dificilă. Până la acest moment, Ministerul Agriculturii nu a oferit detalii cu privire la decizia de menținere/retragere a autorizațiilor pentru pesticidele toxice.

Citește și: De ce nu(mai)avem agricultură ecologică. Cât de mult ne costă produsele modificate genetic și cum afectează Mediu

ANAR: Sisteme de colectare a deșeurile montate pe mai multe râuri

Autor

Ana Maria BUJOR

-

25 ianuarie 2023

Nu mai puțin de 7 sisteme de colectare a recipientelor de plastic transaparente sau colorate urmează să fie montate pe mai multe bazine hidrografice. Potrivit unui anunț al Administrației Naționale Apele Române, bazinele vizate sunt cele de pe Someş-Tisa şi Crişuri, iar finanțarea va fi din sursele proprii ale Administrației. „Viiturile lasă întotdeauna tone de deşeuri în urmă şi încarcă apele noastre din nou cu cantităţi uriaşe de plastic. Adesea acordăm sprijin autorităţilor locale în lupta cu acest fenomen implicând de multe ori resurse umane şi financiare foarte mari. De ce se întâmplă acest lucru? Din păcate, rămân tot mai mulţi oameni tributari obiceiului de a aduce gunoiul la râu sau de a-l „uita” pe malurile apelor. În ciuda apelurilor repetate pe care le adresăm atât autorităţilor responsabile cu salubrizarea apelor în interiorul şi în jurul localităţilor, dar şi riveranilor, deşeurile ajung să plutească pe suprafaţa apelor solicitând intervenţia de urgenţă a echipelor noastre.

Risc de blocaj al acurgerilor bazinelor

În caz contrar, gunoaiele amestecate cu materiale lemnoase pot bloca secţiunile de scurgere ale apelor provocând revărsări, dar pot afecta şi funcţionalitatea lucrărilor hidrotehnice. După cum ştiţi, în acest an, ne propunem să amplasăm şapte sisteme de colectare a PET-urilor (patru în bazinul hidrografic Somes-Tisa- Apele Române Someş-Tisa şi trei în bazinul hidrografic Crişuri- Apele Române Crişuri) care vor fi finanţate din surse proprii ale instituţiei”, au scris cei de la Administrația Apelor Române pe pagina de facebook a instituției. Conform celor de la Administrație în acest moment se derulează mai multe parteneriate cu diferite asociații și deja au fost montate în cadrul acelor parteneriate, în 2022, nu mai puțin de cinci sisteme de colectare. Râurile unde au fost montate aceste instalații sunt Dâmboviţa, Jiu, Argeş, Ialomiţa, Mureş, și au fost amplasate și alte cinci bariere de blocare a materialelor plastice aruncate pe albiile acestor râuri.